Encefalita: simptome, cauze si tratament

Encefalita reprezinta o inflamatie difuza a encefalului sau ale anumitor segmente ale acestuia precum trunchi cerebral, cerebel, avand etiologii diferite.

Exista mai multe cauze, inclusiv infectia virala, inflamatia autoimuna, infectia bacteriana, muscaturile de insecte si altele.

Cand inflamatia este cauzata de o infectie a creierului, este cunoscuta sub numele de encefalita infectioasa. Si cand este cauzata de propriul sistem imunitar care ataca creierul, este cunoscuta sub numele de encefalita autoimuna.

Uneori nu exista o cauza cunoscuta.

Encefalita poate provoca simptome diferite, inclusiv confuzie, modificari de personalitate, convulsii sau probleme cu miscarea. De asemenea, encefalita poate provoca modificari ale vederii sau auzului.

Majoritatea persoanelor cu encefalita infectioasa au simptome asemanatoare gripei, cum ar fi:

• Cefalee
• Febra
• Dureri la nivelul muschilor sau articulatiilor
• Oboseala sau slabiciune

De obicei, acestea sunt urmate de simptome mai severe pe o perioada de cateva ore pana la zile, cum ar fi:

• Confuzie, agitatie sau halucinatii
• Convulsii
• Pierderea senzatiei sau incapacitatea de a misca anumite zone ale fetei sau corpului
• Miscari neregulate
• Slabiciune musculara.
• Probleme cu vorbirea sau auzul
• Pierderea constientei, inclusiv coma

La sugari si copiii mici, semnele si simptomele pot include, de asemenea:

• Fontanele bombate
• Greata si varsaturi.
• Rigiditate care afecteaza intregul corp.
• Hranire proasta sau netrezit pentru o hranire.
• Iritabilitate.

In cazurile de encefalita autoimuna, simptomele se pot dezvolta mai lent in cateva saptamani. Simptomele asemanatoare gripei sunt mai putin frecvente, dar uneori pot aparea cu saptamani inainte de aparitia simptomelor mai severe.

Simptomele sunt diferite pentru fiecare, dar este obisnuit ca oamenii sa aiba o combinatie de simptome, inclusiv:

• Schimbari de personalitate.
• Pierderea memoriei.
• Psihoza.
• Halucinatii.
• Convulsii.
• Tulburari de vedere.
• Insomnii.
• Slabiciune musculara.
• Dificultati de mers.
• Miscari anormale.
• Probleme ale vezicii urinare si ale intestinului.

Principalele cauze de encefalite le reprezinta infectiile sau afectiuni autoimune in care raspunsurile imune ale organismului ataca creierul. Chiar si cu teste extinse, cauza specifica a encefalitei ramane necunoscuta in aproximativ 30%-40% dintre cazuri.

Cazurile de encefalita sunt intr-o continua crestere pe masura ce sunt recunoscute tot mai multe cauze autoimune. La aceasta tendinta pot contribui si infectiile emergente, cum ar fi virusul Zika.

Encefalita infectioasa este de obicei cauzata de o infectie virala.

Vaccinurile existente in schema nationala de vaccinare impotriva rujeolei, oreionului, rubeolei si varicelei au redus rata de encefalita din aceste boli, dar alte virusi pot provoca encefalita.

Cele mai frecvente cauze ale encefalitei virale sunt virusul herpes simplex tip 1 si 2, virusul varicela zoster si enterovirusurile, care provoaca boli gastro-intestinale.

Encefalita poate rezulta si din anumiti virusi transportati de tantari, capuse si alte insecte sau animale, cum ar fi:

• Virusul West Nile
• Virusul encefalitei japoneze
• Virusul La Crosse
• Virusul St. Louis
• Virusul Powassan
• Zika
Exista si alte microorganisme infectioase, cum ar fi bacteriile, ciupercile si parazitii care pot provoca, de asemenea, encefalita, desi rar.

Encefalita autoimuna apare atunci cand anticorpii sau celulele imune ale unei persoane ataca creierul. Anticorpii pot viza anumite proteine sau receptori din creier, care determina tipul de encefalita autoimuna:

In encefalita receptorilor anti-NMDA, sistemul imunitar vizeaza receptorii NMDA din creier.

In encefalita cu anticorpi cu complex VGKC, sistemul imunitar vizeaza complexul proteic cerebral VGKC care include subtipurile LGI-1 si CASPR2. Receptorii GABA-A si GABA-B pot fi, de asemenea, vizati.

Desi cauzele encefalitei autoimune nu sunt bine intelese, uneori poate rezulta dintr-o tumoare (benigna sau canceroasa). Unele tipuri de encefalita autoimuna, cum ar fi encefalomielita acuta diseminata (ADEM) sunt de obicei declansate de o infectie (encefalita post-infectioasa).

Pentru stabilirea unui diagnostic concret, medicul va efectua un examen clinic general avand in vedere tabloul clinic care include simptome precum febra, stare de constienta alterata, convulsii sau modificari ale comportamentului sau miscarii.

Este foarte important sa se identifice prompt encefalita pentru a scadea riscul de deces sau de complicatii de durata.

Pentru a diagnostica encefalita, medicul va efectua o serie de investigatii incepand cu examen medical si discutarea istoricului medical.

Medicul va intreba despre vaccinuri, raceli recente si alte boli respiratorii sau boli gastro-intestinale. De asemenea, medicul va dori sa stie daca pacientul a avut recent o muscatura de capusa, a fost in preajma animalelor de companie sau a altor animale sau a calatorit in anumite tari cu risc crescut de infectie.

Investigatiile includ:

• Imagistica medicala cum ar fi un RMN sau CT cranian

• Punctie lombara (punctie spinala) pentru a verifica semnele de infectie in creier sau maduva spinarii

• Electroencefalograma (EEG) pentru a cauta convulsii sau modele specifice de activitate electrica in creier

• Teste de sange sau teste de urina si scaun pentru a identifica organismele sau anticorpii responsabili de o infectie
Testele suplimentare pot include:

• Cultura de sputa pentru a vedea daca sunt prezente anumite infectii.

• In cazuri rare, poate fi efectuata o biopsie a tesutului cerebral afectat pentru a permite examinarea la microscop.

• Monitorizarea presiunii intracraniene (ICP) masoara presiunea din interiorul craniului pentru a monitoriza umflarea creierului.

Un pas foarte important in tratament il constituie depistarea precoce si tratamentul eficient al cauzei de baza.

O echipa de specialisti care lucreaza impreuna este un factor important in ingrijirea optima. Pacientii cu encefalita ar putea necesita o sedere in terapie intensiva, astfel incat personalul medical sa poata urmari convulsiile, insuficienta respiratorie sau modificarile ritmului cardiac.

Tratamentul encefalitei depinde de cauza si simptomele de baza si poate include:

• Medicamente antivirale pentru combaterea infectiilor virale

• Antibiotice pentru abordarea infectiilor bacteriene

• Imunoterapia, cum ar fi steroizi, anticorpi intravenosi (IgIV) sau schimb de plasma, pentru a aborda anumite tipuri de encefalita autoimuna.

• Medicamente sau alte terapii pentru controlul convulsiilor.

• Pot fi necesare un tub de respiratie, un cateter urinar sau un tub de alimentare daca encefalita persoanei a cauzat pierderea constientei.

• Pacientii cu encefalita care au convulsii care nu raspund bine la medicamentele anti-convulsii ar putea beneficia de o dieta ketogena, care este bogata in grasimi si saraca in carbohidrati. Aceasta a fost eficienta in reducerea convulsiilor in epilepsia rezistenta la medicamente la copii si adulti, precum si la pacientii cu encefalita autoimuna, cum ar fi encefalita receptorilor anti-NMDA.

Bibliografie:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/encephalitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6303463/