Meningita bacteriana

Meningita bacteriana este o infectie grava a membranelor care acopera creierul si maduva spinarii, cunoscuta sub numele de meninge. Aceasta afectiune poate avea consecinte severe si poate pune in pericol viata pacientului. In acest articol, vom explora cauzele, simptomele si tratamentele asociate cu meningita bacteriana, precum si impactul sau asupra sanatatii publice.

Meningita bacteriana este cauzata de invazia bacteriilor in sistemul nervos central. Principalele bacterii implicate in meningita bacteriana includ Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis si Haemophilus influentate tip B. Aceste bacterii pot ajunge in meninge prin sange sau prin alte cai de infectie, cum ar fi infectiile de sinus sau otitele medii netratate

Inainte de 1990, Hib a fost principala cauza a meningitei bacteriene dar noile tipuri de vaccinuri administrate la copii, ca parte a vaccinarii de rutina au redus frecventa si gravitatea bolii. In prezent, cel mai frecvent meningita este declansata de neisseria meningitidis si streptococcus pneumoniae.

Meningita cauzata de streptococcus pneumoniae este numita meningita pneumococica. Este important de stiut care tip de bacterie sta la baza aparitiei meningitei bacteriene, intrucat antibioticele potrivite pot preveni raspandirea bolii si infectara altor persoane.

Da, unele forme de meningita bacteriana sunt contagioase. Bacteria se poate transmite de la o persoana la alta prin schimbul de secretii respiratorii si de la nivelul gatului. Acest lucru se poate face prin intermediul tusei, sarutului si stranutului. Din fericire nici una dintre bacteriile care cauzeaza meningita nu sunt la fel de contagioase ca cele caracteristice gripei sau racelii. De asemenea, bacteriile nu pot fi raspandite prin respiratia aerului expirat de o persoana cu meningita.

Simptomele meningitei bacteriene pot aparea brusc si pot progresa rapid. Acestea includ febra inalta, dureri de cap severe, de ceafa, sensibilitate la lumina (fotofobie) si sensibilitate la sunet (fonofobie). Alte simptome pot include greata, varsaturi, confuzie, somnolenta si convulsii.

Oricine poate avea meningita bacteriana dar cel mai frecvent, sugarii si copiii. O alta categorie cu risc crescut de a manifesta meningita cuprinde persoanele care au avut un contact apropiat sau prelungit cu un bolnav cu meningita cauzata de neisseria meningitidis sau Hib. 

Diagnosticul meningitei bacteriene implica de obicei o combinatie de istoric medical, examen fizic, teste de laborator si imagistica medicala. Testele de laborator pot include analize de sange si de lichid cefalorahidian pentru identificarea bacteriilor si evaluarea inflamatiei. Imagistica cerebrala, cum ar fi tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica (RMN), poate fi utilizata pentru a detecta eventualele complicatii ale meningitei.

Meningita bacteriana avansata poate duce la aparitia de leziuni cerebrale, coma si chiar deces. Supravietuitorii pot suferi complicatii pe termen lung, inclusiv pierderea auzului, retard mintal si paraliziei.

Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat sunt foarte importante. Daca apar simptome, pacientul va consulta imediat medicul. Meningita bacteriana poate fi tratata cu o serie de antibiotice, dar cel mai important lucru este ca tratamentul sa fie instituit devreme.

- Vaccinuri - Exista vaccinuri care pot fi facute impotriva Hib, unele dintre tulpinele neisseriei maningitidis si mai multe tipuri de Streptococcus pneumoniae. Vaccinurile impotriva Hib sunt foarte sigure si foarte eficiente. Pana la varsta de 6 luni fiecare copil trebuie sa primeasca cel putin trei doze de vaccin Hib. A patra doza (rapel) ar trebui sa fie administrat copiilor intre 12 si 18 luni. Vaccinul impotriva neisseriei meningitidis nu este utilizat in mod curent si este destul de ineficient la copiii cu varsta sub doi ani.

Vaccinul este folosit pentru controlul focarelor de meningita meningococica. In prezent sunt in curs de dezvoltare noi tipuri de vaccinuri menigococice. Vaccinul impotriva streptococcal penumoniae nu este eficient in cazul copiilor cu varsta sub 2 ani, dar este recomandat pentru persoanele cu varsta peste 65 de ani si pentru cele mai tinere cu anumite probleme medicale.

Tratamentul meningitei bacteriene implica de obicei administrarea urgenta de antibiotice intravenoase pentru a combate infectia bacteriana. In plus, pot fi administrate si alte medicamente pentru a controla febra, pentru a reduce inflamatia si pentru a trata simptomele asociate, cum ar fi durerile de cap si greata. In unele cazuri grave, pot fi necesare masuri de terapie intensiva pentru a mentine functionarea adecvata a organelor si a preveni complicatiile.

Meningita bacteriana este o afectiune medicala grava, care necesita diagnostic rapid si tratament agresiv pentru a preveni complicatiile si consecintele grave asupra sanatatii. Educatia publicului si vaccinarea adecvata impotriva bacteriilor comune asociate cu meningita bacteriana sunt cruciale in prevenirea acestei infectii si in protejarea sanatatii populatiei.