Cum afecteaza lupusul starea de sanatate
Generalitati
SusLupusul, una dintre cele mai raspandite boli autoimune din lume, poate afecta numeroase parti ale corpului, cauzand o serie intreaga de simptome si complicatii.
Fiecare pacient diagnosticat cu lupus este diferit, de aceea complicatiile nu pot fi prezise cu exactitate.
Unele manifestari ale bolii autoimune, in special cele care implica rinichii, creierul sau inima, pot avea un impact foarte puternic asupra starii generale de sanatate.
Posibilele complicatii ale lupusului
SusLupusul sistemic eritematos este o boala cu o rata destul de mare de mortalitate. Chiar daca 95% dintre pacienti sunt in viata dupa 5 ani de la diagnosticare, prognoza descreste la 82% dupa 10 ani, 76% dupa 15 ani si 68% dupa 20 de ani de la depistarea bolii.
In cazurile nefericite de deces din pricina lupusului, de vina au fost infectiile si bolile cardiovasculare cronice cu prioritate. Din aceasta cauza, medicii se concentreaza in terapia de control al bolii autoimune sa evite pe cat posibil leziunile cronice aparute pe fondul lupusului sistemic eritematos. Printre posibilele complicatii ale lupusului se numara
- Leziunile articulare si osoase. Majoritatea pacientilor diagnosticati cu lupus prezinta inflamatii ale incheieturilor, de unde si predispozitia crescuta catre leziuni articulare si osoase. Complicatia posibila pe termen lung este osteoporoza, mai ales in cazul bolnavilor carora li se administreaza un tratament pe baza de steroizi. Astfel, pierderea densitatii osoase poate fi indusa de boala propriu-zisa, dar si de medicamentele prescrise.
- Afectiunile renale. Nefrita (inflamatiile rinichilor) este una dintre cele mai grave complicatii ale lupusului eritematos. Boala autoimuna afecteaza capacitatea rinichilor de a filtra produsele toxice din sange. Leziunile renale si patrunderea proteinelor in urina se pot petrece inaintea debutului simptomelor, motiv pentru care este important ca pacientii cu lupus sa isi monitorizeze atent sanatatea rinichilor.
- Eruptiile cutanate si caderea parului. La fel ca celelalte boli autoimune, lupusul poate conduce la aparitia eruptiilor cutanate severe, afectand totodata si scalpul (caderea parului este o complicatie posibila a lupusului eritematos). Aproximativ doua treimi din pacientii diagnosticati cu lupus dezvolta un tip de boala dermatologica cronica, complicatie ce poarta numele de lupus cutanat.
- Anemia. In privinta potentialelor complicatii sanguine, anemia este diagnosticata in multe cazuri de lupus eritematos. Boala autoimuna poate reduce numarul de celule rosii in sange, asa cum ataca si celulele albe, facand organismul vulnerabil infectiilor. Tot lupusul poate afecta structura trombocitelor (celulele care ajuta la coagularea sangelui), ceea ce conduce la un risc crescut de pierdere excesiva de sange.
- Leziunile vaselor de sange. Tot lupusul este asociat si cu un risc crescut de inflamare a vaselor sanguine (vasculita). Aceasta afectiune impiedica fluxul sanguin sa circule normal si poate cauza numeroase complicatii, printre care se numara si formarea de cheaguri de sange periculoase. De altfel, pacientii diagnosticati cu lupus detin un tip special de anticorpi, numiti antifosfolipidici, care cresc susceptibilitatea fata de cheagurile sanguine.
- Bolile cardiace. Lupusul mai poate afecta integritatea miocardului (muschiului inimii) si a valvelor cardiace. Suferinzii pot acumula o cantitate periculoasa de lichid in jurul cordului, fenomen ce poarta numele de efuziune pericardica si care afecteaza capacitatea inimii de a pulsa corespunzator. Tot pacientii cu lupus tind sa dezvolte afectiuni cardiace la o varsta mai mica, decat persoanele care nu sufera de aceasta boala.
- Tulburarile psihice si bolile neurologice. Lupusul eritematos poate afecta sistemul nervos, cauzand simptome precum ametelile, senzatia de amortire si confuzia. Statisticile medicale arata ca persoanele care sufera de lupus sunt de doua ori mai predispuse migrenelor. Aceeasi boala poate contribui la dezvoltarea leziunilor cerebrale si la aparitia tulburarilor psihice. Dozele ridicate de steroizi participa si ele la posibila declansare a bolilor mintale.
- Afectiunile respiratorii. Inflamatiile tesuturilor care captusesc plamanii sunt complicatii frecvente in cazul lupusului. Acestea pot conduce la acumularea de lichid la acest nivel (efuziunea pulmonara), care ingreuneaza capacitatea respiratorie. Leziunile de acest tip pot sa apara si in interiorul plamanilor, conducand la pierderea definitiva a tesuturilor sanatoase.
- Tulburarile digestive. Inca de la cavitatea bucala si pana la colon, lupusul poate cauza diverse tulburari ale tractului digestiv. De altfel, aproximativ 95% din pacientii cu lupus eritematos prezinta cel putin un tip de problema orala, precum leziunile sau ranile mucoasei bucale. Greata, varsaturile, diareea si constipatia sunt probleme digestive des intalnite in cazul pacientilor diagnosticati cu lupus.
- Complicatiile in sarcina. Pacientele cu boala activa inainte de sarcina sau cu anticorpi antifosfolipidici persistenti vor avea o sarcina cu complicatii. De aceea, este necesara consultarea medicului inainte de conceptie si monitorizarea atenta in perioada gestationala, pentru evitarea problemelor posibile de sanatate, atat ale mamei, cat si ale fatului. Femeile diagnosticate cu lupus si cu o boala renala activa sunt sfatuite sa nu poarte o sarcina.
- Cancerul. Pacientii cu lupus au un risc usor mai crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer (limfom, cancer pulmonal, cancer mamar, cancer cervical sau cancer endometrial), decat persoanele care nu sufera de aceasta boala autoimuna. O parte din vulnerabilitate este atribuita medicamentelor prescrise pentru controlul bolii, care pot slabi sistemul imunitar.
Controalele medicale regulate, evitarea expunerii directe la razele soarelui, dieta sanatoasa, miscarea, odihna de calitate, relaxarea, evitarea viciilor si respectarea tratamentului medicamentos prescris de specialist sunt cele mai sigure cai de evitare a complicatiilor posibile in lupusul eritematos sistemic.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Medicina interna
- Asist. univ. dr. Mihaela Milicescu - Spitalul clinic dr. IOAN CANTACUZINO
- Asist. univ. dr. Petrescu Ligia - Spitalul clinic de nefrologie dr. CAROL DAVILA
- Asist. univ. dr. Simona Hildegard Stancu - Spitalul clinic de nefrologie dr. CAROL DAVILA
- Dr. Teodor Badescu - Ministerul Administratiei si Internelor - Spitalul de urgenta prof. dr. DIMITRIE GEROTA
- Dr. Mihaela Rugina - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
Articole recomandate
- Bolile cardiovasculare si impactul lor asupra sanatatii
- Lupusul – boala autoimuna
- Stomatita – ce este si cum o putem trata
- 14 lucruri pe care ochii le dezvaluie despre sanatatea ta
- 13 lucruri pe care ochii le spun despre sanatatea ta
- Ce este tromobocitopenia si cum poate fi diagnosticata?
- Osteoporoza: Cum se poate preveni afectiunea care face oasele fragile
- Cum putem reduce riscul de aparitie a bursitelor
- Psoriazis, lupus eritematos, lichen plan, pitiriazis rozat - afectiuni cu le ...