Manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
Publicat la data de: 13 August 2008
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
SusLEGE nr. 104 din 27 martie 2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOLUL 1
(1) Prin cadavre umane se intelege persoanele care nu mai prezinta nici un semn de activitate cerebrala, cardiaca sau respiratorie si care sunt declarate decedate din punct de vedere medical, potrivit legii.
(2) Confirmarea medicala a mortii cerebrale se face pe baza criteriilor de diagnostic stabilite conform legii.
ARTICOLUL 2
Dreptul de manipulare a cadavrelor umane pentru diagnostic sau activitati didactice si stiintifice revine serviciilor de anatomie patologica si de prosectura ale spitalelor si institutiilor de medicina legala, catedrelor de anatomie si de anatomie patologica ale institutiilor de invatamant superior medical uman de stat sau private, acreditate ori autorizate, care organizeaza serviciile pentru exploatarea cadavrelor.
ARTICOLUL 3
Serviciile de anatomie patologica, prosectura si morfopatologie din cadrul spitalelor, precum si catedrele de anatomie patologica din institutiile de invatamant superior medical uman asigura, prin mijloace cu caracter stiintific, stabilirea diagnosticului de certitudine, contribuind la realizarea cercetarii stiintifice in domeniul medical si la imbunatatirea asistentei medicale.
ARTICOLUL 4
(1) Serviciile pentru exploatarea cadavrelor sunt structuri functionale ale catedrelor de anatomie din institutiile de invatamant superior medical uman care au atributia preluarii acestora, in scopul prelevarii si conservarii tesuturilor si organelor umane pentru activitate didactica si stiintifica.
(2) Institutiile de invatamant superior medical uman care organizeaza servicii pentru exploatarea cadavrelor pot detine si utiliza crematorii, conform prevederilor legale in domeniul protectiei mediului si cu respectarea normelor igienico-sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei.
ARTICOLUL 5
Activitatea de anatomie patologica consta in efectuarea de examene macroscopice si microscopice asupra produselor biologice recoltate fie persoanelor in viata, fie la autopsie cadavrelor, si anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea.
ARTICOLUL 6
In spitale se organizeaza un serviciu de anatomie patologica unic, ca sectie sau departament, subordonat administrativ direct conducerii spitalului, in care sunt incluse 3 compartimente distincte:
a) compartimentul de histopatologie;
b) compartimentul de citologie;
c) compartimentul de prosectura.
ARTICOLUL 7
Activitatea din compartimentele de prosectura si autopsiile anatomopatologice se realizeaza numai in spitale sau in institutii de medicina legala.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOLUL 1
(1) Prin cadavre umane se intelege persoanele care nu mai prezinta nici un semn de activitate cerebrala, cardiaca sau respiratorie si care sunt declarate decedate din punct de vedere medical, potrivit legii.
(2) Confirmarea medicala a mortii cerebrale se face pe baza criteriilor de diagnostic stabilite conform legii.
ARTICOLUL 2
Dreptul de manipulare a cadavrelor umane pentru diagnostic sau activitati didactice si stiintifice revine serviciilor de anatomie patologica si de prosectura ale spitalelor si institutiilor de medicina legala, catedrelor de anatomie si de anatomie patologica ale institutiilor de invatamant superior medical uman de stat sau private, acreditate ori autorizate, care organizeaza serviciile pentru exploatarea cadavrelor.
ARTICOLUL 3
Serviciile de anatomie patologica, prosectura si morfopatologie din cadrul spitalelor, precum si catedrele de anatomie patologica din institutiile de invatamant superior medical uman asigura, prin mijloace cu caracter stiintific, stabilirea diagnosticului de certitudine, contribuind la realizarea cercetarii stiintifice in domeniul medical si la imbunatatirea asistentei medicale.
ARTICOLUL 4
(1) Serviciile pentru exploatarea cadavrelor sunt structuri functionale ale catedrelor de anatomie din institutiile de invatamant superior medical uman care au atributia preluarii acestora, in scopul prelevarii si conservarii tesuturilor si organelor umane pentru activitate didactica si stiintifica.
(2) Institutiile de invatamant superior medical uman care organizeaza servicii pentru exploatarea cadavrelor pot detine si utiliza crematorii, conform prevederilor legale in domeniul protectiei mediului si cu respectarea normelor igienico-sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei.
ARTICOLUL 5
Activitatea de anatomie patologica consta in efectuarea de examene macroscopice si microscopice asupra produselor biologice recoltate fie persoanelor in viata, fie la autopsie cadavrelor, si anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea.
ARTICOLUL 6
In spitale se organizeaza un serviciu de anatomie patologica unic, ca sectie sau departament, subordonat administrativ direct conducerii spitalului, in care sunt incluse 3 compartimente distincte:
a) compartimentul de histopatologie;
b) compartimentul de citologie;
c) compartimentul de prosectura.
ARTICOLUL 7
Activitatea din compartimentele de prosectura si autopsiile anatomopatologice se realizeaza numai in spitale sau in institutii de medicina legala.
Cuprins articol
- CAPITOLUL I - Dispozitii generale
- CAPITOLUL II - Serviciile de anatomie patologica si prosectura
- CAPITOLUL III - Catedrele de anatomie si organizarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor
- Capitolul IV - Finantarea activitatii de transplant
- CAPITOLUL IV - Finantarea si salarizarea personalului
- CAPITOLUL V - Folosirea cadavrelor in scop didactic si stiintific si prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre
- CAPITOLUL VI - Dispozitii tranzitorii si finale
- HOTARARE Nr. 451 din 1 aprilie 2004
- ANEXA - NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
- ANEXA 1 la norme
- ANEXA 2 la norme
- ANEXA 3 la norme
- ANEXA 4 la norme
- ANEXA 5 la norme
- ANEXA 6 la norme
- Citeste pe aceeasi tema
CAPITOLUL II - Serviciile de anatomie patologica si prosectura
Sus
ARTICOLUL 8
(1) Activitatea de prosectura consta in urmatoarele:
a) efectuarea de autopsii in scop anatomoclinic si efectuarea examenului histopatologic al fragmentelor recoltate in cursul autopsiei sunt obligatorii si este recomandabil sa fie efectuate de catre acelasi anatomopatolog, pentru a corela datele de macroscopie cu cele de microscopie si, ulterior, cu datele clinice, in scopul aprecierii gradului de concordanta anatomoclinica;
b) activitati de restaurare a aspectului cadavrelor, precum: imbalsamarea, spalarea, imbracarea si cosmetizarea cadavrelor.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) lit. b) reprezinta o masura medicala obligatorie pentru prevenirea contaminarii si trebuie efectuate de personalul specializat al compartimentului de prosectura.
ARTICOLUL 9
Structura organizatorica si de personal, precum si atributiile serviciilor de anatomie patologica si prosectura din cadrul spitalelor sunt stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei.
ARTICOLUL 10
(1) Autopsia anatomopatologica se efectueaza obligatoriu in toate decesele survenite in spital care nu sunt cazuri medico-legale si unde este necesara confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv decesul copiilor sub un an, indiferent de locul decesului, precum si decesele materne care nu sunt cazuri medico-legale.
(2) Nu se considera deces sub 24 de ore decesul survenit in cursul transferului intre sectii sau spitale, daca nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces, precum si decesul survenit in cursul internarii pentru o cura periodica a unei afectiuni cronice terminale, daca nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces.
(3) Pentru pacientii cu afectiuni cronice cunoscute, bine investigate, in conditiile in care apartinatorii nu au nici o rezerva asupra bolii si tratamentului aplicat si isi asuma in scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune neefectuarea autopsiei, sub semnatura, de catre directorul spitalului, cu avizul sefului de sectie unde a fost internat decedatul, al medicului curant si sefului serviciului de anatomie patologica.
ARTICOLUL 11
In toate cazurile in care exista suspiciunea unor implicatii medico-legale prevazute de lege, seful serviciului de anatomie patologica din cadrul spitalului anunta in scris, in termen de 24 de ore, organele de urmarire penala competente, pentru indrumarea cazului catre institutia de medicina legala, potrivit competentei teritoriale prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 459/2001, cu modificarile ulterioare. Aceeasi procedura se realizeaza si pentru decedatii neidentificati si pentru cetatenii straini decedati in spital.
(1) Activitatea de prosectura consta in urmatoarele:
a) efectuarea de autopsii in scop anatomoclinic si efectuarea examenului histopatologic al fragmentelor recoltate in cursul autopsiei sunt obligatorii si este recomandabil sa fie efectuate de catre acelasi anatomopatolog, pentru a corela datele de macroscopie cu cele de microscopie si, ulterior, cu datele clinice, in scopul aprecierii gradului de concordanta anatomoclinica;
b) activitati de restaurare a aspectului cadavrelor, precum: imbalsamarea, spalarea, imbracarea si cosmetizarea cadavrelor.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) lit. b) reprezinta o masura medicala obligatorie pentru prevenirea contaminarii si trebuie efectuate de personalul specializat al compartimentului de prosectura.
ARTICOLUL 9
Structura organizatorica si de personal, precum si atributiile serviciilor de anatomie patologica si prosectura din cadrul spitalelor sunt stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei.
ARTICOLUL 10
(1) Autopsia anatomopatologica se efectueaza obligatoriu in toate decesele survenite in spital care nu sunt cazuri medico-legale si unde este necesara confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv decesul copiilor sub un an, indiferent de locul decesului, precum si decesele materne care nu sunt cazuri medico-legale.
(2) Nu se considera deces sub 24 de ore decesul survenit in cursul transferului intre sectii sau spitale, daca nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces, precum si decesul survenit in cursul internarii pentru o cura periodica a unei afectiuni cronice terminale, daca nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces.
(3) Pentru pacientii cu afectiuni cronice cunoscute, bine investigate, in conditiile in care apartinatorii nu au nici o rezerva asupra bolii si tratamentului aplicat si isi asuma in scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune neefectuarea autopsiei, sub semnatura, de catre directorul spitalului, cu avizul sefului de sectie unde a fost internat decedatul, al medicului curant si sefului serviciului de anatomie patologica.
ARTICOLUL 11
In toate cazurile in care exista suspiciunea unor implicatii medico-legale prevazute de lege, seful serviciului de anatomie patologica din cadrul spitalului anunta in scris, in termen de 24 de ore, organele de urmarire penala competente, pentru indrumarea cazului catre institutia de medicina legala, potrivit competentei teritoriale prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 459/2001, cu modificarile ulterioare. Aceeasi procedura se realizeaza si pentru decedatii neidentificati si pentru cetatenii straini decedati in spital.
CAPITOLUL III - Catedrele de anatomie si organizarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor
Sus
ARTICOLUL 12
Catedra de anatomie este o unitate functionala in cadrul institutiei de invatamant superior medical uman si care include serviciul pentru exploatarea cadavrelor, a carui structura organizatorica si de personal este stabilita de conducerea institutiei.
ARTICOLUL 13
Serviciile pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie au urmatoarele atributii:
a) preiau cadavrele pe baza de protocol incheiat intre institutiile de invatamant superior medical si serviciile de anatomie patologica si prosectura ale spitalelor;
b) prepara si conserva cadavrele pentru disectie, punand la dispozitia invatamantului anatomic si chirurgical materialul didactic;
c) efectueaza preparate anatomice;
d) prepara schelete;
e) conserva tesuturi si organe.
ARTICOLUL 14
Serviciile pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie desfasoara in principal activitati de invatamant si de cercetare stiintifica medicala.
ARTICOLUL 15
Serviciile pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie colaboreaza in activitatea lor cu compartimentele de microscopie ale catedrelor de histologie, de anatomie patologica si de biologie celulara ale institutiilor de invatamant superior medical uman.
ARTICOLUL 16
(1) Catedrele de anatomie, anatomie patologica, histologie si biologie celulara impreuna cu serviciile de prosectura constituie un departament functional in cadrul institutiei de invatamant superior medical uman.
(2) Serviciile de prosectura din spitalele universitare sunt folosite ca baze clinice pentru catedrele de anatomie si anatomie patologica.
Catedra de anatomie este o unitate functionala in cadrul institutiei de invatamant superior medical uman si care include serviciul pentru exploatarea cadavrelor, a carui structura organizatorica si de personal este stabilita de conducerea institutiei.
ARTICOLUL 13
Serviciile pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie au urmatoarele atributii:
a) preiau cadavrele pe baza de protocol incheiat intre institutiile de invatamant superior medical si serviciile de anatomie patologica si prosectura ale spitalelor;
b) prepara si conserva cadavrele pentru disectie, punand la dispozitia invatamantului anatomic si chirurgical materialul didactic;
c) efectueaza preparate anatomice;
d) prepara schelete;
e) conserva tesuturi si organe.
ARTICOLUL 14
Serviciile pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie desfasoara in principal activitati de invatamant si de cercetare stiintifica medicala.
ARTICOLUL 15
Serviciile pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie colaboreaza in activitatea lor cu compartimentele de microscopie ale catedrelor de histologie, de anatomie patologica si de biologie celulara ale institutiilor de invatamant superior medical uman.
ARTICOLUL 16
(1) Catedrele de anatomie, anatomie patologica, histologie si biologie celulara impreuna cu serviciile de prosectura constituie un departament functional in cadrul institutiei de invatamant superior medical uman.
(2) Serviciile de prosectura din spitalele universitare sunt folosite ca baze clinice pentru catedrele de anatomie si anatomie patologica.
Capitolul IV - Finantarea activitatii de transplant
Sus
ARTICOLUL 17
(1) Finantarea serviciilor de anatomie patologica si prosecturi din cadrul spitalului se face din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate, prin bugetul spitalului, conform legii.
(2) Finantarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie se face din bugetul de stat alocat institutiei de invatamant superior medical uman si din venituri proprii ale institutiei.
(3) – ABROGAT prin legea nr. 95/ 2006..
ARTICOLUL 18
(1) Personalul care isi desfasoara activitatea in serviciile de anatomie patologica si prosecturi ale spitalelor, precum si personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologica si al catedrei de biologie celulara se incadreaza in categoria locurilor de munca in conditii deosebite de munca.
(2) Salariile de baza ale personalului prevazut la alin. (1) sunt cu 100% mai mari fata de salariile de baza prevazute de lege pentru aceleasi categorii de personal, la care se adauga sporurile legale.
(1) Finantarea serviciilor de anatomie patologica si prosecturi din cadrul spitalului se face din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate, prin bugetul spitalului, conform legii.
(2) Finantarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie se face din bugetul de stat alocat institutiei de invatamant superior medical uman si din venituri proprii ale institutiei.
(3) – ABROGAT prin legea nr. 95/ 2006..
ARTICOLUL 18
(1) Personalul care isi desfasoara activitatea in serviciile de anatomie patologica si prosecturi ale spitalelor, precum si personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologica si al catedrei de biologie celulara se incadreaza in categoria locurilor de munca in conditii deosebite de munca.
(2) Salariile de baza ale personalului prevazut la alin. (1) sunt cu 100% mai mari fata de salariile de baza prevazute de lege pentru aceleasi categorii de personal, la care se adauga sporurile legale.
CAPITOLUL IV - Finantarea si salarizarea personalului
Sus
ARTICOLUL 17
(1) Finantarea serviciilor de anatomie patologica si prosecturi din cadrul spitalului se face din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate, prin bugetul spitalului, conform legii.
(2) Finantarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie se face din bugetul de stat alocat institutiei de invatamant superior medical uman si din venituri proprii ale institutiei.
(3) – ABROGAT prin legea nr. 95/ 2006..
ARTICOLUL 18
(1) Personalul care isi desfasoara activitatea in serviciile de anatomie patologica si prosecturi ale spitalelor, precum si personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologica si al catedrei de biologie celulara se incadreaza in categoria locurilor de munca in conditii deosebite de munca.
(2) Salariile de baza ale personalului prevazut la alin. (1) sunt cu 100% mai mari fata de salariile de baza prevazute de lege pentru aceleasi categorii de personal, la care se adauga sporurile legale.
(1) Finantarea serviciilor de anatomie patologica si prosecturi din cadrul spitalului se face din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate, prin bugetul spitalului, conform legii.
(2) Finantarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor din cadrul catedrelor de anatomie se face din bugetul de stat alocat institutiei de invatamant superior medical uman si din venituri proprii ale institutiei.
(3) – ABROGAT prin legea nr. 95/ 2006..
ARTICOLUL 18
(1) Personalul care isi desfasoara activitatea in serviciile de anatomie patologica si prosecturi ale spitalelor, precum si personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologica si al catedrei de biologie celulara se incadreaza in categoria locurilor de munca in conditii deosebite de munca.
(2) Salariile de baza ale personalului prevazut la alin. (1) sunt cu 100% mai mari fata de salariile de baza prevazute de lege pentru aceleasi categorii de personal, la care se adauga sporurile legale.
CAPITOLUL V - Folosirea cadavrelor in scop didactic si stiintific si prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre
Sus
ARTICOLUL 19
Catedrele de anatomie, de anatomie patologica si serviciile de prosecturi si anatomie patologica pot prelua cadavre in scop didactic si stiintific in urmatoarele situatii:
a) in situatia in care exista o intelegere expresa prealabila, acordata in scris, a pacientului sau a familiei;
b) persoanele in viata isi pot pune la dispozitia institutiei de invatamant superior medical uman corpul, dupa deces, in baza unor norme comune elaborate de serviciile de prosectura ale spitalelor si conducerea institutiilor de invatamant superior medical uman;
c) cadavrele nerevendicate intr-o perioada mai mare de 10 zile dupa deces sau cele fara apartinatori sunt preluate de serviciile pentru exploatarea cadavrelor ale catedrelor de anatomie, in baza unor norme comune stabilite de spitale si senatul institutiilor de invatamant superior medical uman.
ARTICOLUL 20
Institutiile de invatamant superior medical uman care preiau cadavre in scop didactic sau stiintific asigura serviciile funerare. Aceeasi prevedere se aplica si pentru cadavrele folosite in scopul donarii de organe si/sau tesuturi, in vederea efectuarii procedurilor de transplant.
ARTICOLUL 21
ABROGAT prin Legea nr. 95/ 2006.
ARTICOLUL 22
Prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre este coordonata si supravegheata de Comisia de transplant de tesuturi si organe umane din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, constituita conform legii.
ARTICOLUL 23
ABROGAT prin Legea nr. 95/ 2006.
ARTICOLUL 24
(1) Prelevarea si conservarea de tesuturi si organe de la cadavre se organizeaza prin centrele regionale de transplant si spitalele acreditate in acest sens de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea Comisiei de transplant de tesuturi si organe umane.
(2) Conditiile in care se poate efectua prelevarea anumitor tesuturi si organe de la cadavre sunt riguros stabilite pentru fiecare in parte de Comisia de transplant de tesuturi si organe umane.
(3) Institutiile de invatamant superior medical uman, precum si spitalele prevazute la alin. (1) infiinteaza un sistem de banci de tesuturi pentru conservarea acestora si de monitorizare a transplantului de organe.
ARTICOLUL 25
ABROGAT prin Legea nr. 95/ 2006
ARTICOLUL 26
Prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre se face astfel incat sa nu prejudicieze rezultatele autopsiei sau ale autopsiei medico-legale.
ARTICOLUL 27
Manipularea cadavrelor, precum si prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre, cu incalcarea prevederilor prezentei legi, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
Catedrele de anatomie, de anatomie patologica si serviciile de prosecturi si anatomie patologica pot prelua cadavre in scop didactic si stiintific in urmatoarele situatii:
a) in situatia in care exista o intelegere expresa prealabila, acordata in scris, a pacientului sau a familiei;
b) persoanele in viata isi pot pune la dispozitia institutiei de invatamant superior medical uman corpul, dupa deces, in baza unor norme comune elaborate de serviciile de prosectura ale spitalelor si conducerea institutiilor de invatamant superior medical uman;
c) cadavrele nerevendicate intr-o perioada mai mare de 10 zile dupa deces sau cele fara apartinatori sunt preluate de serviciile pentru exploatarea cadavrelor ale catedrelor de anatomie, in baza unor norme comune stabilite de spitale si senatul institutiilor de invatamant superior medical uman.
ARTICOLUL 20
Institutiile de invatamant superior medical uman care preiau cadavre in scop didactic sau stiintific asigura serviciile funerare. Aceeasi prevedere se aplica si pentru cadavrele folosite in scopul donarii de organe si/sau tesuturi, in vederea efectuarii procedurilor de transplant.
ARTICOLUL 21
ABROGAT prin Legea nr. 95/ 2006.
ARTICOLUL 22
Prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre este coordonata si supravegheata de Comisia de transplant de tesuturi si organe umane din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, constituita conform legii.
ARTICOLUL 23
ABROGAT prin Legea nr. 95/ 2006.
ARTICOLUL 24
(1) Prelevarea si conservarea de tesuturi si organe de la cadavre se organizeaza prin centrele regionale de transplant si spitalele acreditate in acest sens de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea Comisiei de transplant de tesuturi si organe umane.
(2) Conditiile in care se poate efectua prelevarea anumitor tesuturi si organe de la cadavre sunt riguros stabilite pentru fiecare in parte de Comisia de transplant de tesuturi si organe umane.
(3) Institutiile de invatamant superior medical uman, precum si spitalele prevazute la alin. (1) infiinteaza un sistem de banci de tesuturi pentru conservarea acestora si de monitorizare a transplantului de organe.
ARTICOLUL 25
ABROGAT prin Legea nr. 95/ 2006
ARTICOLUL 26
Prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre se face astfel incat sa nu prejudicieze rezultatele autopsiei sau ale autopsiei medico-legale.
ARTICOLUL 27
Manipularea cadavrelor, precum si prelevarea de tesuturi si organe de la cadavre, cu incalcarea prevederilor prezentei legi, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
CAPITOLUL VI - Dispozitii tranzitorii si finale
Sus
ARTICOLUL 28
In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si institutiile de invatamant superior medical uman vor supune aprobarii Guvernului normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ARTICOLUL 29
Orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si institutiile de invatamant superior medical uman vor supune aprobarii Guvernului normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ARTICOLUL 29
Orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
HOTARARE Nr. 451 din 1 aprilie 2004
Sus
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
In temeiul ARTICOLUL 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al ARTICOLUL 28 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Articol unic
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
ANEXA - NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
Sus
ARTICOLUL 1.
Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme , reglementeaza regulile obligatorii pentru punerea in aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului.
ARTICOLUL 2.
(1) In stabilirea decesului unei persoane, definitorie este incetarea ireversibila a activitatii cerebrale sau a activitatii cardiace, stabilita prin mijloace medicale.
(2) Protocolul de declarare a mortii cerebrale, aprobat de Comisia de transplant de tesuturi si organe umane a Ministerului Sanatatii, este prevazut in anexa nr. 1.
(3) Pentru confirmarea medicala a mortii cerebrale, in cazul adultului trebuie efectuate doua examinari la interval de cel putin 6 ore, iar pentru copilul cu varsta sub 7 ani, doua examinari la interval de cel putin 12 ore.
ARTICOLUL 3.
(1) Manipularea cadavrelor in cadrul spitalelor se face dupa cum urmeaza:
a) decesul se constata de catre medicul curant sau de medicul de garda, dupa caz, care consemneaza data si ora decesului in foaia de observatie cu semnatura si parafa; medicul curant sau, in lipsa acestuia, medicul de garda care a constatat decesul scrie epicriza de deces, mentionand data completarii acesteia, semneaza si parafeaza. In cazul declararii mortii cerebrale, confirmarea medicala a acesteia de catre medicul curant se face cu respectarea criteriilor prevazute la ARTICOLUL 2 alin. (2);
b) dupa constatarea decesului, cadavrul este pastrat doua ore in sectia unde a fost internat pacientul, intr-o camera special amenajata;
c) anuntarea apartinatorilor sau reprezentantului legal despre survenirea decesului se face dupa doua ore de la constatarea acestuia de catre un reprezentant al spitalului, special desemnat;
d) dupa doua ore de la deces, cadavrul este transferat la morga de catre brancardierii sectiei unde a decedat bolnavul si este depus in frigiderul mortuar/camera frigorifica;
e) decedatul este transportat dezbracat, fara obiecte pretioase, precum: inele, cercei etc., invelit intr-un cearsaf sau introdus intr-un sac de plastic opac; se va mentiona in scris, pe biletul de insotire a decedatului, prezenta de proteze dentare fixe din aur;
f) decedatului i se va aplica, de preferinta pe antebrat, o bratara de identificare cu: numele si prenumele, varsta, sectia unde a fost internat, data si ora decesului, numarul foii de observatie;
g) in cazul donatorilor de organe si tesuturi este obligatorie respectarea normelor pentru procedurile de prelevare, aprobate potrivit Legii nr. 104/2003.
(2) Decedatul este transportat catre serviciul de anatomie patologica impreuna cu urmatoarele acte:
a) biletul de insotire a decedatului catre serviciul de anatomie patologica, prevazut in anexa nr. 2;
b) foaia de observatie cu evolutia completata la zi, inclusiv constatarea decesului si epicriza de deces, cu semnatura, parafa si data efectuarii;
c) buletinul de identitate/cartea de identitate/pasaportul decedatului;
d) actele care insotesc decedatul se transmit catre medicul anatomopatolog prin intermediul unui cadru medical din cadrul sectiei unde a decedat bolnavul; foaia de observatie si actul de identitate ale decedatului se aduc in serviciul de anatomie patologica cel mai tarziu pana la ora 9,00 a zilei urmatoare survenirii decesului.
(3) Decedatul este inscris in registrul de inregistrare a decedatilor, care include: numele si prenumele, varsta, ultimul domiciliu, data nasterii, codul numeric personal, data si ora decesului, sectia unde a fost internat pacientul, numarul foii de observatie, diagnosticul de deces, numele medicului curant.
(4) Urmatoarele acte/manevre medicale post-mortem se efectueaza numai dupa implinirea a 24 de ore de la deces:
a) autopsia;
b) certificatul medical constatator de deces;
c) imbalsamarea.
ARTICOLUL 4.
Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, serviciile de anatomie patologica vor efectua tehnicile histopatologice uzuale si, daca au dotarea necesara, vor executa si alte explorari specifice pe produsele biologice trimise: histochimie, histoenzimologie, imunofluorescenta, imunohistochimie, microscopie electronica, citogenetica, tehnici de biologie moleculara.
ARTICOLUL 5.
(1) Serviciile de anatomie patologica, in aplicarea prezentelor norme, au urmatoarele atributii:
a) efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic, dupa caz, asupra produselor biologice recoltate, si anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea;
b) efectuarea de autopsii tuturor pacientilor decedati in spital, care nu sunt cazuri medico-legale, si, unde este necesara confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv tuturor copiilor pana la varsta de un an, indiferent de locul decesului, precum si deceselor materne care nu sunt cazuri medico-legale;
c) efectuarea de imbalsamari, spalarea, imbracarea si cosmetizarea cadavrelor.
(2) Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic in serviciile de anatomie patologica a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienti in cursul interventiilor chirurgicale si a materialului bioptic, impreuna cu fisa de insotire a materialului bioptic prevazuta in anexa nr. 3.
ARTICOLUL 6.
Regimul produselor biologice examinate in serviciul de anatomie patologica este urmatorul:
a) fragmentele tisulare incluse in blocuri de parafina, lamele histopatologice preparate din acestea, precum si frotiurile citologice se pastreaza in histoteca serviciului de anatomie patologica timp de cel putin 10 ani pentru lame si de cel putin 30 de ani pentru blocurile de parafina;
b) medicul anatomopatolog este obligat ca, la cererea pacientului/apartinatorilor acestuia sau a reprezentantului legal, a medicului curant sau a medicului anatomopatolog din alt spital, sa elibereze blocurile de parafina si/sau lamele histopatologice in vederea unui consult, cu conditia asumarii responsabilitatii returnarii lor de catre persoana care le solicita in scris si cu mentionarea datelor de identitate ale acesteia;
c) pacientului, apartinatorilor acestuia sau reprezentantului legal, dupa caz, i se solicita exprimarea acordului, in scris, conform modelului prevazut in anexa nr. 4, pentru: distrugerea tesuturilor care raman dupa orientarea macroscopica a pieselor chirurgicale, biopsiilor sau fragmentelor recoltate la autopsie, numai dupa definitivarea diagnosticului histopatologic; folosirea unor fragmente tisulare/organe in scop didactic sau ca piese de muzeu, fara insa ca aceasta situatie sa prejudicieze diagnosticul histopatologic; folosirea produselor biologice recoltate in studii medicale; folosirea in scop didactic/stiintific a imaginilor fotografice ale tesuturilor sau organelor recoltate/ examinate;
d) nou-nascutii decedati, mort-nascutii si avortonii vor fi adusi in serviciul de anatomie patologica insotiti de un bilet privind acordul de incinerare, prevazut in anexa nr. 5, semnat de catre parinte, apartinator sau de reprezentantul legal;
e) daca pacientul, apartinatorul acestuia sau, dupa caz, reprezentantul legal isi exprima dezacordul pentru distrugerea tesuturilor care raman dupa orientarea macroscopica, pacientul, apartinatorul acestuia sau reprezentantul legal, dupa caz, isi asuma in scris obligatia sa distruga tesuturile, prin incinerare sau inhumare, pentru a nu aduce prejudicii sanatatii publice si sa aduca dovada efectuarii acesteia.
ARTICOLUL 7.
Produsele biologice examinate in compartimentul de histopatologie pot avea urmatoarea provenienta:
a) piese operatorii;
b) material bioptic: biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, ganglionare, punctie medulara si altele asemenea;
c) fragmente tisulare recoltate la autopsie;
d) material destinat examenului citologic.
ARTICOLUL 8.
Modalitatea de aducere a produselor biologice in serviciul de anatomie patologica este urmatoarea:
a) produsele biologice vor fi insotite de un bilet de trimitere care trebuie sa cuprinda: numele si prenumele pacientului; sexul; varsta; codul numeric personal; numarul foii de observatie; date clinice si tratamente aplicate anterior; datele examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate, in cazul pieselor chirurgicale; rezultate histopatologice sau citopatologice anterioare; diagnosticul prezumtiv; data operatiei sau efectuarii biopsiei; semnatura si parafa medicului care trimite aceste produse;
b) produsele biologice vor fi inregistrate in registrul de biopsii, cu urmatoarele rubrici: numarul de ordine, numele si prenumele pacientului, codul numeric personal, sexul, varsta, piesa trimisa, numarul foii de observatie, diagnosticul clinic, sectia care trimite piesa, numele operatorului, data primirii piesei;
c) piesele operatorii se trimit in totalitate; nu sunt admise impartirea piesei si trimiterea de tesut in mai multe servicii de anatomie patologica simultan; piesa se poate trimite proaspata (nefixata) in maximum doua ore de la operatie sau in formol tamponat 10% dupa acest interval, intr-un container care trebuie sa contina un volum de formol de 2-10 ori mai mare decat volumul piesei; containerul va fi inscriptionat cu numele si prenumele pacientului, numele piesei trimise, data operatiei, numele operatorului; piesa chirurgicala va fi trimisa nesectionata, deschiderea ei facandu-se de catre medicul anatomopatolog; cand acesta considera necesar, poate solicita prezenta medicului operator la orientarea macroscopica; medicul anatomopatolog consemneaza numarul, dimensiunile, aspectul pe suprafata, aspectul pe sectiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse in buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al piesei; se repereaza zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, se recolteaza si se prelucreaza corespunzator; piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologica se vor tine minimum 3 luni dupa elaborarea diagnosticului anatomopatologic in containere cu formol tamponat 10%, etichetate cu numarul de inregistrare din registrul de biopsii, dupa care vor fi distruse; lamele histopatologice rezultate se vor pastra o perioada de minimum 10 ani, iar blocurile de parafina rezultate se vor pastra o perioada de minimum 30 de ani;
d) biopsiile se trimit in formol tamponat 10%; containerul trebuie inscriptionat cu datele de identitate ale pacientului si sectia care trimite; se consemneaza numarul, dimensiunile si aspectul macroscopic, dupa caz; se prelucreaza corespunzator standardelor histopatologice; lamele histopatologice rezultate se vor pastra o perioada de minimum 10 ani, iar blocurile rezultate se vor pastra o perioada de minimum 30 de ani.
ARTICOLUL 9.
Tipurile de diagnostic histopatologic sunt urmatoarele:
a) diagnostic histopatologic la parafina;
b) diagnostic histopatologic la gheata/examen extemporaneu.
ARTICOLUL 10.
(1) Elaborarea diagnosticului histopatologic se face de catre medicul anatomopatolog, folosind tehnicile de anatomie patologica de care dispune: obligatoriu coloratie uzuala - hematoxilina eozina - si, dupa caz, coloratii speciale, in maximum 30 de zile lucratoare din momentul primirii pieselor, cel putin ca diagnostic de etapa.
(2) Daca medicul anatomopatolog considera ca, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului, sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv, precum: imunohistochimie, biologie moleculara, imunofluorescenta sau microscopie electronica, va consemna acest lucru in buletinul histopatologic pe care il elibereaza.
ARTICOLUL 11.
(1) Examenele extemporanee se efectueaza la cererea clinicianului, fiind recomandabil sa fie anuntate cu 24 de ore inainte de interventia chirurgicala.
(2) Medicul anatomopatolog are dreptul sa refuze examenul extemporaneu in oricare dintre urmatoarele situatii:
a) tesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic, examenului histopatologic la gheata, de exemplu: os/zone calcificate, debriuri necrotice etc.;
b) piesa trimisa sau leziunea este foarte mica, existand riscul prejudicierii diagnosticului la parafina;
c) in circumstante speciale, care se apreciaza de medicul anatomopatolog dupa sectionarea la gheata, de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida.
(3) Rezultatul histopatologic al examenului extemporaneu este comunicat sectiei; acesta poate cuprinde numai afirmarea sau infirmarea malignitatii si este utilizat numai pentru luarea deciziei terapeutice intraoperatorii; orice alta decizie terapeutica se ia doar pe baza diagnosticului definitiv la parafina.
(4) Este obligatorie prelucrarea la parafina a fragmentului tisular examinat la examenul extemporaneu.
ARTICOLUL 12.
(1) Buletinul histopatologic este elaborat numai de medicul anatomopatolog; acesta cuprinde diagnosticul histopatologic si va avea obligatoriu urmatoarele puncte: numarul de ordine din registrul de biopsii si data inregistrarii, datele din biletul de trimitere, descrierea macroscopica a piesei, descrierea microscopica a piesei, concluzia diagnostica, semnatura si parafa medicului anatomopatolog.
(2) Se elibereaza buletin histopatologic separat pentru examenul extemporaneu, rezultatul acestuia fiind inclus si in buletinul histopatologic elaborat dupa examinarea la parafina.
(3) Originalul buletinului histopatologic se pastreaza in arhiva serviciului de anatomie patologica impreuna cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30 de ani.
(4) Copii ale buletinului histopatologic se elibereaza in doua exemplare: un exemplar este destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic, celalalt exemplar este inmanat pacientului. Buletinul histopatologic poate fi eliberat unui apartinator legal, pe baza de procura, conform dreptului la confidentialitatea informatiilor.
(5) Exemplarul destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic se ataseaza de catre acesta in mod obligatoriu la foaia de observatie a pacientului.
ARTICOLUL 13.
Metodologia examinarii histopatologice in consult este urmatoarea:
a) lamele/blocurile in consult vor fi inregistrate in registrul de biopsii cu mentiunea de lame/blocuri in consult, cu acordarea unui numar de inregistrare din serviciul propriu;
b) diagnosticul histopatologic va indeplini aceleasi conditii ca cel elaborat pentru piesele prelucrate in serviciul propriu.
ARTICOLUL 14.
Produsele biologice examinate in compartimentul de citologie pot avea urmatoarea provenienta:
a) lichide biologice;
b) material aspirat cu ac fin;
c) frotiuri exfoliative;
d) amprente.
ARTICOLUL 15.
Produsele biologice citologice vor fi insotite de un bilet de trimitere care trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) datele de identitate ale pacientului;
b) informatii medicale privind afectiunile pacientului;
c) precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic;
d) tehnica de recoltare;
e) diagnosticul prezumtiv;
f) semnatura si parafa medicului care solicita examenul citopatologic.
ARTICOLUL 16.
(1) Diagnosticul citopatologic se elaboreaza de medicul anatomopatolog, folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu coloratie Papanicolau pentru frotiurile cervico-vaginale si, facultativ, dupa caz, coloratii speciale.
(2) Daca medicul anatomopatolog considera ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv, de exemplu: imunohistochimie, biologie moleculara, imunofluorescenta, va consemna acest lucru in buletinul citopatologic pe care il elibereaza.
ARTICOLUL 17.
(1) Buletinul citopatologic cuprinde diagnosticul citopatologic si este elaborat numai de catre medicul anatomopatolog.
(2) Originalul buletinului citopatologic se pastreaza in arhiva serviciului de anatomie patologica impreuna cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30 de ani.
(3) Copia buletinului citopatologic se elibereaza medicului care a solicitat examenul citopatologic si/sau pacientului ori apartinatorilor acestuia, cu procura din partea pacientului, dupa caz.
(4) Copia buletinului citopatologic se ataseaza in mod obligatoriu la foaia de observatie a pacientului.
ARTICOLUL 18.
(1) Autopsia se efectueaza de medicul anatomopatolog dupa studierea foii de observatie a decedatului.
(2) La autopsie asista obligatoriu medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul, medicul curant sau un medic desemnat de medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul.
(3) La autopsie pot asista, in functie de circumstanta, alti medici, studenti la medicina sau elevi la scoli sanitare, dar numai cu acordul medicului sef de sectie al serviciului de anatomie patologica.
ARTICOLUL 19.
(1) Tehnica de autopsie anatomopatologica poate cuprinde autopsii generale sau partiale.
(2) Autopsia se efectueaza cu instrumentarul special din trusa de necropsie: bisturie, cutite de amputatie, ferastrau electric, pense anatomice si Pean, departatoare, sonde, foarfece etc.; nu este permisa folosirea in cursul necropsiei a instrumentarului utilizat pentru orientarea pieselor in compartimentul de histopatologie.
(3) Persoanele care efectueaza autopsia vor purta echipament de protectie: halat, sort de cauciuc, masca, ochelari, manusi lungi.
(4) In cursul autopsiei se recolteaza fragmente din organele examinate pentru diagnosticul histopatologic, care este obligatoriu.
ARTICOLUL 20.
(1) Rezultatul autopsiei anatomopatologice va cuprinde stabilirea tanatogenezei.
(2) Certificatul medical constatator de deces se completeaza dupa cum urmeaza:
a) de catre medicul anatomopatolog, in cazul in care se efectueaza autopsia;
b) in cazul in care nu se efectueaza autopsia si decesul nu constituie caz medico-legal, certificatul medical constatator de deces se elibereaza de catre medicul curant care a ingrijit bolnavul inaintea decesului;
c) diagnosticul din certificatul medical constatator de deces se trece in foaia de observatie, pe biletul de insotire a decedatului si in registrul de inregistrare a decedatilor.
ARTICOLUL 21.
(1) Diagnosticul anatomopatologic macroscopic postnecroptic se completeaza in foaia de observatie si in registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie patologica.
(2) Medicul anatomopatolog le explica apartinatorilor leziunile gasite, mecanismul mortii, cu precizarea ca rezultatul definitiv este stabilit numai dupa examenul microscopic.
(3) Medicul anatomopatolog redacteaza protocolul de autopsie in maximum 48 de ore de la efectuarea autopsiei, conform standardelor in vigoare ale specialitatii, si il trece in registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie patologica.
(4) Examenul histopatologic al fragmentelor recoltate in cursul autopsiei se efectueaza in maximum doua luni de la data acesteia si se stabileste diagnosticul final postnecroptic care:
a) se anexeaza protocolului de autopsie in registrul de protocoale de autopsie;
b) se comunica in scris medicului curant al decedatului, care are obligatia de a-l anexa in foaia de observatie a pacientului;
c) se comunica in scris apartinatorilor decedatului, daca apartinatorii solicita in scris directiei spitalului eliberarea acestuia.
(5) Gradul concordantei anatomoclinice se stabileste dupa cum urmeaza:
a) neconcordanta anatomoclinica se comunica medicului curant si medicului sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul;
b) serviciul de anatomie patologica comunica trimestrial directiei spitalului, care are obligatia de a comunica in scris casei de asigurari de sanatate situatia cazurilor finalizate sub urmatoarele rubrici: numarul de cazuri autopsiate, numarul de cazuri scutite de autopsie, numarul de cazuri cu diagnostic concordant, numarul de cazuri cu diagnostic discordant partial si numarul de cazuri de discordanta majora intre diagnosticul final si diagnosticul la deces stabilit in sectie.
(6) In cadrul spitalelor clinice universitare se vor organiza sedinte de confruntari anatomoclinice, prin colaborarea dintre sectiile clinice si cele de anatomie patologica.
(7) Actele compartimentului de prosectura se pastreaza dupa cum urmeaza:
a) registrul de inregistrare a decedatilor - permanent;
b) biletul de insotire a cadavrului, la care se ataseaza cererea de scutire de autopsie si copia de pe actul de identitate al solicitatorului, dupa caz - minimum 30 de ani;
c) protocolul de autopsie: macroscopie, microscopie - minimum 30 de ani.
ARTICOLUL 22.
(1) Serviciul de anatomie patologica este incadrat cu personal medical conform normativelor de personal din unitatile sanitare.
(2) Serviciul de anatomie patologica trebuie incadrat cel putin cu:
a) 2 medici anatomopatologi, cel putin unul dintre ei medic specialist, incadrat ca medic sau cercetator stiintific;
b) 2 asistenti de anatomie patologica;
c) 2 autopsieri;
d) 2 baiesi/ingrijitoare.
(3) In cadrul serviciului de anatomie patologica pot activa medici anatomopatologi, biologi, chimisti, asistenti de anatomie patologica, registratori medicali, laboranti, autopsieri, ingrijitoare, baiesi.
(4) Datorita specificului activitatii, riscului de contaminare si implicatiilor medico-legale ale activitatii, nu este permisa rotarea personalului care lucreaza in cadrul serviciului de anatomie patologica cu personal din cadrul restului sectiilor spitalului.
(5) Asistentii medicali trebuie sa fie in mod obligatoriu absolventi ai unei institutii de invatamant medical, pregatiti in specialitatea asistent medical de laborator.
(6) Seful serviciului de anatomie patologica este in mod obligatoriu medic anatomopatolog, cel putin specialist, incadrat ca medic sau cercetator stiintific.
(7) Pentru perioada concediului de odihna sau, dupa caz, a sarbatorilor legale, seful serviciului de anatomie patologica va delega in scris un alt medic anatomopatolog din serviciu, care va prelua atributiile sefului de sectie.
ARTICOLUL 23.
Efectuarea autopsiei anatomopatologice se face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) autopsia este obligatorie pentru toate situatiile prevazute la ARTICOLUL 5 alin. (1) lit. b);
b) la cerere si contra cost se pot efectua autopsii ale unor persoane decedate la domiciliu, daca acestea nu constituie cazuri medico-legale;
c) daca in cursul autopsiei medicul anatomopatolog constata leziuni cu implicatii medico-legale, opreste autopsia si anunta organul judiciar competent, potrivit legii;
d) decizia autopsiei anatomopatologice (versus cea medico-legala) o ia medicul sef de serviciu de anatomie patologica, care raspunde pentru ea; cazurile ce necesita o autopsie medico-legala sunt precizate prin lege.
ARTICOLUL 24.
In situatia in care decesul survine in ambulanta sau in camera de garda a spitalului, se va intocmi foaia de examinare pentru decedatul respectiv si va fi anuntat Serviciul de interventie la evenimente din cadrul Politiei, care va proceda conform reglementarilor legale in vigoare.
ARTICOLUL 25.
In cazul decesului copilului cu varsta sub 1 an la domiciliu, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) constatarea decesului se face de catre medicul de familie/medicul ambulantei;
b) medicul care a constatat decesul anunta Serviciul de interventie la evenimente din cadrul Politiei, care va proceda conform reglementarilor legale in vigoare.
ARTICOLUL 26.
In situatia in care apartinatorii/reprezentantii legali solicita scutirea de autopsie si sunt intrunite conditiile legale acordarii acesteia, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) apartinatorii/reprezentantii legali vor completa formularul privind scutirea de autopsie, prevazut in anexa nr. 6;
b) solicitarea scutirii de autopsie se va face in cel mai scurt timp de la anuntarea decesului, de preferinta in primele 24 de ore;
c) scutirea de autopsie, la care se ataseaza o copie de pe actul de identitate al apartinatorului/reprezentantului legal, va fi aprobata de medicul curant, seful de sectie unde a decedat bolnavul, seful serviciului de anatomie patologica si directorul spitalului si va fi pastrata impreuna cu biletul de insotire a decedatului;
d) se poate acorda scutire de autopsie, daca nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau asupra diagnosticului de deces, precum si in cazul decesului survenit in cursul internarii pentru o cura periodica a unei afectiuni cronice terminale.
ARTICOLUL 27.
In situatia in care nu este posibila contactarea apartinatorilor decedatului si nu se intrunesc conditiile legale pentru prelevarea de organe si tesuturi, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) dupa 3 zile de la deces va fi anuntata, in scris, Politia de catre sectia spitalului unde a decedat bolnavul;
b) daca, intr-un interval de 10 zile de la survenirea decesului, nu se prezinta apartinatorii, decedatul va fi considerat caz social;
c) in situatia in care intre spital si institutiile de invatamant medical superior uman exista norme comune semnate de ambele institutii, daca nu exista probleme referitoare la diagnosticul si tratamentul aplicat si daca pacientul nu a suferit de boli infectocontagioase, de exemplu: tuberculoza, SIDA etc., cadavrul poate fi preluat de serviciul pentru exploatarea cadavrelor al catedrei de anatomie din institutia de invatamant medical superior;
d) pentru cadavrele nerevendicate si nepreluate de serviciile pentru exploatarea cadavrelor ale catedrelor de anatomie din institutiile de invatamant medical superior, se va efectua autopsia si va fi anuntata in scris primaria din raza teritoriala a spitalului.
ARTICOLUL 28.
(1) Cheltuielile aferente serviciilor medicale efectuate in serviciul de anatomie patologica sunt suportate prin contractul incheiat de spital cu casa de asigurari de sanatate.
(2) In conditiile in care spitalul nu are serviciu propriu de anatomie patologica, se va incheia un contract cu un spital care are serviciu de anatomie patologica, cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologica fiind suportate din bugetul spitalului care solicita examenele histopatologice.
(3) Cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologica se suporta direct de catre pacient, in conditiile in care:
a) recoltarea produselor biologice de examinat se face intr-un cabinet sau spital privat;
b) pacientul doreste ca examenul histopatologic sa fie efectuat in alt serviciu de anatomie patologica decat cel care deserveste unitatea medicala in care s-a facut recoltarea; pentru aceasta, pacientul trebuie sa solicite in scris efectuarea examenului histopatologic in alta unitate, precizand care este aceasta unitate si asumandu-si responsabilitatea pentru remiterea buletinului histopatologic medicului operator/recoltator; medicul operator/recoltator va asigura introducerea piesei intr-un container etans, care sa indeplineasca toate cerintele trimiterii unei piese operatorii la mai mult de doua ore de la recoltare, intr-un volum de formol tamponat 10% de 2-10 ori mai mare decat volumul piesei; containerul va fi inscriptionat cu numele si prenumele pacientului, numele piesei trimise, data operatiei, numele operatorului;
c) pacientul solicita un consult histopatologic;
d) pacientul este internat in spital, in regim cu plata.
ARTICOLUL 29.
(1) Spitalul va organiza contabilitatea costurilor pentru sectia de terapie intensiva, in vederea stabilirii cheltuielilor specifice serviciilor medicale aferente mentinerii in conditii fiziologice a cadavrului, din momentul declararii mortii cerebrale. Aceste deconturi vor include si cheltuielile efectuate pentru diagnosticarea mortii cerebrale. Ora decesului este considerata ora la care s-a efectuat a doua diagnosticare a mortii cerebrale.
(2) Plata coordonatorului de transplant se va face, cu timp partial de munca, in cadrul Programului national de transplant de organe si tesuturi, din fondurile alocate pentru cheltuieli de personal.
(3) Platile catre spitale se vor face in termen de 30 de zile din momentul facturarii de catre spital a serviciilor medicale respective.
ARTICOLUL 30.
(1) Solicitarea acceptarii prealabile, exprimata in scris in timpul vietii pentru prelevarea de tesuturi si organe in vederea transplantului, se va efectua in momentul introducerii cartii de donator.
(2) Acordul scris privind prelevarea de organe si tesuturi se obtine dupa declararea mortii cerebrale si este explicit in privinta organelor si tesuturilor ce urmeaza a fi prelevate.
(3) Prin persoane nerevendicate se intelege acei pacienti nerevendicati legal de nici un apartinator de gradul I, de sot/sotie sau reprezentant legal, dupa caz, pe toata durata spitalizarii, pana la declararea legala a decesului si ale caror servicii funerare intra in grija statului. De asemenea, in aceasta categorie intra si persoanele fara apartinatori aflate in unitatile de ingrijire sociala, cum sunt: camine de batrani, camine-spital etc.
(4) Prelevarea de organe si/sau tesuturi de la cadavrele aflate in situatia mentionata la alin. (3) se face cu acordul scris al sefului de sectie sau al directorului institutiei, al unui reprezentant al Comisiei de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sanatatii si, dupa caz, al unui medic legist.
ARTICOLUL 31.
Comisia de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sanatatii va fi instiintata asupra prelevarii de organe si/sau tesuturi de la cadavru, efectuata in scopul transplantului.
ARTICOLUL 32.
Prelevarea de organe si tesuturi se face numai dupa testarea clinica si biologica, in conformitate cu criteriile evidentiate in Legea nr. 2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, cu modificarile ulterioare. Responsabilitatea privind calitatea acestor organe si tesuturi revine Comisiei de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sanatatii.
ARTICOLUL 33.
Ministerul Sanatatii va infiinta si va gestiona Registrul national de transplant.
ARTICOLUL 34.
Orice prelevare de la cadavru, in cazul decesului care face obiectul unei anchete medico-legale, se va efectua numai cu aprobarea scrisa a medicului legist.
ARTICOLUL 35.
Anexele nr. 1-6 fac parte integranta din prezentele norme.
Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme , reglementeaza regulile obligatorii pentru punerea in aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului.
ARTICOLUL 2.
(1) In stabilirea decesului unei persoane, definitorie este incetarea ireversibila a activitatii cerebrale sau a activitatii cardiace, stabilita prin mijloace medicale.
(2) Protocolul de declarare a mortii cerebrale, aprobat de Comisia de transplant de tesuturi si organe umane a Ministerului Sanatatii, este prevazut in anexa nr. 1.
(3) Pentru confirmarea medicala a mortii cerebrale, in cazul adultului trebuie efectuate doua examinari la interval de cel putin 6 ore, iar pentru copilul cu varsta sub 7 ani, doua examinari la interval de cel putin 12 ore.
ARTICOLUL 3.
(1) Manipularea cadavrelor in cadrul spitalelor se face dupa cum urmeaza:
a) decesul se constata de catre medicul curant sau de medicul de garda, dupa caz, care consemneaza data si ora decesului in foaia de observatie cu semnatura si parafa; medicul curant sau, in lipsa acestuia, medicul de garda care a constatat decesul scrie epicriza de deces, mentionand data completarii acesteia, semneaza si parafeaza. In cazul declararii mortii cerebrale, confirmarea medicala a acesteia de catre medicul curant se face cu respectarea criteriilor prevazute la ARTICOLUL 2 alin. (2);
b) dupa constatarea decesului, cadavrul este pastrat doua ore in sectia unde a fost internat pacientul, intr-o camera special amenajata;
c) anuntarea apartinatorilor sau reprezentantului legal despre survenirea decesului se face dupa doua ore de la constatarea acestuia de catre un reprezentant al spitalului, special desemnat;
d) dupa doua ore de la deces, cadavrul este transferat la morga de catre brancardierii sectiei unde a decedat bolnavul si este depus in frigiderul mortuar/camera frigorifica;
e) decedatul este transportat dezbracat, fara obiecte pretioase, precum: inele, cercei etc., invelit intr-un cearsaf sau introdus intr-un sac de plastic opac; se va mentiona in scris, pe biletul de insotire a decedatului, prezenta de proteze dentare fixe din aur;
f) decedatului i se va aplica, de preferinta pe antebrat, o bratara de identificare cu: numele si prenumele, varsta, sectia unde a fost internat, data si ora decesului, numarul foii de observatie;
g) in cazul donatorilor de organe si tesuturi este obligatorie respectarea normelor pentru procedurile de prelevare, aprobate potrivit Legii nr. 104/2003.
(2) Decedatul este transportat catre serviciul de anatomie patologica impreuna cu urmatoarele acte:
a) biletul de insotire a decedatului catre serviciul de anatomie patologica, prevazut in anexa nr. 2;
b) foaia de observatie cu evolutia completata la zi, inclusiv constatarea decesului si epicriza de deces, cu semnatura, parafa si data efectuarii;
c) buletinul de identitate/cartea de identitate/pasaportul decedatului;
d) actele care insotesc decedatul se transmit catre medicul anatomopatolog prin intermediul unui cadru medical din cadrul sectiei unde a decedat bolnavul; foaia de observatie si actul de identitate ale decedatului se aduc in serviciul de anatomie patologica cel mai tarziu pana la ora 9,00 a zilei urmatoare survenirii decesului.
(3) Decedatul este inscris in registrul de inregistrare a decedatilor, care include: numele si prenumele, varsta, ultimul domiciliu, data nasterii, codul numeric personal, data si ora decesului, sectia unde a fost internat pacientul, numarul foii de observatie, diagnosticul de deces, numele medicului curant.
(4) Urmatoarele acte/manevre medicale post-mortem se efectueaza numai dupa implinirea a 24 de ore de la deces:
a) autopsia;
b) certificatul medical constatator de deces;
c) imbalsamarea.
ARTICOLUL 4.
Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, serviciile de anatomie patologica vor efectua tehnicile histopatologice uzuale si, daca au dotarea necesara, vor executa si alte explorari specifice pe produsele biologice trimise: histochimie, histoenzimologie, imunofluorescenta, imunohistochimie, microscopie electronica, citogenetica, tehnici de biologie moleculara.
ARTICOLUL 5.
(1) Serviciile de anatomie patologica, in aplicarea prezentelor norme, au urmatoarele atributii:
a) efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic, dupa caz, asupra produselor biologice recoltate, si anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea;
b) efectuarea de autopsii tuturor pacientilor decedati in spital, care nu sunt cazuri medico-legale, si, unde este necesara confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv tuturor copiilor pana la varsta de un an, indiferent de locul decesului, precum si deceselor materne care nu sunt cazuri medico-legale;
c) efectuarea de imbalsamari, spalarea, imbracarea si cosmetizarea cadavrelor.
(2) Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic in serviciile de anatomie patologica a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienti in cursul interventiilor chirurgicale si a materialului bioptic, impreuna cu fisa de insotire a materialului bioptic prevazuta in anexa nr. 3.
ARTICOLUL 6.
Regimul produselor biologice examinate in serviciul de anatomie patologica este urmatorul:
a) fragmentele tisulare incluse in blocuri de parafina, lamele histopatologice preparate din acestea, precum si frotiurile citologice se pastreaza in histoteca serviciului de anatomie patologica timp de cel putin 10 ani pentru lame si de cel putin 30 de ani pentru blocurile de parafina;
b) medicul anatomopatolog este obligat ca, la cererea pacientului/apartinatorilor acestuia sau a reprezentantului legal, a medicului curant sau a medicului anatomopatolog din alt spital, sa elibereze blocurile de parafina si/sau lamele histopatologice in vederea unui consult, cu conditia asumarii responsabilitatii returnarii lor de catre persoana care le solicita in scris si cu mentionarea datelor de identitate ale acesteia;
c) pacientului, apartinatorilor acestuia sau reprezentantului legal, dupa caz, i se solicita exprimarea acordului, in scris, conform modelului prevazut in anexa nr. 4, pentru: distrugerea tesuturilor care raman dupa orientarea macroscopica a pieselor chirurgicale, biopsiilor sau fragmentelor recoltate la autopsie, numai dupa definitivarea diagnosticului histopatologic; folosirea unor fragmente tisulare/organe in scop didactic sau ca piese de muzeu, fara insa ca aceasta situatie sa prejudicieze diagnosticul histopatologic; folosirea produselor biologice recoltate in studii medicale; folosirea in scop didactic/stiintific a imaginilor fotografice ale tesuturilor sau organelor recoltate/ examinate;
d) nou-nascutii decedati, mort-nascutii si avortonii vor fi adusi in serviciul de anatomie patologica insotiti de un bilet privind acordul de incinerare, prevazut in anexa nr. 5, semnat de catre parinte, apartinator sau de reprezentantul legal;
e) daca pacientul, apartinatorul acestuia sau, dupa caz, reprezentantul legal isi exprima dezacordul pentru distrugerea tesuturilor care raman dupa orientarea macroscopica, pacientul, apartinatorul acestuia sau reprezentantul legal, dupa caz, isi asuma in scris obligatia sa distruga tesuturile, prin incinerare sau inhumare, pentru a nu aduce prejudicii sanatatii publice si sa aduca dovada efectuarii acesteia.
ARTICOLUL 7.
Produsele biologice examinate in compartimentul de histopatologie pot avea urmatoarea provenienta:
a) piese operatorii;
b) material bioptic: biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, ganglionare, punctie medulara si altele asemenea;
c) fragmente tisulare recoltate la autopsie;
d) material destinat examenului citologic.
ARTICOLUL 8.
Modalitatea de aducere a produselor biologice in serviciul de anatomie patologica este urmatoarea:
a) produsele biologice vor fi insotite de un bilet de trimitere care trebuie sa cuprinda: numele si prenumele pacientului; sexul; varsta; codul numeric personal; numarul foii de observatie; date clinice si tratamente aplicate anterior; datele examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate, in cazul pieselor chirurgicale; rezultate histopatologice sau citopatologice anterioare; diagnosticul prezumtiv; data operatiei sau efectuarii biopsiei; semnatura si parafa medicului care trimite aceste produse;
b) produsele biologice vor fi inregistrate in registrul de biopsii, cu urmatoarele rubrici: numarul de ordine, numele si prenumele pacientului, codul numeric personal, sexul, varsta, piesa trimisa, numarul foii de observatie, diagnosticul clinic, sectia care trimite piesa, numele operatorului, data primirii piesei;
c) piesele operatorii se trimit in totalitate; nu sunt admise impartirea piesei si trimiterea de tesut in mai multe servicii de anatomie patologica simultan; piesa se poate trimite proaspata (nefixata) in maximum doua ore de la operatie sau in formol tamponat 10% dupa acest interval, intr-un container care trebuie sa contina un volum de formol de 2-10 ori mai mare decat volumul piesei; containerul va fi inscriptionat cu numele si prenumele pacientului, numele piesei trimise, data operatiei, numele operatorului; piesa chirurgicala va fi trimisa nesectionata, deschiderea ei facandu-se de catre medicul anatomopatolog; cand acesta considera necesar, poate solicita prezenta medicului operator la orientarea macroscopica; medicul anatomopatolog consemneaza numarul, dimensiunile, aspectul pe suprafata, aspectul pe sectiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse in buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al piesei; se repereaza zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, se recolteaza si se prelucreaza corespunzator; piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologica se vor tine minimum 3 luni dupa elaborarea diagnosticului anatomopatologic in containere cu formol tamponat 10%, etichetate cu numarul de inregistrare din registrul de biopsii, dupa care vor fi distruse; lamele histopatologice rezultate se vor pastra o perioada de minimum 10 ani, iar blocurile de parafina rezultate se vor pastra o perioada de minimum 30 de ani;
d) biopsiile se trimit in formol tamponat 10%; containerul trebuie inscriptionat cu datele de identitate ale pacientului si sectia care trimite; se consemneaza numarul, dimensiunile si aspectul macroscopic, dupa caz; se prelucreaza corespunzator standardelor histopatologice; lamele histopatologice rezultate se vor pastra o perioada de minimum 10 ani, iar blocurile rezultate se vor pastra o perioada de minimum 30 de ani.
ARTICOLUL 9.
Tipurile de diagnostic histopatologic sunt urmatoarele:
a) diagnostic histopatologic la parafina;
b) diagnostic histopatologic la gheata/examen extemporaneu.
ARTICOLUL 10.
(1) Elaborarea diagnosticului histopatologic se face de catre medicul anatomopatolog, folosind tehnicile de anatomie patologica de care dispune: obligatoriu coloratie uzuala - hematoxilina eozina - si, dupa caz, coloratii speciale, in maximum 30 de zile lucratoare din momentul primirii pieselor, cel putin ca diagnostic de etapa.
(2) Daca medicul anatomopatolog considera ca, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului, sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv, precum: imunohistochimie, biologie moleculara, imunofluorescenta sau microscopie electronica, va consemna acest lucru in buletinul histopatologic pe care il elibereaza.
ARTICOLUL 11.
(1) Examenele extemporanee se efectueaza la cererea clinicianului, fiind recomandabil sa fie anuntate cu 24 de ore inainte de interventia chirurgicala.
(2) Medicul anatomopatolog are dreptul sa refuze examenul extemporaneu in oricare dintre urmatoarele situatii:
a) tesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic, examenului histopatologic la gheata, de exemplu: os/zone calcificate, debriuri necrotice etc.;
b) piesa trimisa sau leziunea este foarte mica, existand riscul prejudicierii diagnosticului la parafina;
c) in circumstante speciale, care se apreciaza de medicul anatomopatolog dupa sectionarea la gheata, de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida.
(3) Rezultatul histopatologic al examenului extemporaneu este comunicat sectiei; acesta poate cuprinde numai afirmarea sau infirmarea malignitatii si este utilizat numai pentru luarea deciziei terapeutice intraoperatorii; orice alta decizie terapeutica se ia doar pe baza diagnosticului definitiv la parafina.
(4) Este obligatorie prelucrarea la parafina a fragmentului tisular examinat la examenul extemporaneu.
ARTICOLUL 12.
(1) Buletinul histopatologic este elaborat numai de medicul anatomopatolog; acesta cuprinde diagnosticul histopatologic si va avea obligatoriu urmatoarele puncte: numarul de ordine din registrul de biopsii si data inregistrarii, datele din biletul de trimitere, descrierea macroscopica a piesei, descrierea microscopica a piesei, concluzia diagnostica, semnatura si parafa medicului anatomopatolog.
(2) Se elibereaza buletin histopatologic separat pentru examenul extemporaneu, rezultatul acestuia fiind inclus si in buletinul histopatologic elaborat dupa examinarea la parafina.
(3) Originalul buletinului histopatologic se pastreaza in arhiva serviciului de anatomie patologica impreuna cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30 de ani.
(4) Copii ale buletinului histopatologic se elibereaza in doua exemplare: un exemplar este destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic, celalalt exemplar este inmanat pacientului. Buletinul histopatologic poate fi eliberat unui apartinator legal, pe baza de procura, conform dreptului la confidentialitatea informatiilor.
(5) Exemplarul destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic se ataseaza de catre acesta in mod obligatoriu la foaia de observatie a pacientului.
ARTICOLUL 13.
Metodologia examinarii histopatologice in consult este urmatoarea:
a) lamele/blocurile in consult vor fi inregistrate in registrul de biopsii cu mentiunea de lame/blocuri in consult, cu acordarea unui numar de inregistrare din serviciul propriu;
b) diagnosticul histopatologic va indeplini aceleasi conditii ca cel elaborat pentru piesele prelucrate in serviciul propriu.
ARTICOLUL 14.
Produsele biologice examinate in compartimentul de citologie pot avea urmatoarea provenienta:
a) lichide biologice;
b) material aspirat cu ac fin;
c) frotiuri exfoliative;
d) amprente.
ARTICOLUL 15.
Produsele biologice citologice vor fi insotite de un bilet de trimitere care trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) datele de identitate ale pacientului;
b) informatii medicale privind afectiunile pacientului;
c) precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic;
d) tehnica de recoltare;
e) diagnosticul prezumtiv;
f) semnatura si parafa medicului care solicita examenul citopatologic.
ARTICOLUL 16.
(1) Diagnosticul citopatologic se elaboreaza de medicul anatomopatolog, folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu coloratie Papanicolau pentru frotiurile cervico-vaginale si, facultativ, dupa caz, coloratii speciale.
(2) Daca medicul anatomopatolog considera ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv, de exemplu: imunohistochimie, biologie moleculara, imunofluorescenta, va consemna acest lucru in buletinul citopatologic pe care il elibereaza.
ARTICOLUL 17.
(1) Buletinul citopatologic cuprinde diagnosticul citopatologic si este elaborat numai de catre medicul anatomopatolog.
(2) Originalul buletinului citopatologic se pastreaza in arhiva serviciului de anatomie patologica impreuna cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30 de ani.
(3) Copia buletinului citopatologic se elibereaza medicului care a solicitat examenul citopatologic si/sau pacientului ori apartinatorilor acestuia, cu procura din partea pacientului, dupa caz.
(4) Copia buletinului citopatologic se ataseaza in mod obligatoriu la foaia de observatie a pacientului.
ARTICOLUL 18.
(1) Autopsia se efectueaza de medicul anatomopatolog dupa studierea foii de observatie a decedatului.
(2) La autopsie asista obligatoriu medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul, medicul curant sau un medic desemnat de medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul.
(3) La autopsie pot asista, in functie de circumstanta, alti medici, studenti la medicina sau elevi la scoli sanitare, dar numai cu acordul medicului sef de sectie al serviciului de anatomie patologica.
ARTICOLUL 19.
(1) Tehnica de autopsie anatomopatologica poate cuprinde autopsii generale sau partiale.
(2) Autopsia se efectueaza cu instrumentarul special din trusa de necropsie: bisturie, cutite de amputatie, ferastrau electric, pense anatomice si Pean, departatoare, sonde, foarfece etc.; nu este permisa folosirea in cursul necropsiei a instrumentarului utilizat pentru orientarea pieselor in compartimentul de histopatologie.
(3) Persoanele care efectueaza autopsia vor purta echipament de protectie: halat, sort de cauciuc, masca, ochelari, manusi lungi.
(4) In cursul autopsiei se recolteaza fragmente din organele examinate pentru diagnosticul histopatologic, care este obligatoriu.
ARTICOLUL 20.
(1) Rezultatul autopsiei anatomopatologice va cuprinde stabilirea tanatogenezei.
(2) Certificatul medical constatator de deces se completeaza dupa cum urmeaza:
a) de catre medicul anatomopatolog, in cazul in care se efectueaza autopsia;
b) in cazul in care nu se efectueaza autopsia si decesul nu constituie caz medico-legal, certificatul medical constatator de deces se elibereaza de catre medicul curant care a ingrijit bolnavul inaintea decesului;
c) diagnosticul din certificatul medical constatator de deces se trece in foaia de observatie, pe biletul de insotire a decedatului si in registrul de inregistrare a decedatilor.
ARTICOLUL 21.
(1) Diagnosticul anatomopatologic macroscopic postnecroptic se completeaza in foaia de observatie si in registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie patologica.
(2) Medicul anatomopatolog le explica apartinatorilor leziunile gasite, mecanismul mortii, cu precizarea ca rezultatul definitiv este stabilit numai dupa examenul microscopic.
(3) Medicul anatomopatolog redacteaza protocolul de autopsie in maximum 48 de ore de la efectuarea autopsiei, conform standardelor in vigoare ale specialitatii, si il trece in registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie patologica.
(4) Examenul histopatologic al fragmentelor recoltate in cursul autopsiei se efectueaza in maximum doua luni de la data acesteia si se stabileste diagnosticul final postnecroptic care:
a) se anexeaza protocolului de autopsie in registrul de protocoale de autopsie;
b) se comunica in scris medicului curant al decedatului, care are obligatia de a-l anexa in foaia de observatie a pacientului;
c) se comunica in scris apartinatorilor decedatului, daca apartinatorii solicita in scris directiei spitalului eliberarea acestuia.
(5) Gradul concordantei anatomoclinice se stabileste dupa cum urmeaza:
a) neconcordanta anatomoclinica se comunica medicului curant si medicului sef de sectie al sectiei unde a decedat bolnavul;
b) serviciul de anatomie patologica comunica trimestrial directiei spitalului, care are obligatia de a comunica in scris casei de asigurari de sanatate situatia cazurilor finalizate sub urmatoarele rubrici: numarul de cazuri autopsiate, numarul de cazuri scutite de autopsie, numarul de cazuri cu diagnostic concordant, numarul de cazuri cu diagnostic discordant partial si numarul de cazuri de discordanta majora intre diagnosticul final si diagnosticul la deces stabilit in sectie.
(6) In cadrul spitalelor clinice universitare se vor organiza sedinte de confruntari anatomoclinice, prin colaborarea dintre sectiile clinice si cele de anatomie patologica.
(7) Actele compartimentului de prosectura se pastreaza dupa cum urmeaza:
a) registrul de inregistrare a decedatilor - permanent;
b) biletul de insotire a cadavrului, la care se ataseaza cererea de scutire de autopsie si copia de pe actul de identitate al solicitatorului, dupa caz - minimum 30 de ani;
c) protocolul de autopsie: macroscopie, microscopie - minimum 30 de ani.
ARTICOLUL 22.
(1) Serviciul de anatomie patologica este incadrat cu personal medical conform normativelor de personal din unitatile sanitare.
(2) Serviciul de anatomie patologica trebuie incadrat cel putin cu:
a) 2 medici anatomopatologi, cel putin unul dintre ei medic specialist, incadrat ca medic sau cercetator stiintific;
b) 2 asistenti de anatomie patologica;
c) 2 autopsieri;
d) 2 baiesi/ingrijitoare.
(3) In cadrul serviciului de anatomie patologica pot activa medici anatomopatologi, biologi, chimisti, asistenti de anatomie patologica, registratori medicali, laboranti, autopsieri, ingrijitoare, baiesi.
(4) Datorita specificului activitatii, riscului de contaminare si implicatiilor medico-legale ale activitatii, nu este permisa rotarea personalului care lucreaza in cadrul serviciului de anatomie patologica cu personal din cadrul restului sectiilor spitalului.
(5) Asistentii medicali trebuie sa fie in mod obligatoriu absolventi ai unei institutii de invatamant medical, pregatiti in specialitatea asistent medical de laborator.
(6) Seful serviciului de anatomie patologica este in mod obligatoriu medic anatomopatolog, cel putin specialist, incadrat ca medic sau cercetator stiintific.
(7) Pentru perioada concediului de odihna sau, dupa caz, a sarbatorilor legale, seful serviciului de anatomie patologica va delega in scris un alt medic anatomopatolog din serviciu, care va prelua atributiile sefului de sectie.
ARTICOLUL 23.
Efectuarea autopsiei anatomopatologice se face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) autopsia este obligatorie pentru toate situatiile prevazute la ARTICOLUL 5 alin. (1) lit. b);
b) la cerere si contra cost se pot efectua autopsii ale unor persoane decedate la domiciliu, daca acestea nu constituie cazuri medico-legale;
c) daca in cursul autopsiei medicul anatomopatolog constata leziuni cu implicatii medico-legale, opreste autopsia si anunta organul judiciar competent, potrivit legii;
d) decizia autopsiei anatomopatologice (versus cea medico-legala) o ia medicul sef de serviciu de anatomie patologica, care raspunde pentru ea; cazurile ce necesita o autopsie medico-legala sunt precizate prin lege.
ARTICOLUL 24.
In situatia in care decesul survine in ambulanta sau in camera de garda a spitalului, se va intocmi foaia de examinare pentru decedatul respectiv si va fi anuntat Serviciul de interventie la evenimente din cadrul Politiei, care va proceda conform reglementarilor legale in vigoare.
ARTICOLUL 25.
In cazul decesului copilului cu varsta sub 1 an la domiciliu, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) constatarea decesului se face de catre medicul de familie/medicul ambulantei;
b) medicul care a constatat decesul anunta Serviciul de interventie la evenimente din cadrul Politiei, care va proceda conform reglementarilor legale in vigoare.
ARTICOLUL 26.
In situatia in care apartinatorii/reprezentantii legali solicita scutirea de autopsie si sunt intrunite conditiile legale acordarii acesteia, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) apartinatorii/reprezentantii legali vor completa formularul privind scutirea de autopsie, prevazut in anexa nr. 6;
b) solicitarea scutirii de autopsie se va face in cel mai scurt timp de la anuntarea decesului, de preferinta in primele 24 de ore;
c) scutirea de autopsie, la care se ataseaza o copie de pe actul de identitate al apartinatorului/reprezentantului legal, va fi aprobata de medicul curant, seful de sectie unde a decedat bolnavul, seful serviciului de anatomie patologica si directorul spitalului si va fi pastrata impreuna cu biletul de insotire a decedatului;
d) se poate acorda scutire de autopsie, daca nu exista dubii asupra tratamentului aplicat sau asupra diagnosticului de deces, precum si in cazul decesului survenit in cursul internarii pentru o cura periodica a unei afectiuni cronice terminale.
ARTICOLUL 27.
In situatia in care nu este posibila contactarea apartinatorilor decedatului si nu se intrunesc conditiile legale pentru prelevarea de organe si tesuturi, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) dupa 3 zile de la deces va fi anuntata, in scris, Politia de catre sectia spitalului unde a decedat bolnavul;
b) daca, intr-un interval de 10 zile de la survenirea decesului, nu se prezinta apartinatorii, decedatul va fi considerat caz social;
c) in situatia in care intre spital si institutiile de invatamant medical superior uman exista norme comune semnate de ambele institutii, daca nu exista probleme referitoare la diagnosticul si tratamentul aplicat si daca pacientul nu a suferit de boli infectocontagioase, de exemplu: tuberculoza, SIDA etc., cadavrul poate fi preluat de serviciul pentru exploatarea cadavrelor al catedrei de anatomie din institutia de invatamant medical superior;
d) pentru cadavrele nerevendicate si nepreluate de serviciile pentru exploatarea cadavrelor ale catedrelor de anatomie din institutiile de invatamant medical superior, se va efectua autopsia si va fi anuntata in scris primaria din raza teritoriala a spitalului.
ARTICOLUL 28.
(1) Cheltuielile aferente serviciilor medicale efectuate in serviciul de anatomie patologica sunt suportate prin contractul incheiat de spital cu casa de asigurari de sanatate.
(2) In conditiile in care spitalul nu are serviciu propriu de anatomie patologica, se va incheia un contract cu un spital care are serviciu de anatomie patologica, cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologica fiind suportate din bugetul spitalului care solicita examenele histopatologice.
(3) Cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologica se suporta direct de catre pacient, in conditiile in care:
a) recoltarea produselor biologice de examinat se face intr-un cabinet sau spital privat;
b) pacientul doreste ca examenul histopatologic sa fie efectuat in alt serviciu de anatomie patologica decat cel care deserveste unitatea medicala in care s-a facut recoltarea; pentru aceasta, pacientul trebuie sa solicite in scris efectuarea examenului histopatologic in alta unitate, precizand care este aceasta unitate si asumandu-si responsabilitatea pentru remiterea buletinului histopatologic medicului operator/recoltator; medicul operator/recoltator va asigura introducerea piesei intr-un container etans, care sa indeplineasca toate cerintele trimiterii unei piese operatorii la mai mult de doua ore de la recoltare, intr-un volum de formol tamponat 10% de 2-10 ori mai mare decat volumul piesei; containerul va fi inscriptionat cu numele si prenumele pacientului, numele piesei trimise, data operatiei, numele operatorului;
c) pacientul solicita un consult histopatologic;
d) pacientul este internat in spital, in regim cu plata.
ARTICOLUL 29.
(1) Spitalul va organiza contabilitatea costurilor pentru sectia de terapie intensiva, in vederea stabilirii cheltuielilor specifice serviciilor medicale aferente mentinerii in conditii fiziologice a cadavrului, din momentul declararii mortii cerebrale. Aceste deconturi vor include si cheltuielile efectuate pentru diagnosticarea mortii cerebrale. Ora decesului este considerata ora la care s-a efectuat a doua diagnosticare a mortii cerebrale.
(2) Plata coordonatorului de transplant se va face, cu timp partial de munca, in cadrul Programului national de transplant de organe si tesuturi, din fondurile alocate pentru cheltuieli de personal.
(3) Platile catre spitale se vor face in termen de 30 de zile din momentul facturarii de catre spital a serviciilor medicale respective.
ARTICOLUL 30.
(1) Solicitarea acceptarii prealabile, exprimata in scris in timpul vietii pentru prelevarea de tesuturi si organe in vederea transplantului, se va efectua in momentul introducerii cartii de donator.
(2) Acordul scris privind prelevarea de organe si tesuturi se obtine dupa declararea mortii cerebrale si este explicit in privinta organelor si tesuturilor ce urmeaza a fi prelevate.
(3) Prin persoane nerevendicate se intelege acei pacienti nerevendicati legal de nici un apartinator de gradul I, de sot/sotie sau reprezentant legal, dupa caz, pe toata durata spitalizarii, pana la declararea legala a decesului si ale caror servicii funerare intra in grija statului. De asemenea, in aceasta categorie intra si persoanele fara apartinatori aflate in unitatile de ingrijire sociala, cum sunt: camine de batrani, camine-spital etc.
(4) Prelevarea de organe si/sau tesuturi de la cadavrele aflate in situatia mentionata la alin. (3) se face cu acordul scris al sefului de sectie sau al directorului institutiei, al unui reprezentant al Comisiei de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sanatatii si, dupa caz, al unui medic legist.
ARTICOLUL 31.
Comisia de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sanatatii va fi instiintata asupra prelevarii de organe si/sau tesuturi de la cadavru, efectuata in scopul transplantului.
ARTICOLUL 32.
Prelevarea de organe si tesuturi se face numai dupa testarea clinica si biologica, in conformitate cu criteriile evidentiate in Legea nr. 2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, cu modificarile ulterioare. Responsabilitatea privind calitatea acestor organe si tesuturi revine Comisiei de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sanatatii.
ARTICOLUL 33.
Ministerul Sanatatii va infiinta si va gestiona Registrul national de transplant.
ARTICOLUL 34.
Orice prelevare de la cadavru, in cazul decesului care face obiectul unei anchete medico-legale, se va efectua numai cu aprobarea scrisa a medicului legist.
ARTICOLUL 35.
Anexele nr. 1-6 fac parte integranta din prezentele norme.
ANEXA 1 la norme
Sus
PROTOCOL de declarare a mortii cerebrale
Numele donatorului ......................................., varsta .......,
FO nr. .....................,
cauza mortii cerebrale ..................................................... ,
Debutul comei: data ..................... ora ...............
Criterii de diagnosticare a mortii cerebrale:
Evaluare
Examen neurologic I II
Ziua -
Ora -
1. Reflex pupilar fotomotor (a se folosi lumina puternica)
2. Reflex cornean
3. Reflex de voma
4. Reflex de tuse
5. Raspuns motor in aria nervilor cranieni (a se apasa patul unghial, santul nazo-genian si zona supraciliara)
6. Reflex oculo-cefalic (deviatie conjugata a privirii la miscarea brusca a capului in plan orizontal si vertical)
7. Reflex oculo-vestibular (deviatia conjugata a privirii cand se iriga conductul auditiv extern cu 50 ml apa la 4C. Trebuie sa se asigure in prealabil de integritatea timpanului).
8. Evaluarea respiratiei spontane:
- prezenta miscarilor respiratorii spontane
- testul de apnee: PaCO2 pH PaO2
1. se preoxigeneaza pacientul timp de 10 min. cu oxigen 100% 0' I
2. se realizeaza gazometria: PaCO 2 bazal II
trebuie sa fie 36-40 mmHg 5' I
3. se deconecteaza pacientul de la ventilator timp II
de 10 min. Se mentine sonda de oxigen 10' I
cu un debit de 6-12 l/min. pe sonda endotraheala II
4. se realizeaza din nou gazometria: PaCO 2 15' I
trebuie sa fie minimum 60 mmHg la sfarsitul II
perioadei de deconectare
- prezenta miscarilor respiratorii spontane
Electroencefalograma:
A = Medic primar ATI
B = Medic primar neurolog, neurochirurg sau ATI
ANEXA 2 la norme
Sus
Unitatea .............................
Clinica/Sectia .....................
Va trimitem decedatul/ decedata ........................... .............................., in varsta de .......... ani, cu ultimul domiciliu in orasul ..........................., str. .......................... nr. ......., judetul .............. ......., data nasterii ........................, CNP ....................................., internat in clinica/sectia ................. ...., FO nr. ....................., care a decedat la data de ....................., ora .........., cu diagnosticul ...................................................................
Data Medic,
......................... ....................................
(semnatura si parafa)
Clinica/Sectia .....................
Catre Departamentul/Sectia de anatomie patologica
Va trimitem decedatul/ decedata ........................... .............................., in varsta de .......... ani, cu ultimul domiciliu in orasul ..........................., str. .......................... nr. ......., judetul .............. ......., data nasterii ........................, CNP ....................................., internat in clinica/sectia ................. ...., FO nr. ....................., care a decedat la data de ....................., ora .........., cu diagnosticul ...................................................................
Data Medic,
......................... ....................................
(semnatura si parafa)
ANEXA 3 la norme
Sus
Localitatea ............................ Adus de .......................
Unitatea sanitara ................. Primit de ......................
Data primirii .................
Catre Departamentul/Sectia de anatomie patologica
Clinica/Sectia ................................................. trimite material bioptic/citologic de la bolnavul ....................................................., sex M/F, varsta ......., CNP ..............., FO nr. ........................
Diagnosticul clinic ...................................................................
...........................................................................................
Piesa trimisa ..........................................................................
Examenul cerut extemporaneu/histopatologic la parafina/citologic
Date anatomoclinice in legatura cu examenul histopatologic cerut (date clinice, terapie anterioara examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate): ............................................................................................
............................................................................................
Rezultate histopatologice sau citopatologice anterioare
............................................................................................
............................................................................................
Fixare prealabila in ................. (daca este cazul)
Data recoltarii (operatiei) ................
Medic,
.............................
(semnatura si parafa)
Unitatea sanitara ................. Primit de ......................
Data primirii .................
FISA DE INSOTIRE A MATERIALULUI BIOPTIC
Catre Departamentul/Sectia de anatomie patologica
Clinica/Sectia ................................................. trimite material bioptic/citologic de la bolnavul ....................................................., sex M/F, varsta ......., CNP ..............., FO nr. ........................
Diagnosticul clinic ...................................................................
...........................................................................................
Piesa trimisa ..........................................................................
Examenul cerut extemporaneu/histopatologic la parafina/citologic
Date anatomoclinice in legatura cu examenul histopatologic cerut (date clinice, terapie anterioara examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate): ............................................................................................
............................................................................................
Rezultate histopatologice sau citopatologice anterioare
............................................................................................
............................................................................................
Fixare prealabila in ................. (daca este cazul)
Data recoltarii (operatiei) ................
Medic,
.............................
(semnatura si parafa)
ANEXA 4 la norme
Sus
Domnule director,
Subsemnatul/Subsemnata ....................................................,
domiciliat/domiciliata in orasul .............................., str. ................. ................... nr. .............., bl. ........., sc. .........., et. ..........., ap. .........., judetul ..................................., telefon ......................., posesor al actului de identitate seria ........ nr. ............., eliberat la data de ................ .............., de catre ......... ....................... .........., declar ca sunt/nu sunt de acord cu urmatoarele:
1. distrugerea tesuturilor care raman dupa orientarea macroscopica a pieselor chirurgicale/biopsiilor (dupa definitivarea diagnosticului histopatologic)
DA (semnatura) ...........................
NU si in acest caz ma oblig sa distrug tesuturile ramase prin incinerare la crematoriul uman pentru a nu aduce prejudicii sanatatii publice; in plus, ma oblig sa aduc o adeverinta scrisa de la crematoriul uman in acest sens
(semnatura) ................................
2. folosirea unor fragmente tisulare/organe in scop didactic (piese de muzeu), cu conditia ca aceasta situatie sa nu prejudicieze diagnosticul histopatologic si sa se pastreze secretul identitatii mele
DA (semnatura) ........................... NU (semnatura) ...........................
3. folosirea in studii medicale a produselor biologice care imi sunt recoltate
DA (semnatura) ........................... NU (semnatura) ...........................
4. folosirea in scop didactic/stiintific a imaginilor fotografice ale tesuturilor sau organelor recoltate/examinate, cu conditia pastrarii secretului identitatii mele
DA (semnatura) ........................... NU (semnatura) ...........................
Data .........................
ANEXA 5 la norme
Sus
Domnule director,
Subsemnatul/Subsemnata ....................................................,
domiciliat/domiciliata in ........................., str. ................... ......................... nr. ..................., bl. ............, sc. .........., et. ......, ap. ..............., judetul ................, telefon ............................., posesor al actului de identitate seria ...... nr. ......, eliberat la data de ..............................., de catre ..........................., in calitate de ......................... al copilului meu decedat, nascut la data de .........................., declar urmatoarele:
- sunt de acord cu incinerarea - nu sunt de acord cu incinerarea copilului meu
copilului meu decedat decedat si in acest caz ma oblig sa aduc o copie
de pe adeverinta de inhumare.
Semnatura Semnatura
.................... ..................
Data ...........
ANEXA 6 la norme
Sus
Se aproba. Aviz sef sectie Aviz serviciu prosectura
Director,
........................
Subsemnatul/Subsemnata ...................................., domiciliat/domiciliata in orasul................................, str. ................................................. nr. ..........., bl. ..............., sc. .. ........., et. ..........., ap. ......, judetul ........................, in calitate de ...................................... fata de decedatul/decedata .................................., va rog sa binevoiti a aproba scutirea de autopsie. Mentionez ca nu am nici un fel de obiectii asupra tratamentului si diagnosticului stabilit in clinica/sectia ........................... a spitalului................................. . Imi asum intreaga responsabilitate in fata familiei privind orice revendicari ulterioare.
Data ...................................
Semnatura ........................................................
Act de identitate seria ... nr. .........., eliberat de .................. la data de ................
Director,
........................
Domnule director,
Subsemnatul/Subsemnata ...................................., domiciliat/domiciliata in orasul................................, str. ................................................. nr. ..........., bl. ..............., sc. .. ........., et. ..........., ap. ......, judetul ........................, in calitate de ...................................... fata de decedatul/decedata .................................., va rog sa binevoiti a aproba scutirea de autopsie. Mentionez ca nu am nici un fel de obiectii asupra tratamentului si diagnosticului stabilit in clinica/sectia ........................... a spitalului................................. . Imi asum intreaga responsabilitate in fata familiei privind orice revendicari ulterioare.
Data ...................................
Semnatura ........................................................
Act de identitate seria ... nr. .........., eliberat de .................. la data de ................
Articole recomandate
-
Insuficienta cardiaca cronica
-
Cancerul colorectal recurent si metastatic
-
Un miracol numit NEUROPLASTICITATE
-
Arterele
-
Terapia cu agenti chelatori
-
Nivelul de colesterol si modul in care difera de la barbati la femei
-
Coaja de citrice folosita in bucatarie - pericol pentru sanatate?
-
Ce pot indica durerile in cadranul superior drept al abdomenului
-
Hormonii si greutatea corporala
Insuficienta cardiaca cronica
Cancerul colorectal recurent si metastatic
Un miracol numit NEUROPLASTICITATE
Arterele
Terapia cu agenti chelatori
Nivelul de colesterol si modul in care difera de la barbati la femei
Coaja de citrice folosita in bucatarie - pericol pentru sanatate?
Ce pot indica durerile in cadranul superior drept al abdomenului
Hormonii si greutatea corporala
