Organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar
CAPITOLUL I - Timpul de munca
SusARTICOLUL 1
(1) Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
(2) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
(3) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
(4) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
ARTICOLUL 2
(1) Medicii incadrati in unitati publice din sectorul sanitar au program de 7 ore in medie pe zi.
(2) Medicii din unitatile si compartimentele de cercetare stiintifica medico-farmaceutica au un program de 7 ore zilnic.
(3) Medicii care lucreaza in urmatoarele activitati si locuri de munca, au program de 6 ore in medie pe zi, dupa cum urmeaza:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie imagistica medicala si roentgenterapie, medicina nucleara si radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte, angiografie si cateterism cardiac.
ARTICOLUL 3
(1) Medicii directori generali si directori generali adjuncti medicali au program de 7 ore zilnic.
(2) Directorii generali cu exceptia medicilor care ocupa aceste functii au program de 8 ore zilnic.
ARTICOLUL 4
(1) In unitatile sanitare publice cu paturi medicii care lucreaza in sectiile sau compartimentele cu paturi asigura activitatea in cadrul timpului de munca de 7 ore in medie pe zi, in program continuu sau divizat astfel :
a). pentru spitale clinice, universitare, institute si centre medicale clinice, spitale de urgenta, spitale judetene, spitale de monospecialitate, spitale municipale, spitale orasenesti, centre medicale;
- activitate curenta de 6 ore in cursul diminetii in zilele lucratoare;
- 20 ore de garda lunar;
b). pentru spitale de boli cronice, spitale comunale si sanatorii;
- activitatea curenta de minimum 5 ore in cursul diminetii in zilele lucratoare;
- 40 ore de garda lunar.
(2) Pentru spitalele nominalizate la alin.(1), lit.a) consiliul de
administratie poate aproba organizarea contravizitei prin diminuarea corespunzatoare a activitatii curente de 6 ore in cursul diminetii fara ca activitatea curenta in cursul diminetii, in zilele lucratoare, sa fie mai mica de 5 ore zilnic.
(3) Contravizita se poate organiza la nivelul tuturor sectiilor si compartimentelor cu paturi sau numai la unele sectii sau compartimente cu paturi in functie de profilul medical al acestora.
(4) Contravizita se organizeaza dupa amiaza in zilele lucratoare si dimineata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si in celelalte zile in care potrivit dispozitiilor legale nu se lucreaza.
ARTICOLUL 5
Medicii incadrati in structurile de primire urgente - unitati de primire urgente sau compartimente de primire urgente desfasoara activitate in doua ture.
ARTICOLUL 6
(1) Medicii incadrati la serviciul de ambulanta au program de 7 ore zilnic.
(2) La serviciile de ambulanta medicii desfasoara activitate in doua ture.
(3) Continuitatea asistentei medicale pentru serviciile medicale de urgenta si transport sanitar se asigura prin linia de garda.
ARTICOLUL 7
(1) Medicii incadrati in laboratoarele de radiologie imagistica medicala si laboratoarele de analize medicale, desfasoara activitate in doua ture.
(2) Continuitatea asistentei medicale in specialitati paraclinice se asigura prin linii de garda.
ARTICOLUL 8
(1) Personalul sanitar cu pregatire superioara incadrat in unitatile publice din sectorul sanitar are program de 7 ore zilnic, inclusiv personalul cu pregatire superioara din unitatile si compartimentele de cercetare stiintifica medicala.
(2) Personalul nominalizat la alin.(1) isi desfasoara activitatea in program continuu sau divizat la acelasi loc de munca sau in locuri de munca diferite.
(3) Personalul sanitar cu pregatire superioara care isi desfasoara activitatea la urmatoarele activitati si locuri de munca are program de 6 ore zilnic, dupa cum urmeaza :
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte.
ARTICOLUL 9
(1) Personalul sanitar mediu incadrat in unitati publice din sectorul sanitar are program de 8 ore zilnic, in program continuu sau divizat, in acelasi loc de munca sau in locuri de munca diferite.
(2) Personalul sanitar mediu care isi desfasoara activitatea la urmatoarele locuri de munca are program de 7 ore zilnic, in program continuu sau divizat, dupa cum urmeaza:
a) hidrotermoterapie;
b) laboratoare sau compartimente de analize medicale.
(3) Personalul sanitar mediu incadrat la urmatoarele locuri de munca si activitati are program de 6 ore zilnic in program continuu sau divizat, dupa cum urmeaza:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura, sali de disectie si morgi;
c) radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte, angiografie si cateterism cardiac.
ARTICOLUL 10
(1) Personalul sanitar auxiliar din unitatile publice din sectorul sanitar are program de 8 ore zilnic, in program continuu sau divizat, in acelasi loc de munca sau in locuri de munca diferite.
(2) Personalul sanitar auxiliar care isi desfasoara activitatea la urmatoarele locuri de munca are program de 7 ore zilnic in program continuu sau divizat, dupa cum urmeaza :
a) hidrotermoterapie;
b) laboratoare sau compartimentele de analize medicale;
(3) Personalul sanitar auxiliar care isi desfasoara activitatea la urmatoarele locuri de munca are program de 6 ore zilnic in program continuu sau divizat, dupa cum urmeaza :
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte.
ARTICOLUL 11
(1) Personalul tehnic, economic si administrativ, personalul de deservire, paza si pompieri, precum si muncitorii au program de 8 ore zilnic.
(2) Personalul tehnic si muncitorii care isi desfasoara activitatea la urmatoarele locuri de munca au program de 6 ore zilnic :
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte - care asigura intretinerea si repararea aparaturii din aceste activitati.
(3) In functie de modul de desfasurare a activitatii muncitorii pot desfasura activitate in trei ture.
ARTICOLUL 12
(1) Farmacistii si asistentii de farmacie din farmaciile cu circuit inchis din unitatile sanitare cu paturi asigura activitatea curenta a farmaciei, inclusiv in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale.
(2) Farmacistii si asistentii de farmacie din farmaciile cu circuit inchis din unitatile sanitare fara paturi asigura activitatea curenta a farmaciei.
(3) Pentru farmaciile cu circuit inchis programul farmacistilor si al asistentilor de farmacie se va stabili in mod corelat cu programul unitatilor publice pe care le deservesc, organizandu-se cel putin in doua ture sau in cazul functionarii intr-un singur schimb organizandu-se in program fractionat sau program care sa cuprinda ambele ture ale unitatii.
ARTICOLUL 13
(1) In unitatile publice din sectorul sanitar personalul de la locurile de munca in care activitatea se desfasoara fara intrerupere 3 ture si are program de 8 ore zilnic, in raport de necesitatile asistentei medicale poate lucra, prin rotatie in ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 ore libere.
(2) Personalul sanitar mediu si personalul auxiliar sanitar incadrat in structurile de primire urgente unitate de primire urgente sau compartiment de primire urgente desfasoara activitate in trei ture.
(3) Personalul din unitatile publice cu paturi din sectorul sanitar care lucreaza in locurile de munca unde activitatea se desfasoara in 3 ture pentru a beneficia de sporul prevazut pentru activitatea desfasurata in 3 ture are obligatia de a presta lunar un numar egal de zile in tura a -2-a si tura a 3-a. Numarul de zile in care isi desfasoara activitatea in tura a 2-a si a 3-a va fi stabilit de consiliul de administratie al fiecarei unitati publice sanitare, pe baza de grafice lunare in asa fel incat sa se asigure continuitatea activitatii.
(4) Prin graficele lunare de activitate intocmite anticipat pentru o luna, pe locuri de munca, se stabileste :
a) numarul de personal pe fiecare tura in raport de nevoile asistentei medicale;
b) rotatia pe ture a personalului;
c) intervalul legal dintre doua zile consecutive de lucru.
(5) Graficele lunare de activitate, pe locuri de munca se intocmesc de seful de compartiment si se aproba de conducerea unitatii.
(6) Modificarea graficelor lunare se poate face de catre conducerea unitatii, la propunerea sefului de compartiment.
(7) Personalul din unitatile publice din sectorul sanitar unde activitatea se desfasoara in 3 ture poate fi scutit temporar de a presta activitate in tura de noapte atunci cand se afla in una din urmatoarele situatii:
a) in caz de graviditate, lehuzie si pe timpul cat alapteaza;
b) are program redus pe baza de certificat medical;
c) starea de sanatate contravine desfasurarii activitatii in tura a 3-a, dovedita cu certificat medical;
d) pensionare de invaliditate de gradul III.
ARTICOLUL 14
Personalul sanitar mediu care ocupa functia de director de ingrijiri si asistent medical sef pe unitate, nu poate desfasura activitate in trei ture.
ARTICOLUL 15
Personalul sanitar mediu, operatorii registratori de urgenta, soferii autosanitara, ambulantierii si brancardierii din cadrul serviciului de ambulanta desfasoara activitate in trei ture pe baza de grafice lunare, intocmite de seful serviciului asistenta medicala de urgenta, transport sanitar si aprobate de medicul director.
ARTICOLUL 16
In functie de specificul fiecarei unitati publice din sectorul sanitar, ora de incepere si ora de terminare a programului zilnic pentru fiecare loc de munca si categorie de personal se stabilesc prin Regulamentul intern al unitatii si se comunica salariatilor.
ARTICOLUL 17
Medicii si farmacistii care ocupa functii in conducerea unitatii sanitare publice isi pastreaza pe toata perioada respectiva postul ocupat prin concurs in sectorul sanitar si pot sa lucreze la postul rezervat pana la 50% din timpul normal de lucru in cadrul normei de baza.
ARTICOLUL 18
(1) Salariatele care alapteaza au dreptul, in cadrul programului normal de lucru, la doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare.
(2) La cererea salariatelor, pauzele pentru alaptare pot fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca, nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
ARTICOLUL 19
Personalul detasat, precum si personalul care lucreaza temporar intr-un loc de munca unde se prevede un timp de munca zilnic, mai mic sau mai mare decat acela pe care il presteaza la functia sa de baza, efectueaza la locul de munca unde este detasat sau lucreaza temporar timpul de munca prevazut pentru acest loc de munca, in conditiile prevazute pentru personalul propriu al unitatii.
ARTICOLUL 20
(1) Personalul didactic din invatamantul superior medical si farmaceutic care desfasoara activitate integrata in unitati sanitare unde functioneaza catedra sau disciplina didactica, presteaza integral obligatiile de serviciu ale personalului medical si farmaceutic incadrat cu norma intreaga.
(2) In cadrul prestatiei integrate personalul prevazut la alin.(1) asigura activitate curenta in cursul diminetii si garzi, pe langa atributiile functiei didactice, primind din partea unitatii sanitare o indemnizatie de activitate clinica reprezentand cel putin 50% din salariul de baza corespunzator gradului profesional in care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii pentru activitatea de asistenta medicala, respectiv farmaceutica, cu exceptia rezidentilor.
(3) Prin activitatea integrata personalul respectiv asigura sarcinile medicale si farmaceutice in mod corespunzator doua cadre didactice pentru un post de medic sau farmacist.
(4) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care functioneaza in alte unitati decat cele sanitare, va fi integrat in unitati stabilite de directia de sanatate publica, de comun acord cu conducerea institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie.
(5) Cadrele didactice integrate in conditiile alin.(4) presteaza activitate aferenta unei norma, medic sau farmacist, in medie pe zi primind o indemnizatie de activitate clinica, reprezentand cel putin 50% din salariul de baza, corespunzator gradului profesional in care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii, pentru activitatea de asistenta medicala, respectiv farmaceutica, cu exceptia rezidentilor.
(6) Medicii si farmacistii pot desfasura activitate prin integrare clinica in spitale, institute si centre medicale clinice, centre de diagnostic si tratament, laboratoare si cabinete medicale, farmacii publice sau de spital, unitati de cercetare stiintifica medicala sau farmaceutica, unitati de productie de medicamente, agreate de institutiile de invatamant superior cu profil medico-farmaceutic uman.
(7) Integrarea clinica a medicilor si farmacistilor in unitatile sanitare publice se stabileste de fiecare consiliu de administratie in limita posturilor normate si a necesarului de servicii medicale si universitare.
ARTICOLUL 21
(1) In cadrul programului de 7 ore in medie pe zi, medicii cu norma de baza in spital desfasoara activitate in cadrul ambulatoriului integrat al spitalului.
(2) Modul concret de organizare a activitatii in sistem integrat spital cabinet de specialitate din ambulatoriul integrat, va fi stabilit de conducerea fiecarui spital, in functie de modul de organizare a asistentei medicale ambulatorii de specialitate, numarul de medici pe specialitati, precum si necesarul de servicii medicale spitalicesti si ambulatorii de specialitate, cu respectarea prevederilor din Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
Cuprins articol
CAPITOLUL II - Organizarea si efectuarea garzilor in unitati publice din sectorul sanitar
SusARTICOLUL 22
(1) Continuitatea asistentei medicale se asigura prin serviciul de garda.
(2) Numarul liniilor de garda prin care se asigura continuitatea asistentei medicale se determina pe tipuri de unitati sanitare, iar repartitia pe specialitati clinice se face de conducerea fiecarei unitati publice cu personalitate juridica.
(3) Liniile de garda se stabilesc la nivelul fiecarei unitati sanitare si se aproba de Ministerul Sanatatii, la propunerea directiei de sanatate publica sau a unitatilor sanitare cu paturi in functie de subordonare.
(4) Liniile de garda pentru unitatile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor ori institutiilor cu retea sanitara proprie se stabilesc la nivelul fiecarei unitati sanitare cu personalitate juridica si se aproba de ministerul ori institutia cu retea sanitara proprie in subordinea carora se afla.
ARTICOLUL 23
Numarul liniilor de garda se determina in mod diferentiat, pe tipuri de unitati sanitare, in functie de numarul de paturi aprobat prin ordinul de structura, dupa cum urmeaza :
a). spitale universitare – o linie de garda la 40 paturi;
b). institute si centre medicale clinice care desfasoara asistenta medicala de urgenta in profil cardiologie, cardiovascular si cerebrovascular si spitale clinice de urgenta – o linie de garda la 60 de paturi;
c). spitale clinice judetene de urgenta, spitalele judetene de urgenta, spitale clinice judetene si spitale de urgenta – o linie de garda la 70 de paturi;
d). spitale clinice, spitale judetene si spitale de pediatrie si obstetrica-ginecologie - o linie de garda la 80 paturi;
e). institute si centre medicale clinice, spitale municipale si orasenesti – o linie de garda la 90 de paturi;
f). institute si centre medicale clinice de specialitate, spitale clinice de specialitate, spitale de specialitate – o linie de garda la 150 de paturi;
g). spitale comunale, centre medicale altele decat cele clinice, sanatorii - o linie de garda pe unitate indiferent de numarul de paturi.
ARTICOLUL 24
(1) Pentru spitalele nominalizate la ARTICOLUL 23, lit.a, b, c,d, cu exceptia spitalelor de pediatrie si de obstetrica-ginecologie si e, cu exceptia spitalelor municipale si spitalelor orasenesti, se organizeaza linii de garda in urmatoarele specialitati paraclinice:
a). radiologie – imagistica medicala, computer tomograf
b). medicina de laborator
(2) Pentru spitalele universitare, clinice si judetene se poate organiza o linie de garda in specialitatea stomatologie generala.
(3) Liniile de garda organizate in specialitatile paraclinice si in specialitatea stomatologie generala nu se includ in numarul liniilor de garda determinate in functie de numarul de paturi.
(4) In functie de necesitate si posibilitati prevederile de la alin.(1) se pot aplica, cu aprobarea Ministerului Sanatatii, si la alte tipuri de spitale.
ARTICOLUL 25
(1) Garda se instituie in unitatile cu paturi pentru continuitatea asistentei medicale intre ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curenta a medicilor din cursul diminetii si ora de incepere a programului de dimineata de a doua zi. In zilele de repaus saptamanal, zile de sarbatori legale si in celelalte zile in care potrivit reglementarilor legale nu se lucreaza, garda incepe de dimineata si dureaza 24 ore.
(2) Linia de garda in specialitatile paraclinice se organizeaza intre ora de terminare a programului medicilor incadrati in aceste locuri de munca si ora de incepere a programului pentru ziua urmatoare.
ARTICOLUL 26
(1) Pentru spitalele care au aprobate structuri de primire urgente - unitati de primire urgente sau compartimente de primire urgente - se pot organiza linii de garda pentru medicina de urgenta intre ora de terminare a programului medicilor incadrati la aceste locuri de munca si ora de incepere a programului pentru ziua urmatoare.
(2) Aceste linii de garda nu se includ in numarul liniilor de garda determinat in functie de numarul de paturi.
ARTICOLUL 27
(1) Continuitatea asistentei medicale pentru serviciile medicale de urgenta si transport sanitar se asigura prin linia de garda organizata la nivelul serviciilor de ambulanta in specialitatea medicina de urgenta.
(2) Linia de garda se organizeaza intre ora de terminare a programului medicilor incadrati in aceasta unitate sanitara si ora de incepere a programului pentru ziua urmatoare.
(3) Liniile de garda pentru serviciile de ambulanta se aproba de Ministerul Sanatatii la propunerea directiei de sanatate publica.
ARTICOLUL 28
(1) Pentru supravegherea si controlul starii de sanatate al populatiei la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, in domeniul medicinei preventive si al inspectiei sanitare de stat, se organizeaza o linie de garda la nivelul directiei de sanatate publica, avand urmatoarea durata:
- 6 ore pe zi in continuarea programului normal de lucru in zilele lucratoare;
- 12 ore pe zi intre orele 800 – 2000, in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale.
(2) In linia de garda organizata la nivelul directiei de sanatate publica vor fi inclusi medicii de specialitate din structura serviciului de supraveghere a starii de sanatate, inspectie sanitara de stat si laboratoare.
(3) In situatii epidemiologice deosebite medicul de garda din cadrul directiei de sanatate publica poate chema in unitate medici de specialitate prin chemari de la domiciliu.
ARTICOLUL 29
(1) Asigurarea asistentei medicale de specialitate in afara programului normal de lucru in specialitatea anatomie patologica se asigura prin chemarea medicilor de la domiciliu.
(2) Asigurarea continuitatii asistentei medicale de specialitate in afara programului normal de lucru in specialitatea medicina legala, se asigura conform legislatiei specifice.
ARTICOLUL 30
(1) Se poate organiza linie de garda intr-o specialitate clinica daca in sectiile sau compartimentele cu paturi, precum si in ambulatoriul de specialitate al spitalului sunt incadrati cel putin patru medici in specialitatea respectiva.
(2) Aceasta prevedere nu se aplica liniilor de garda organizate in specialitatea ATI.
ARTICOLUL 31
(1) In echipa de garda a unei unitati sanitare cu paturi, in liniile de garda organizate pe specialitati in afara de medicii incadrati in unitatea respectiva, pot fi inclusi si medici din afara unitatii care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii in specialitatea stabilita pentru linia de garda si care isi desfasoara activitatea in unitati sanitare in care nu sunt organizate linii de garda in acea specialitate.
(2) Includerea acestor medici in echipa de garda a unitatii se face cu avizul sefului de sectie si cu aprobarea conducatorului unitatii sanitare in care este organizata garda si cu acordul unitatii sanitare unde are norma de baza.
(3) Pot fi inclusi in linia de garda si medici care nu desfasoara activitate in baza unui contract de munca dar care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii in specialitatea in care este organizata linia de garda, cu avizul sefului de sectie si cu aprobarea conducatorului unitatii sanitare.
ARTICOLUL 32
Medicii din afara unitatii care sunt inclusi in linia de garda vor putea desfasura aceasta activitate in afara programului de la norma de baza.
ARTICOLUL 33
(1) Medicii rezidenti in perioada de pregatire in specialitate vor fi inclusi obligatoriu in linia de garda, in unitatea sanitara in care efectueaza stagiul de pregatire, dubland medicul de garda si efectuand garda in cadrul numarului de ore de garda obligatoriu, respective 20 de ore.
(2) Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat pot fi inclusi in linia de garda, pe specialitati la aprecierea si pe raspunderea medicului sef de sectie, numai in situatia in care in spital sunt organizate doua linii de garda in aceeasi specialitate, efectuand atat obligatia de 20 de ore de garda, cat si garzi in afara programului normal de lucru.
(3) Medicii rezidenti incepand cu anul III de rezidentiat vor putea fi inclusi in linia de garda numai in specialitatea in care sunt confirmati ca medici rezidenti.
ARTICOLUL 34
In linia de garda organizata in specialitatea medicina de laborator pot fi inclusi si biologii, chimistii si biochimistii cu norma de baza in laboratorul de analize medicale.
ARTICOLUL 35
In unitatile sanitare cu paturi in care se organizeaza linie de garda pentru specialitatile paraclinice – radiologie - imagistica medicala si medicina de laborator – personalul sanitar mediu incadrat in laboratoarele paraclinice va desfasura activitate in trei ture.
ARTICOLUL 36
Pentru spitalele in care continuitatea asistentei medicale se asigura printr-o singura linie de garda, in garda respectiva vor fi inclusi toti medicii de specialitate din unitate cu exceptia medicilor confirmati in specialitati paraclinice, stomatologie si a medicilor de medicina generala.
ARTICOLUL 37
(1) Medicii incadrati in sectiile si compartimentele cu paturi pentru care se organizeaza contravizita, care nu sunt inclusi in echipa de garda a unitatii, vor presta activitate de minimum 6 ore in cursul diminetii in zilele lucratoare si 20 de ore de contravizita lunar, dupa amiaza in zilele lucratoare si dimineata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si celelalte zile in care potrivit dispozitiilor legale nu se lucreaza.
(2) Medicii incadrati in sectiile si compartimentele cu paturi pentru care nu se organizeaza contravizita, care nu sunt inclusi in echipa de garda a unitatii vor presta activitate de 7 ore in medie pe zi in cursul diminetii.
ARTICOLUL 38
(1) Asigurarea rezolvarii unor situatii deosebite care reclama maxima urgenta in asistenta medicala din unitatile sanitare cu paturi, se poate face si prin chemarea medicilor de la domiciliu, atat din unitatea sanitara unde sunt incadrati cat si din alte unitati sanitare, in urmatoarele cazuri :
- in unitati sanitare cu paturi in care nu se organizeaza garda;
- in unitati sanitare cu paturi in care este organizata garda;
- in unitati sanitare cu paturi, in cazuri grave care necesita consult medical in cazuri de accidente colective, etc., situatii care necesita prezenta mai multor medici de specialitate decat cei existenti in echipa de garda a unitatii sanitare.
(2) Asigurarea rezolvarii unor situatii deosebite care reclama maxima urgenta in asistenta medicala din unitatile sanitare cu paturi se poate face prin chemarea de la domiciliu si a biologilor, chimistilor si biochimistilor.
ARTICOLUL 39
(1) Medicul director general si medicul director general adjunct medical au program de 7 ore zilnic , fara a fi inclusi in graficul de garda.
(2) In situatia in care medicii care ocupa functia de director general si director general adjunct medical doresc sa efectueze garzi, vor efectua garzile in afara programului normal de lucru, fara a avea obligatia de garda.
ARTICOLUL 40
(1) Medicii care se afla in una din situatiile mai jos nominalizate, pe timpul cat dureaza aceste situatii sunt scutiti de a fi inclusi in graficul de garzi:
- pensionarii de invaliditate gradul III;
- femeile gravide incepand cu luna a 6-a si cele care alapteaza;
- medicii care au program redus cu din durata normala a timpului de lucru, pe baza de certificat medical.
(2) Medicii aflati in una din situatiile prevazute la alin.(1) nu vor putea efectua nici garzi in afara programului normal de lucru.
ARTICOLUL 41
Efectuarea a doua garzi consecutive de catre acelasi medic, este interzisa.
ARTICOLUL 42
(1) Orele de garda nu sunt considerate ore suplimentare si nici cumul de functii.
(2) Orele de garda nu constituie vechime in munca si in specialitate.
(3) Orele de garda efectuate in afara programului normal de lucru si salarizate conform prevederilor prezentului regulament se includ in veniturile salariale brute lunare in functie de care se determina numarul de puncte realizat in fiecare luna, pe baza carora se determina cuantumul pensiei.
ARTICOLUL 43
Este interzis medicilor care sunt de garda sa paraseasca unitatea sanitara pe durata serviciului de garda.
ARTICOLUL 44
(1) Programul garzilor la nivelul fiecarei unitati sanitare se intocmeste lunar de conducerea sectiilor, laboratoarelor si compartimentelor respective si se aproba de conducerea unitatii sanitare.
(2) Schimbarea programului aprobat prin graficul de garda se poate face numai in situatii cu totul deosebite, cu avizul medicului sef de sectie sau laborator si cu aprobarea conducerii unitatii sanitare.
ARTICOLUL 45
Orele de garda prestate conform prezentului regulament, precum si chemarile de la domiciliu se consemneaza in mod obligatoriu intr-o condica de prezenta pentru activitatea de garda.
ARTICOLUL 46
(1) Plata orelor de garda se face in functie de tariful orar determinat in baza salariului de baza individual, corespunzator gradului profesional in care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii.
(2) Pentru medicii care beneficiaza de salarii de merit tariful orar se va determina luand in calcul si salariul de merit intrucat face parte din salariul de baza.
(3) Medicii care ocupa o functie de conducere si beneficiaza de indemnizatie de conducere, la determinarea tarifului orar pentru garzile efectuate in afara programului normal de lucru, indemnizatia de conducere nu se ia in calcul.
ARTICOLUL 47
Conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr.561/2000, garzile efectuate pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care potrivit dispozitiilor legale nu se lucreaza se salarizeaza cu un spor de pana la 100% din tariful orar al functiei de baza.
Procentul concret al sporului se aproba de conducatorul unitatii.
ARTICOLUL 48
(1) Chemarile de la domiciliu se consemneaza in condica de prezenta pentru activitatea de garda, se considera ore de garda si se salarizeaza in functie de tariful orar determinat pe baza salariului de baza individual.
(2) Se considera ore de garda numai orele efectiv prestate in unitatea sanitara in care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.
ARTICOLUL 49
(1) Cadrele didactice care desfasoara activitate prin integrare clinica in unitatile sanitare vor fi incluse in graficul de garda.
(2) Tariful orar pentru cadrele didactice integrate clinic se determina pe baza salariului de baza individual corespunzator gradului profesional in care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii, aferent unui post cu norma intreaga.
(3) Cadrele didactice care ocupa functia de profesor sau conferentiar nu au obligatia de a efectua garzi. In aceasta situatie cadrele didactice vor presta activitate de 7 ore zilnic in cursul diminetii.
(4) Cadrele didactice nominalizate la alin.(3), in situatia in care doresc sa efectueze garzi, vor efectua si obligatia de 20 de ore de garda lunar, iar orele de garda efectuate in plus se salarizeaza conform prevederilor prezentului regulament.
ARTICOLUL 50
Pentru medicii din afara unitatii care efectueaza garzi, salariul de baza individual pe baza caruia se determina tariful orar se stabileste pe baza fisei de evaluare, conform anexei nr.1.
CAPITOLUL III - Dispozitii finale
SusARTICOLUL 51
In cazuri deosebite programul de munca si organizarea garzilor in alte conditii decat cele prevazute in prezentul regulament se poate face numai cu aprobarea Ministerului Sanatatii.
ARTICOLUL 52
Specialitatile medicale si specialitatile inrudite, in functie de competenta profesionala in care se pot efectua garzi se stabilesc conform Anexei nr.2.
ARTICOLUL 53
In cazul in care din impartirea numarului de paturi la criteriul de calcul stabilit la ARTICOLUL 23 din regulament rezulta fractiuni de cel putin 0,5 acestea se intregesc.
ARTICOLUL 54
(1) In unitatile sanitare cu paturi pentru care este organizata o singura linie de garda pe unitate, in aceasta linie de garda pot fi inclusi si medicii de medicina generala, in situatia in care numarul medicilor incadrati in unitatea sanitara, inclusiv in ambulatoriul de specialitate al spitalului, in specialitatile medicale si chirurgicale, este mai mic de 4.
(2) In linia de garda organizata la nivelul sanatoriilor pot fi inclusi si medicii de medicina generala in situatia in care numarul medicilor de specialitate incadrati in aceasta unitate sanitara este mai mic de 4.
(3) In linia de garda unica pe unitate nu pot fi inclusi medicii de medicina generala sau medicii de familie care isi desfasoara activitatea in cabinete medicale organizate in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata.
ARTICOLUL 55
(1) Medicii de medicina generala/medicina de familie pot fi inclusi in linia de garda organizata la nivelul structurilor de primire urgente – UPU sau CPU – precum si la serviciile de ambulanta.
(2) In linia de garda organizata la nivelul structurilor de primire urgente – UPU si CPU – se includ si medicii in specialitatea ATI.
(3) In linia de garda organizata la nivelul serviciilor de ambulanta in specialitatea medicina de urgenta pot fi inclusi medicii de specialitate confirmati prin ordin al ministrului sanatatii in specialitati clinice.
ARTICOLUL 56
(1) Pentru spitalele municipale in liniile de garda organizate in specialitati medicale si specialitati chirurgicale pot fi inclusi medicii de specialitate confirmati in specialitatile medicale aferente celor doua grupe de specialitati clinice.
(2) Pentru spitalele orasenesti cu un numar redus de paturi se poate organiza cate o linie de garda pentru specialitatile medicale si specialitatile chirurgicale, in aceste linii de garda urmand a fi inclusi medicii de specialitate corespunzator celor doua grupe de specialitati clinice.
ARTICOLUL 57
Personalul incadrat la directia de sanatate publica in functii publice generale si functii publice specifice de executie si de conducere au program de 8 ore zilnic.
ARTICOLUL 58
(1) Pentru prestarea activitatii in unitatile publice din sectorul sanitar intreg personalul, inclusiv cei incadrati in functii de conducere, sunt obligati sa semneze condica de prezenta.
(2) Pentru personalul medical care presteaza contravizite si garzi, in condica de prezenta se vor consemna, in mod distinct, orele efectuate in aceste activitati.
ARTICOLUL 59
In unitatile cu doi sau mai multi medici de garda conducerea unitatii va stabili, prin graficul de garda, un medic coordonator al echipei de garda.
ARTICOLUL 60
Stabilirea numarului liniilor de garda la nivelul fiecarei unitati publice din sectorul sanitar se face cu incadrarea in bugetul de venituri si cheltuieli alocat.
ANEXA nr.1 la regulament
SusFISA DE EVALUARE A PERFORMANTELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE PENTRU PERSONALUL DIN AFARA UNITATII INCLUS IN ECHIPA DE GARDA
Numele si prenumele …………………………………
Functia si gradul profesional …………………………
Rezultatul evaluarii ……………………………………
_____________________________________________________________
Nr. crt.
Criteriul de evaluare
%de Pondere
Punctaj acordat pentru fiecare criteriu de evaluare
Valoarea ponderata a criteriului de evaluare
0 1 2 3 4 = (2x3)/100
1. Vechimea in functia medicala 20
2. Vechimea in gradul professional confirmat prin ordin al ministrului sanatatii 20
3. Cursuri de perfectionare – specializare in specialitatea in care efectueaza garda 30
4. Aprecierea profesionala de catre seful de sectie unde urmeaza sa fie cuprins in linia de garda, ca urmare a unui interviu 30
PUNCTAJ TOTAL
R U N O S, Luat la cunostinta,
A P R O B A T
D I R E C T O R unitate sanitara
Pentru criteriul de la punctul 1 – vechimea in functia medicala se acorda urmatorul punctaj:
- 0 – 3 ani - 1 punct
- 3,1 – 5 ani - 2 puncte
- 5,1 - 10 ani - 3 puncte
- 10,1 – 15 ani - 4 puncte
- peste 15 ani - 5 puncte
Pentru criteriul de la punctual 2 – vechimea in gradul profesional – medic specialist sau medic primar – in care este confirmat prin ordin al ministrului sanatatii, se acorda urmatorul punctaj :
- 0- 1 an - 1 punct
- 1,1 – 2 ani - 2 puncte
- 2,1 – 5 ani - 3 puncte
- 5,1 – 7 ani - 4 puncte
- peste 7 ani - 5 puncte
In functie de performanta profesionala individuala stabilita pe baza fisei de evaluare se determina salariul de baza individual, prin aplicarea urmatoarelor procente asupra salariului de baza minim prevazut pentru functia si gradul profesional in care sunt cofirmati prin ordin al ministrului sanatatii.
Performanta profesionala individuala %
3 – 3,4 20
3,5 – 3,9 40
4 – 4,4 60
4,5 – 4,9 80
5 100
In situatia in care performanta profesionala individuala este mai mica de 3 tariful orar se calculeaza la salariul de baza minim al functiei si gradului profesional in care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatati
ANEXA NR.2 la regulament
SusSPECIALITATI MEDICALE SI SPECIALITATI INRUDITE IN CARE SE POT EFECTUA GARZI IN FUNCTIE DE COMPETENTA PROFESIONALA
1. Efectuarea garzilor in aceeasi specialitate sau in specialitati inrudite, in ambele sensuri in functie de competenta profesionala
- medicina interna: - cardiologie; gastroenterologie; diabet zaharat, nutritie si boli metabolice; boli infectioase; geriatrie si gerontologie; medicina muncii; medicina sportiva, nefrologie, oncologie medicala, pneumologie, endocrinologie, dermatovenerologie, hematologie;
- chirurgie generala: - urologie, chirurgie toracica, chirurgie plastica
– microchirurgie reconstructiva;
- neurologie, neurologie pediatrica
- psihiatrie, psihiatrie pediatrica;
- pediatrie (numai daca specialitatile inrudite se practica in unitatile de pediatrie): - neonatologie; cardiologie; gastroenterologie; diabet zaharat, nutritie si boli metabolice; boli infectioase;
- chirurgie pediatrica
- ortopedie pediatrica
- reumatologie - recuperare, medicina fizica si balneologie;
- chirurgie cardiaca si a vaselor mari
- chirurgie vasculara;
- ORL - chirurgie maxilo-faciala
2. Efectuarea garzilor in specialitati inrudite intr-un singur sens in functie de competenta profesionala:
- chirurgie generala - ortopedie si traumatologie
- ATI - medicina de urgenta.
3. In urmatoarele specialitati garda se poate efectua numai in aceeasi specialitate:
- neurochirurgie
- oftalmologie
- obstetrica-ginecologie
- medicina de urgenta.
4. In urmatoarele specialitati paraclinice garda se poate efectua numai in aceeasi specialitate:
- radiologie – imagistica medicala
- anatomie patologica
- medicina de laborator
- medicina legala.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Alergologie-Imunologie
- Asist. univ. dr. Ioana Pedestru - Spitalul clinic COLTEA
- Dr. Adriana Camuescu - Spitalul clinic NICOLAE MALAXA
- Dr. Gheorghe Murgoci - Sectia de pneumoftiziologie copii X (Institutul MARIUS NASTA)
- Medic specialist Gabriela Teona David -
Articole recomandate
- 13 exercitii fizice pe care le puteti efectua stand in sezut
- Reguli ce trebuie respectate inainte de efectuarea unei ecografii
- Efectuarea resuscitarii cardio-pulmonare
- Operatia de cataracta: cand trebuie efectuata si care este perioada de recup ...
- Cand si cum se poate efectua un test de sarcina?
- Informatii esentiale despre biopsia hepatica
- Evaluarea conditiei fizice generale
- Autopsia
- Cafeaua previne depresia