Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

A fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 6 iunie 2002


Ministrul sanatatii si familiei,

avand in vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica si ale ARTICOLUL 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001,
vazand Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate publica nr. DB 3.421 din 1 aprilie 2002,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

emite urmatorul ordin:

ARTICOLUL 1.

Se aproba Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, prevazute in anexa nr. 1.

ARTICOLUL 2.

Se aproba Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale, prevazuta in anexa nr. 2.

ARTICOLUL 3.

Se aproba Conditiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitatile medicale, prevazute in anexa nr. 3.

ARTICOLUL 4.

Se aproba utilizarea urmatoarelor formulare prevazute in anexele nr. 4-7: formular pentru inscrierea cantaririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator, chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, formular de identificare pentru transport si eliminare finala, tabele centralizatoare pentru cantitatile de deseuri rezultate din activitati medicale, produse in sectii, compartimente si laboratoare.

ARTICOLUL 5.

Se aproba utilizarea pictogramei "Pericol biologic" prevazute in anexa nr. 8.

ARTICOLUL 6.

Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezentul ordin.

ARTICOLUL 7.

In toate unitatile sanitare activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si vor fi inscrise in fisa postului fiecarui salariat.

ARTICOLUL 8.

Sumele necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al fiecarei unitati sanitare.

ARTICOLUL 9.

Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin si elaborarea planului anual privind gestionarea deseurilor sunt obligatorii pentru obtinerea autorizatiei sanitare sau pentru acreditarea unitatilor sanitare.

ARTICOLUL 10.

(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin unitatile in care se desfasoara activitati medicale vor elabora, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale.
(2) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este analizat si actualizat anual.
(3) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este cuprins in documentatia necesara pentru autorizarea sanitara a unitatilor in care se desfasoara activitati medicale.

ARTICOLUL 11.

In termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Sanatatii si Familiei va elabora standardul national care aproba metodele specifice de testare a rezistentei la actiuni mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare, rezultate din activitatea medicala, de productie romaneasca.

ARTICOLUL 12.

Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica, cu modificarile si completarile ulterioare.

ARTICOLUL 13.

Directia generala de sanatate publica, Directia generala a bugetului sanatatii, Inspectia Sanitara de Stat, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie si unitatile care desfasoara activitati medicale, indiferent de forma de organizare, vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.

ARTICOLUL 14.

La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului sanatatii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.

ARTICOLUL 15.

Prezentul ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos

Bucuresti, 1 aprilie 2002.

A fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 6 iunie 2002

CAPITOLUL I - Obiective si domenii de aplicare

ARTICOLUL 1.

Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale (norme tehnice) reprezinta reglementarea modului in care se colecteaza, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta si se elimina aceste deseuri, o atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.

ARTICOLUL 2.

(1) Prezentele norme tehnice se aplica de catre toate unitatile in care se desfasoara activitati medicale in urma carora sunt produse deseuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa.
(3) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.
(4) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare.

ARTICOLUL 3.

Producatorii de deseuri au urmatoarele obligatii:
a) sa diminueze cantitatile de deseuri ce urmeaza sa fie eliminate, inca din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) sa promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se preteaza la aceste operatiuni;
c) sa separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.

ARTICOLUL 4.

Prezentele norme tehnice se aplica in toate unitatile sanitare care produc deseuri, si anume:
a) producatorii mari:
- spitalele judetene si municipale;
- clinicile universitare;
- institutele de cercetare medicala si farmaceutica;
- Agentia Nationala a Medicamentului;
- institutele de medicina legala;
- serviciile judetene de medicina legala;
- unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si farmacie;
- unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;
b) producatorii medii:
- centrele de diagnostic si tratament;
- centrele de transfuzii;
- centrele de recoltare si conservare a sangelui;
- laboratoarele;
- serviciile de prosectura ale spitalelor;
- spitalele de pneumologie;
- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
- spitalele si clinicile particulare;
c) producatorii mici:
- laboratoarele de tehnica dentara;
- laboratoarele de sanatate mentala;
- spitalele de bolnavi psihici cronici;
- spitalele de recuperare;
- bazele de tratament balnear;
- salile de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
- centrele de plasament;
- centrele de ingrijire si asistenta;
- cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee, gradinite;
- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;
- centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;
- unitatile farmaceutice - farmacii, drogherii;
- centrele de optica medicala;
- centrele de acupunctura.

ARTICOLUL 5.

Prezentele norme tehnice nu se refera la gestionarea deseurilor radioactive a caror gestionare este prevazuta in reglementari specifice.


CAPITOLUL II - Definitii

ARTICOLUL 6.

Prin prezentul ordin sunt definiti urmatorii termeni:
a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;
e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere;
h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;
j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicala;
k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;
l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;
m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri;
n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizandu-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fisa interna a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la eliminarea finala a acestora, conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.


CAPITOLUL III - Clasificari

ARTICOLUL 7.

Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice, dupa cum urmeaza:
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc.
ARTICOLUL 8.

Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica utilizare), pot fi recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt si ele supuse sterilizarii.

CAPITOLUL IV - Colectarea la locul de producere (sursa)
ARTICOLUL 9.

Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape in gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.


CAPITOLUL V - Ambalarea deseurilor
ARTICOLUL 10.

Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul.

ARTICOLUL 11.

Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).

ARTICOLUL 12.

Pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.

ARTICOLUL 13.

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre 50-70 µ.

ARTICOLUL 14.

Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii si Familiei - Directia generala de sanatate publica.

ARTICOLUL 15.

Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) sa fie inscriptionat, in cazul recipientelor importate, si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata responsabila cu manipularea sa, data umplerii definitive;
c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii, nu trebuie sa isi modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structura, forma, culoare.

ARTICOLUL 16.

In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise la ARTICOLUL 14 si 15, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate, de culoare galbena, si marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie sa se respecte cerintele ARTICOLUL 13.

ARTICOLUL 17.

Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi in locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma "Pericol biologic".

ARTICOLUL 18.

Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.

ARTICOLUL 19.

Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate in mod obligatoriu in cutii din carton rigid, prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate, sau in saci din polietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului.

ARTICOLUL 20.

In cazul inhumarii in cimitire partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.
ARTICOLUL 21.

Animalele de laborator urmeaza ciclul de eliminare a deseurilor periculoase chiar si dupa autoclavare.

ARTICOLUL 22.

Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.

ARTICOLUL 23.

Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori.
ARTICOLUL 24.

Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.

CAPITOLUL VI - Depozitarea temporara

ARTICOLUL 25.

Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.

ARTICOLUL 26.

Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.

ARTICOLUL 27.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor construi sau le vor amenaja ulterior.

ARTICOLUL 28.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
ARTICOLUL 29.

Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).

ARTICOLUL 30.

Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001, si ale Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.


CAPITOLUL VII - Transportul

ARTICOLUL 31.

Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.

ARTICOLUL 32.

Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.

ARTICOLUL 33.

Transportul extern (in afara unitatii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sanatatii si Familiei.

ARTICOLUL 34.

Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.

ARTICOLUL 35.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.

ARTICOLUL 36.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie;
b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;
d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident.

ARTICOLUL 37.

Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala.


CAPITOLUL VIII - Eliminare finala

ARTICOLUL 38.

Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.

ARTICOLUL 39.

Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specifice fiecarei categorii de deseuri.

ARTICOLUL 40.

Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.

ARTICOLUL 41.

Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt:
a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
b) depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.

ARTICOLUL 42.

(1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.


CAPITOLUL IX - Evidenta cantitatilor de deseuri produse de unitatea sanitara

ARTICOLUL 43.

Fiecare producator este obligat sa cunoasca cantitatile de deseuri produse.

ARTICOLUL 44.

Pentru cunoasterea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara se aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodica a datelor si pentru calcularea cantitatilor medii lunare, conform anexei nr. 2.


CAPITOLUL X - Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finala
ARTICOLUL 45.

Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catre producator.

ARTICOLUL 46.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor periculoase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, conform anexei nr. 6, se completeaza si se semneaza in 3 exemplare de catre producator si transportator la predarea/primirea fiecarui transport. Un exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de catre agentul economic care efectueaza operatiunea de eliminare finala. Dupa eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuat operatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin posta la producator de catre agentul economic care a facut operatiunea de eliminare finala.

ARTICOLUL 47.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor contine urmatoarele date:
a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori de servicii de transport si eliminare finala;
b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala);
d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producatorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat in contract;
e) procedura de eliminare finala utilizata.


CAPITOLUL XI - Educarea si formarea personalului

ARTICOLUL 48.

Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sanatatii si Familiei - Directia generala de sanatate publica.

ARTICOLUL 49.

Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala continua pentru angajati, in urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor.

ARTICOLUL 50.

Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilita de medicul SPCIN, coordonatorul activitatii de protectie a mediului sau de medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depasi 12 luni.

ARTICOLUL 51.

Personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor periculoase trebuie sa cunoasca:
a) tipul si cantitatile de deseuri produse in unitate;
b) riscurile pentru mediu si sanatatea umana in fiecare etapa a ciclului de eliminare a deseurilor;
c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.


CAPITOLUL XII - Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatile medicale

ARTICOLUL 52.

Directorul unitatii:
a) initiaza programul de introducere a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionarii sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activitatile specifice sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) controleaza modul in care functioneaza sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
e) aproba planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura ale sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;
f) aproba planul de formare profesionala continua.

ARTICOLUL 53.

Coordonatorul activitatii de protectie a mediului:
a) elaboreaza si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase;
b) coordoneaza si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara;
c) stabileste codul de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) evalueaza cantitatile de deseuri periculoase si nepericuloase produse in unitatea sanitara;
e) coordoneaza investigatia-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor; in acest sens are toate atributiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;
f) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor periculoase;
g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finala intr-un mod cat mai eficient a deseurilor periculoase in cadrul unitatii sanitare;
h) propune directorului unitatii agentul economic prestator de servicii de transport si eliminarea finala a deseurilor;
i) colaboreaza cu medicul-sef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale in scopul derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.

ARTICOLUL 54.

Medicul-sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale:
a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) participa la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
c) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor periculoase;
d) raspunde de educarea si formarea continua a personalului;
e) elaboreaza si aplica planul de educare si formare continua;
f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.

ARTICOLUL 55.

Seful serviciului administrativ:
a) asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) asigura si raspunde de intretinerea instalatiilor de incinerare din incinta unitatii (daca este cazul);
c) controleaza respectarea conditiilor tehnice stipulate in contractul incheiat cu agentii economici care presteaza activitatile de transport si eliminarea finala a deseurilor periculoase.

ARTICOLUL 56.

Medicul sef de sectie:
a) controleaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit pe sectie;
b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;
c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele in sistemul de gestionare a deseurilor.

ARTICOLUL 57.

Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in spital, sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de intreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medicul unitatii militare, medicul penitenciarului:
a) supravegheaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit in sectorul lui de activitate;
b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

ARTICOLUL 58.

Asistenta-sefa:
a) raspunde de aplicarea codului de procedura;
b) prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

ARTICOLUL 59.

Asistenta:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.

ARTICOLUL 60.

Infirmiera:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

ARTICOLUL 61.

Ingrijitoarea pentru curatenie:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

METODOLOGIA de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

Ministerul Sanatatii si Familiei


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 6 iunie 2002

1. Introducere

Culegerea datelor referitoare la deseurile rezultate din activitatile medicale se va face prin metoda investigatiei-sondaj si este necesara pentru completarea bazei nationale de date privind deseurile si pentru evidenta gestiunii deseurilor conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999.
Deseurile radioactive sunt gestionate in Romania conform Normelor republicane de securitate nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive.

2. Echivalenta definitiilor utilizate pentru categoriile de deseuri cu denumirile din Catalogul European al Deseurilor

Denumirile categoriilor de deseuri definite mai sus sunt corespondente cu urmatoarele denumiri din Catalogul European al Deseurilor cuprins in Hotararea Guvernului nr. 155/1999:
2.1. deseurile nepericuloase corespund codului 18 01 04 si sunt deseuri ale caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi: imbracaminte, lenjerie, aparate ghipsate, scutece);
2.2. deseurile anatomo-patologice corespund codului 18 01 02 - fragmente din organe si organe umane, incluzand recipiente pentru sange si sange conservat;
2.3. deseuri infectioase corespund codului 18 01 03 - alte deseuri ale caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (de exemplu: seringi folosite); 2.4. deseurile intepatoare-taietoare corespund codului 18 01 01 - obiecte ascutite (de exemplu: ace folosite);
2.5. deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 18 01 05 - substante chimice si medicamente expirate.

3. Investigatia-sondaj
Investigatia-sondaj este actiunea de culegere si analiza a datelor si a informatiilor privind sistemul de gestionare a deseurilor din unitatea sanitara, cantitatea produsa pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999.

3.1. Obiectivele investigatiei-sondaj
Principalele obiective ale investigatiei-sondaj sunt urmatoarele:
3.1.1. Evaluarea sistemului folosit pentru gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale in unitatea respectiva: descrierea situatiei actuale privind colectarea separata la locul de producere, ambalarea, depozitarea intermediara, transportul, eliminarea finala, codurile de proceduri si sistemul de formare a personalului, prin completarea chestionarului (anexa nr. 5).
3.1.2. Masurarea prin cantarire a deseurilor produse intr-un anumit interval, inscrierea datelor in formular (anexa nr. 4) si calcularea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara, cantitatile totale si medii.
3.1.3. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru personalul unitatii sanitare, pacienti si pentru populatia generala, managementul riscurilor legate de gestionarea deseurilor periculoase, informarea si educarea personalului.

3.2. Echipa de investigatie
Echipa de investigatie este formata din coordonator si membrii echipei. Atat coordonatorul, cat si membrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitara respectiva si/sau din Directia de sanatate publica.
3.2.1. Atributiile coordonatorului echipei de investigatie
Principalele atributii ale coordonatorului echipei de investigatie sunt urmatoarele:
- conduce intreaga activitate de investigatie desfasurata in unitatea sanitara respectiva;
- stabileste componenta echipei de investigatie si coordoneaza activitatea ei;
- instruieste membrii echipei care participa la investigatie;
- supravegheaza si verifica modul in care se aplica metodologia;
- urmareste corectitudinea inscrierii de catre membrii echipei a cantitatilor de deseuri;
- efectueaza analiza datelor culese;
- elaboreaza si semneaza raportul final al investigatiei;
- prezinta raportul final spre semnare directorului unitatii sanitare;
- comunica raportul de investigare la directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti la urmatoarele date: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie ale fiecarui an.
3.2.2. Atributiile membrilor echipei de investigatie
Principalele atributii ale membrilor echipei de investigatie sunt urmatoarele:
- instruiesc intregul personal medical in scopul participarii la investigatie;
- aplica metodologia;
- urmaresc si verifica modul in care se respecta metodologia de catre personalul medical;
- asista si participa la cantariri si inscriu cantitatile masurate in tabel;
- calculeaza cantitatile totale, cantitatile medii si participa la analiza datelor.
4. Metodologia de culegere a datelor

4.1. Metodologia de culegere a datelor referitoare la deseurile rezultate din activitatile medicale cuprinde urmatoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare a deseurilor produse in unitatile sanitare, pentru determinarea cantitatii de deseuri produse intr-o anumita perioada si pentru calcularea cantitatilor in vederea completarii fisei interne de gestionare a deseurilor:
- instruirea personalului;
- metoda de lucru;
- modul de calculare a mediilor cantitatilor de deseuri produse, pentru baza nationala de date;
- modul de calculare a cantitatii totale de deseuri lunare pentru completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999.

4.2. Instruirea personalului implicat in realizarea investigatiei-sondaj
Pentru realizarea investigatiei-sondaj se impune colaborarea cu intregul personal al unitatii sanitare, personal implicat direct in activitati legate de gestionarea deseurilor. Personalul unitatii sanitare este reprezentat de:
- directorul economic al unitatii sanitare;
- asistentul-sef al unitatii sanitare;
- medicii si asistentii-sefi ai sectiilor sau compartimentelor;
- coordonatorul activitatii de protectie a mediului;
- medicul-sef al Serviciului de prevenire si control al infectiilor nozocomiale (SPCIN);
- infirmierele;
- ingrijitoarele pentru curatenie.

4.3. Instruirea consta in scurte intalniri organizate cu personalul, in cadrul carora se prezinta metodologia. In cadrul intalnirii de informare se vor stabili punctele de colectare a deseurilor, in asa fel incat sa nu existe alte cai de inlaturare a deseurilor clinice sau sa se ocoleasca punctul de cantarire. Documentele pe care echipa de investigatie le face cunoscute personalului sunt urmatoarele:
1. chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale (anexa nr. 5). Se completeaza de investigatorul-sef pentru intreaga unitate sanitara;
2. formular pentru inscrierea cantaririlor pentru fiecare sectie, compartiment, laborator (anexa nr. 4). Se completeaza de membrul echipei de investigatie care asista la cantariri, pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator;
3. material scris continand conditiile de colectare separata la sursa a deseurilor, pe categorii (anexa nr. 3).

4.4. Metoda de lucru
4.4.1. Periodicitatea efectuarii investigatiei-sondaj
Investigatia-sondaj trebuie sa se desfasoare o data pe trimestru, pentru a se surprinde variatiile cantitatilor de deseuri in functie de anotimp, si trebuie sa se realizeze in zilele de marti, miercuri si joi, pentru a se surprinde variatiile cantitatilor de deseuri din mijlocul saptamanii. Se va stabili si se va comunica personalului orarul cantaririlor: 3 cantariri in 24 de ore, o perioada de 48 de ore, astfel: se incepe colectarea marti la ora 8,00, prima cantarire va fi facuta marti la ora 14,00, se continua cu cantaririle marti la ora 20,00, miercuri la ora 8,00, 14,00 si 20,00, iar ultima cantarire se face joi la ora 8,00.
4.4.2. Colectarea deseurilor pe categorii
Etapa de colectare separata a deseurilor la locul de producere pe 3 categorii este urmata de cantarire. Categoriile de deseuri sunt:
- deseuri asimilabile celor menajere;
- deseuri intepatoare-taietoare;
- deseuri infectioase.
Deseurile colectate pe cele 3 categorii se ambaleaza conform normelor tehnice.
4.4.3. Depozitarea pe sectie pana la cantarirea deseurilor
Deseurile ambalate se pastreaza pe sectie pana la ora cantaririi. Deseurile se vor depozita in spatii incuiate in care nu au acces pacientii sau insotitorii acestora, pana la efectuarea cantaririlor. In eventualitatea colectarii unei cantitati mari de deseuri, acestea nu vor fi inlaturate de catre ingrijitoarea de curatenie pana ce nu se vor cantari.
4.4.4. Cantarirea deseurilor
Cantarirea deseurilor se va face cu acelasi tip de cantar in intreaga unitate sanitara. Cantarele trebuie sa fie verificate din punct de vedere metrologic si calibrate inainte de cantarire. Unitatea de masura a cantitatii de deseuri va fi kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deseuri.
4.4.5. Inregistrarea datelor
4.4.5.1. Datele obtinute de la fiecare cantarire vor fi inregistrate in formularul pentru inscrierea cantaririlor, consemnandu-se cu atentie: unitatea sanitara, sectia/compartimentul sau laboratorul, numarul total de paturi, numarul mediu de paturi ocupate in perioada investigatiei, data, ora cantaririlor, cantitatile de deseuri, pe categorii. Acest formular va fi semnat de fiecare persoana care efectueaza cantaririle respective.
4.4.5.2. Echipa de investigatie va supraveghea permanent modul in care se aplica metodologia de culegere a datelor. Prezenta unui membru al echipei este necesara pentru a se evita erorile ce pot interveni in modul de separare pe categorii a deseurilor, de cantarire si de inregistrare a datelor.
4.4.5.3. Exista cazuri particulare reprezentate de anumite sectii sau laboratoare, cum ar fi: anatomie patologica, laborator, farmacie, unde frecventa cantaririlor prevazuta in metodologie nu poate fi respectata datorita specificului activitatii si modului de producere a deseurilor. In aceasta situatie cantarirea deseurilor se va face o singura data pe zi, la ora 14,00, in zilele de marti, miercuri si joi. Cantaririle de la aceste sectii vor fi, de asemenea, inscrise in formulare si vor intra in calculul general al masuratorilor efectuate in intreaga unitate sanitara.

4.5. Modul de calcul al cantitatilor totale si al cantitatilor medii de deseuri produse, in vederea completarii bazei nationale de date
4.5.1. Cantitatea totala de deseuri pe 48 de ore pe cele 3 categorii de deseuri, exprimata in kg/48 h, reprezinta cantitatea totala de deseuri din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele spitalului. Pentru a se obtine cantitatea totala de deseuri pe intregul spital se face suma tuturor cantitatilor de deseuri (pe categorii) rezultate din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele unitatii sanitare.
Cantitatea totala de deseuri pe categorii (kg/48 h) reprezinta suma cantitatilor de deseuri (pe categorii) rezultate in spital in cele 3 zile ale investigatiei-sondaj.
4.5.2. Numarul mediu de paturi ocupate pe sectie, respectiv spital, intr-o perioada de 24 de ore, reprezinta suma numarului de paturi ocupate in fiecare dintre cele 3 zile ale investigatiei-sondaj, impartita la 3. Numarul se rotunjeste la intreg conform regulilor metrologice in vigoare.
4.5.3. Cantitatea medie de deseuri, pe categorii, din sectiile cu paturi, exprimata in kg/(pat ocupat x 24 h). Calculul se face separat, pe sectiile cu paturi, prin insumarea cantitatilor de deseuri pe cele 3 categorii, rezultate in 48 de ore. Valorile obtinute se impart fiecare la 2, astfel rezultand valoarea cantitatii de deseuri produse in 24 de ore. Valorile rezultate pe 24 de ore se impart la numarul mediu de paturi ocupate pe sectiile respective intr-o perioada de 24 de ore.
Cantitatea medie de deseuri, pe sectiile cu paturi [kg/(pat ocupat x 24 h)] reprezinta suma cantitatilor de deseuri separat pe cele trei categorii/(2 x numarul mediu de paturi ocupate intr-o perioada de 24 de ore pe sectiile respective).
4.5.4. Cantitatile totale medii de deseuri, exprimate in g/(pat ocupat x 24 h)
Se face suma cantitatilor de deseuri rezultate din toate sectiile (inclusiv laborator, farmacie si anatomie patologica) in 48 de ore pe fiecare categorie de deseuri. Suma se imparte la 2 pentru a se calcula valoarea intr-un interval de 24 de ore. Valoarea rezultata se imparte la numarul mediu al paturilor ocupate o perioada de 24 de ore si se inmulteste cu 1.000, pentru a rezulta cantitatea totala medie de deseuri pe spital, exprimata in g/(pat ocupat x 24 h).
Cantitatea totala medie de deseuri pe spital [g/(pat ocupat x 24 h)] reprezinta cantitatea de deseuri rezultata din toate sectiile x 1.000/(2 x numarul mediu al paturilor ocupate pe 24 h).
Nota 1: Cantitatea de deseuri rezultata din camerele de garda si salile de operatie se inregistreaza la sectiile de care apartin camerele de garda si salile de operatie, dupa caz.
Nota 2: Cantitatea de deseuri produsa de compartimentele si laboratoarele fara paturi (exemplu: anatomie patologica, laborator de analize, farmacie etc.) se introduce in calculul cantitatilor totale de deseuri pe spital intr-o perioada de 48 de ore (vezi pct. 4.5.1).

4.6. Raportul investigatiei-sondaj va contine urmatoarele:
- componenta echipei de investigatie si responsabilitatile concrete (pe care sectii a lucrat, ce anume a efectuat etc.);
- perioada efectuarii investigatiei-sondaj;
- descrierea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale, aplicat in unitatea respectiva (vezi pct. 3.1.1); se anexeaza chestionarul conform anexei nr. 5, completat si semnat;
- datele privind cantitatile de deseuri (pe categorii) totale si medii, rezultate in urma investigatiei-sondaj; se anexeaza toate formularele completate cu datele brute, conform anexei nr. 4, pentru fiecare sectie, compartiment, laborator; se anexeaza tabelele centralizatoare 1 si 2, conform anexei nr. 7;
- observatii, comentarii si recomandari ale coordonatorului echipei de investigatie catre conducerea unitatii sanitare.

4.7. Modul de calcul al cantitatii totale lunare de deseuri, pentru completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor, conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999
Valoarea inscrisa in fisele interne se obtine prin inmultirea cantitatii totale de deseuri rezultate pe intregul spital, exprimata in kg/24 h, cu numarul de zile ale lunii respective.

Ministerul Sanatatii si Familiei

Conditii din 1 aprilie 2002 de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitatile medicale

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 6 iunie 2002

1. Sacii negri sau transparenti se folosesc pentru colectarea deseurilor asimilabile celor menajere, de exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hartie, bonete si masti de unica folosinta, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice.
2. Sacii de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase, de exemplu: parti anatomice si anatomo-patologice (fetusi, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese imbibate cu sange sau cu alte lichide biologice, pansamente si alte materiale contaminate, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, materialele, instrumentele si echipamentele medicale de unica folosinta (de exemplu: manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta), membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator.
3. Cutiile cu pereti rigizi se folosesc pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare, de exemplu: seringi de unica folosinta, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatura si ace, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie (sparta sau nu) care a venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, deseurile de la sectiile de hemodializa.

(Se completeaza pentru fiecare sectie/laborator/compartiment)

1. Unitatea sanitara ........................................................
(denumirea completa, localitatea, judetul)
2. Sectia/compartimentul/laboratorul in care s-au facut cantaririle .........
................................................................................
(denumirea completa)
3. Numarul mediu de paturi ocupate in perioada investigatiei-sondaj .........
4. Numarul total de paturi pe sectie/compartiment ...........................
5. Tabelul de inscriere a cantaririlor:

Cantariri (kg)

I II III IV V VI
Data cantaririi
Ora cantaririi
Deseuri menajere
Deseuri infectioase
Deseuri intepatoare-taietoare
Numele (scris lizibil) si semnatura membrului echipei care a facut cantaririle
------------------------------------------------------------------------------

6. Observatii .............................. ..................................................... ......

CHESTIONAR
pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate
din activitatile medicale

FORMULAR
de identificare pentru transport si eliminare finala
(se completeaza in 3 exemplare)

TABELE CENTRALIZATOARE
pentru cantitatile de deseuri rezultate din activitati medicale, produse
in sectii, compartimente si laboratoare

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

A fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 853 din 17/09/2004

Vazand Referatul de aprobare al Directiei generale sanatate publica si inspectia sanitara de stat nr. OB 9.425/2004, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:
ARTICOLUL I.

Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 386 din 6 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 11 se introduce articolul 111, cu urmatorul cuprins:
"ARTICOLUL 111. - Producatorii de deseuri pot folosi si alte standarde prin care sa se demonstreze respectarea cerintelor prevazute de prezentul ordin (anexa nr. 10)."
2. Articolul 14 din anexa nr. 1 la ordin va avea urmatorul cuprins:
"ARTICOLUL 14. - Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma ."
3. Litera c) a articolului 15 din anexa nr. 1 la ordin va avea urmatorul
cuprins:
"c) testele de incercare realizate de catre laboratoarele acreditate pentru astfel de testari sa ateste conformarea la conditiile tehnice prevazute de normele in vigoare."
4. Dupa anexa nr. 9 la ordin se introduce anexa nr. 10 cu urmatorul
cuprins:

"ANEXA Nr. 10

Standard SR 13481: 2003 Recipiente de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare rezultate din activitati medicale. Specificatii si incercari"

ARTICOLUL II.

In tot cuprinsul Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 sintagma "Ministerul Sanatatii si Familiei" se inlocuieste cu sintagma "Ministerul Sanatatii".

ARTICOLUL III.

Avizele sanitare eliberate de Ministerul Sanatatii anterior intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga.

ARTICOLUL IV.

La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga punctul 13 din anexa la Ordinul ministrului sanatatii nr. 857/2004 pentru modificarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare sanitara a functionarii obiectivelor si a activitatilor desfasurate in acestea, altele decat cele supuse inregistrarii in registrul comertului, si a Procedurilor de reglementare sanitara a punerii pe piata a substantelor si produselor noi sau importate pentru prima data si destinate utilizarii ori consumului uman, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 622 din 8 iulie 2004, precum si orice dispozitie contrara.

ARTICOLUL V.

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul sanatatii,
Ovidiu Brinzan

Bucuresti, 18 august 2004.