Alaptarea

Vezi galerie foto

Alaptarea si beneficiile ei

Alaptarea reprezinta hranirea copilului direct de la san sau cu biberonul dupa extragerea laptelui cu ajutorul unei pompe. Laptele de mama este hrana ideala pentru copil, fiind cea mai completa si mai nutritiva sursa necesara copiilor pana la varsta de 6 luni.

De asemenea, alaptarea reduce riscul copilului de a dezvolta:
- diverse tipuri de infectii
- eczeme si astm bronsic - obezitatea
- hipertensiune arteriala
- diabet zaharat
- dislipidemii
Alaptarea este utila mamei pentru:
- refacerea dupa stresul sarcinii, travaliului si nasterii
- crearea unei legaturi afective cu copilul
- reduce riscul de cancer mamar
Este cea mai rapida si convenabila masura de a hrani copilul.

Asociatiile internationale specializate sustin cu tarie alaptarea. Acestea recomanda alaptarea copiilor timp de cel putin un an. Nou-nascutii si copii mici primesc multi nutrienti din laptele de mama, ceea ce sustine continuarea alaptarii si dupa un an. De la varsta de 6 luni se incepe diversificarea alimentatiei (introducerea unor noi alimente in paralel cu alaptarea).
Producerea laptelui matern
Hormonii pregatesc si declanseaza lactatia. Spre sfarsitul sarcinii si in primele zile dupa nastere, glandele mamare produc colostrul. O data ce placenta este extrasa dupa nasterea copilului, corpul mamei elibereaza prolactina, un hormon ce stimuleaza lactatia. Sanii produc mai mult lapte dupa inceperea alaptarii. Cu cat mai des este alaptat copilul, cu atat este produs mai mult lapte.
Laptele tranzitional, care se secreta in zilele 3-6 dupa nastere, este similar cu laptele matern matur, dar contine mai multe proteine. Cand incepe secretia laptelui tranzitional, sanii vor deveni mai plini si mai duri. Producerea laptelui matur incepe de obicei in zilele 10-15 dupa nastere. Acesta contine 50% lipide (grasimi), 45% carbohidrati (zaharuri) si 5% proteine. Marea majoritate a carbohidratilor reprezinta zaharul laptelui (lactoza), care favorizeaza absorbtia calciului la copil.

Este necesara o strategie de alaptare:
- se discuta cu medicul la inceputul perioadei prenatale despre planurile de alaptare. In timpul primului consult, este necesara o examinare a sanilor. In cazul depistarii unor formatiuni sau neregularitati se decid modalitatile optime de tratament. Medicul trebuie informat despre orice interventii chirurgicale anterioare la nivelul sanilor (reductii, implanturi sau biopsii)
- viitoarea mama trebuie sa ceara medicului informatii, daca exista intrebari sau nelamuriri despre alaptare
- daca e prima data cand alapteaza, mama ar trebui sa participe la cursuri despre alaptare si sase alature unui grup de sustinere al alaptarii. Multe spitale si maternitati pun la dispozitie asistente, infirmiere sau consultanti in lactatie ce pot acorda asistenta specializata. Cursurile si grupurile de suport ajuta viitoarea mama sa poata anticipa si sa rezolve problemele legate de alaptare
- achizitionarea produselor necesare alaptarii (pernute pentru sani, crema pentru mameloane, perne pentru alaptare si pernute pentru eructatii). De asemenea, dupa nastere ar putea fi utila o pompa pentru sani atunci cand debuteza lactatia
- informarea familiei si prietenilor despre intentia de a alapta. Este important ca eforturile mamei sa fie sustinute
- cumpararea unei carti despre alaptare pentru indicatii rapide. Poate fi util sfatul medicului sau vizita la librarie sau la biblioteca locala.

Alaptatul este o tehnica ce se poate invata si care se va imbunatati pe masura ce va fi exersata. Aproape toate problemele legate de alaptare, de exemplu durerea mamara, pot fi rezolvate printr-o tehnica corecta si cu ajutorul medicului sau consultantului in lactatie. De obicei, primele saptamani ale alaptarii sunt cele mai solicitante.

Alaptarea este cea mai naturala cale pentru nutritia copilului. Laptele matern aduce copilului beneficii nutritionale si pentru sanatate unice, precum:
- anticorpi pentru intarirea sistemului imunitar
- reducerea riscului pentru eczeme
- reducerea riscului pentru astm bronsic
- reducerea riscului pentru obezitate in timpul copilariei
- reducerea riscului pentru diabet zaharat si hipertensiune arteriala
- reducerea riscului pentru dislipidemii (valori crescute ale colesterolului sau trigliceridelor in timpul vietii)
Hranirea copilului cu lapte de mama are un convenient in plus prin existenta unei surse de hrana in orice moment si care nu necesita o pregatire speciala.

Cum este afectata mama de alaptat?

La scurt timp dupa nasterea copilului, alaptarea ajuta corpul mamei sa se refaca dupa stresul sarcinii, travaliului si nasterii. De asemenea, alaptarea scade riscul de a dezvolta cancer de san - riscul se reduce cu cat perioada de alaptare este mai lunga. Corpul mamei produce prolactina, hormon care pregateste organismul pentru alaptare in timpul sarcinii. Dupa nastere si extragerea placentei, prolactina produsa depinde de frecventa alaptarii: cu cit alaptarea este mai frecventa, cu atat se secreta mai multa prolactina si secretia lactata creste.
Alaptarea stimuleaza si secretia de oxitocina, care ajuta uterul sa se contracte, scade hemoragia si revenirea mai rapida la dimensiunile din timpul sarcinii. Aceste contractii se simt la cateva ore dupa nastere si sunt cunoscute ca dureri postpartum. Pot fi usor inconfortabile si se mentin pentru 1-2 zile.
Oxitocina stimuleaza si reflexul „de curgere”, care apare imediat dupa inceperea alaptarii sau pomparii. Acest reflex este adesea descris ca o durere sau furnicatura. Daca este primul copil, aceasta senzatie poate fi observata din primele cateva saptamani.
Efectul hormonilor se stabilizeaza dupa 3 luni de la nasterea copilului. In acest timp, senzatia de plenitudine simtita in sani incepe sa dispara intre alaptari, insa rezerva de lapte ar trebui sa se mentina in ciuda acestei modificari.
La inceput, sanii produc colostru, urmat la cateva zile de laptele tranzitional. De obicei, laptele de mama matur este produs la 10-15 zile dupa nastere. Acest lapte contine 50% lipide (grasimi), 45% carbohidrati (zaharuri) si 5% proteine. Marea majoritate a carbohidratilor reprezinta zaharul laptelui (lactoza), care favorizeaza absorbtia calciului la copil.
Cura de slabire este mai usor de mentinut in perioada alaptarii, insa ritmul scaderii in greutate dupa nastere variaza. Mama trebuie sa se concentreze pe o dieta echilibrata cu vitaminele si mineralele necesare alaptarii. Femeile care alapteaza au nevoie de un surplus de 500 de calorii fata de femeile normale care au aceeasi greutate si inaltime. Aceasta reprezinta cu 200 de calorii peste aportul de calorii de recomandat in timpul sarcinii. Este necesar sfatul medicului pentru continuarea administrarii vitaminelor in timpul alaptarii.
Este frecventa aparitia oboselii in primele saptamani de viata ale copilului. Orice ajutor este binevenit, pentru ca mama sa se poata concentra asupra alaptarii si sa poata dormi alaturi de copilul ei.
Este putin probabila o noua sarcina in primele 6 saptamani ale alaptarii exclusive (care inseamna hranirea copilului la cerere si fara a utiliza alte formule de lapte, alte alimente sau apa pentru a-i suplimenta dieta). Medicul o poate sfatui pe mama in privinta anticonceptionalelor in timpul alaptarii, pentru a se proteja de aparitia unei sarcini imediate. Dupa varsta de 6 luni, mama ar trebui sa foloseasca o metoda contraceptiva pentru a evita o sarcina, indiferent daca alapteaza sau nu exclusiv.
Problemele ca mameloane crapate si dureroase, ducte mamare blocate sau infectia mamara (mastita) pot apare in timpul alaptarii. Majoritatea sunt minore, usor de tratat si nu interfera semnificativ cu alaptarea.
Unele femei percep o senzatie de excitare in timpul alaptarii. Desi aceasta senzatie este similara cu un raspuns sexual, si nu implica un substrat sexual. Este modalitatea prin care corpul se pregateste pentru alaptare si nu trebuie ca mama sa se ingrijoreze sau sa se rusineze daca i se intampla acest lucru.

Pentru a alapta corect si a preveni orice probleme este necesar ca mama sa invete tehnicile de baza ale alaptarii, ce includ si un supt corespunzator.
- mama trebuie sa iaba in vedere urmatoarele inainte de a incepe alaptarea: - incercarea unor pozitii diferite pana la gasirea celei potrivite pentru mama si copil. Schimbarea pozitiei poate ajuta la reducerea durerii mamelonare
- capul si fata copilului ar trebui sa fie orientate spre sanul mamei, astfel incat corpul copilului sa fie aliniat si gura copilului sa fie pozitionata in fata mamelonului
- alaptarea ar trebui inceputa la sanul opus alaptarii precedente. Aceasta rutina poate ajuta la golirea completa a sanilor.
Multe spitale si maternitati au consultanti in lactatie disponibili pentru a ajuta mamele sa invete aceste tehnici si pozitii. Asistenta imediata este cheia unui alaptat de succes.
Femeile care au nascut prin cezariana prefera pozitiile in care copilul nu se odihneste pe abdomen, ca de exemplu metoda tinerii pe o parte.

Programul de masa al nou-nascutilor

Imediat dupa nastere, este esentiala alaptarea in prima ora si contactulul direct al pielii mamei cu al nou-nascutului. Este recomandata discutia cu medicul despre aceasta strategie. De obicei, aceasta cerere este rezolvata, exceptand cazurile cand copilul are o problema de sanatate ce necesita asisitenta specializata.
Recomandarile generale sustin alaptarea copilului la cerere. Aceasta inseamna ca mama sa urmeze indicatiile copilului, care isi suge cu pofta degetele, pentru a sti cand copilului ii e foame, in afara programului de masa. Alaptarea direct de la san este cea mai buna metoda de a mentine lactatia. De aceea, copilul trebuie hranit de fiecare data cand ii este foame si nu neaparat dupa un program strict de masa. Aceasta strategie ajuta la mentinerea lactatiei si la buna ingrijire a copilului.
In timpul primelor zile sau saptamani, copilul cere sa fie alaptat la fiecare 3-4 ore (adica 10-12 sedinte in 24 de ore). Poate fi necesara trezirea copilului pentru a fi hranit in primele zile dupa nastere. Alaptarile initiale sunt de obicei scurte; uneori nou-nascutul se hraneste doar cateva minute la fiecare san sau doar la un san. Aceste alaptari sunt importante pentru cresterea lactatiei in zilele urmatoare. Este importanta hranirea copilului cel putin 15 minute la fiecare san. Astfel, copilul capata atat laptele „de inceput”, ce contine apa si nutrientii necesari, cat si laptele "de dupa", care contine mai multe grasimi si calorii ce satisfac apetitul copilului. Cu timpul, sedintele de alaptare vor deveni mai lungi.
Este normala pierderea in greutate a copilului pana la 10% in prima saptamana. In primele 2 saptamani, nou-nascutul va cantari la fel sau mai mult decat la nastere.
Rezerva de lapte creste pe masura ce nevoile copilului cresc. La 6 zile, copilul care este bine alaptat va avea 6 sau mai multe scutece ude si 3 sau mai multe scaune galbene, moi in 24 de ore. Unii copii au scaun dupa fiecare alaptare. Lucrurile se normalizeaza dupa stabilirea unui program.
Uneori este dificil de contorizat numarul de scutece ude datorita calitatii superioare si capacitatii mari de absorbtie ale acestora. In general, in prima saptamana, un sugar are normal cel putin 2-3 scutece ude pe zi. Dupa aceea, copilul va avea cel putin 6-8 scutece ude pe zi.

Alaptarea in primul an

In jurul virstei de 3 ani, alaptarile sunt mai rapide si mai rare. Copilul poate consuma mai mult lapte la o masa, dar corpul se adapteaza firesc si repede cerintelor. Cu toate acestea, obiceiurile de masa ale copilului vor fluctua in primele 6 luni. De obicei, nevoile cresc in timpul perioadelor de crestere in urmatoarele intervale:
- intre primele 10 zile si 2 saptamani
- intre saptamanile 5-6
- intre 2 luni si jumatate si 3 luni
- intre 4 luni si jumatate si 6 luni
In timpul perioadelor de crestere, copilul poate parea infometat la fiecare 1-2 ore. Alaptand copilul la cerere, rezervele de lapte vor creste. Dupa 2-4 zile, aceste rezerve se vor micsora pentru a satisface nevoile copilului cat mai mult timp, iar numarul alaptarilor va scadea gradat.
Inainte de varsta de 6 luni, nu este necesara suplimentarea alimentatiei cu alte formule de lapte, alimente sau apa care vor face suptul mai dificil pentru copil.
Studiile arata ca numai alaptarea la san este suficienta pentru copil in primele 6 luni, asigurand necesarul de vitamine, minerale si anticorpi. Cu toate acestea, pentru a preveni rahitismul, este recomandata suplimentarea zilnica cu 500 UI de vitamina D la toti copiii, inclusiv si la cei care sunt alaptati exclusiv. Vitamina D pentru copii este un supliment lichid care se adauga in biberonul cu lapte de mama cu picuratorul sau se picura direct in gura copilului.
Dupa primele 6 luni, asociatiile internationale recomanda continuarea alaptarii pana la cel putin un an o data cu introducerea in dieta a alimentelor bogate in fier.
In jurul varstei de un an, copilul va fi alaptat la san numai de 2 ori. Avantajele nutritionale si pentru sanatate nu sunt limitate la perioada de un an, astfel ca, continuarea alaptarii va aduce in continuare beneficii copilului. Poate fi necesar sfatul medicului in privinta intarcarii copilului.

Este posibil sa apara dubii in privinta abilitatii de a alapta cu succes. Este firesc sa apara intrebari si nelinisti, insa majoritatea problemelor alaptarii se pot rezolva cu usurinta cand mama stie la ce sa se astepte si are sprijin din partea tuturor.

Sfaturi privind alaptarea cu succes

Mama poate fi nesigura despre modul cum va incepe alaptarea. Consultantul in lactatie este disponibil in majoritatea spitalelor si maternitatilor pentru a le invata pe mame, tehnicile de alaptare corecte, suptul si o larga gama de pozitii pentru alaptare.
Daca copilul nu are nevoie de asistenta medicala imediata, este ideal ca alaptarea sa inceapa in prima ora dupa nastere. De asemenea, contactul mamei direct cu pielea copilului imediat dupa nastere ajuta la o alaptare de succes si de lunga durata.
Schimbarea pozitiilor de alaptare favorizeaza golirea completa a sanilor si previne obstruarea ductelor mamare.
Femeile care au nascut prin cezariana prefera pozitiile in care copilul nu se odihneste pe abdomen, ca de exemplu metoda tinerii pe o parte.
Datorita faptului ca primele saptamani sunt cele mai solicitante, mama poate avea dubii in ceea ce priveste abilitatile sale. Corpul isi revine dupa nastere si se adapteaza schimbarilor hormonale, fapt ce poate fi epuizant si da mamei senzatia ca este coplesita. Pot apare si probleme minore, ca durerea mamelonara sau angorjarea, care pot produce disconfort.
Cu o planificare corespunzatoare, cu pregatire si ajutor, mama va alapta cu succes. Conditiile fizice care pot interfera cu alaptarea sunt de obicei minore, tratabile si temporare. De exemplu, in caz ca mama nu are suficient lapte, poate cere sfatul medicului.

Rezerva de lapte si dezvoltarea copilului

In primele saptamani, pot apare griji in ce priveste existenta unei cantitati suficiente de lapte pentru copil. Cheia cresterii lactatiei este golirea completa si frecventa a sanilor la fiecare 1-3 ore. Alaptarile frecevente cresc nivelul prolactinei, care stimuleaza lactatia.
Majoritatea copiilor scad in greutate in primele zile, dar isi revin in urmatoarele saptamani. Cresterea in greutate este mai rapida o data cu producerea laptelui matur, la 10-15 zile dupa nastere. Dupa inceperea alaptarii, copilul va primi o cantitate mai mare din laptele "de dupa", care ofera o cantitate mai mare de grasimi si calorii. Trebuie urmarit daca copil primeste suficient lapte si este bine hranit.
Daca mama nu e sigura daca copilul primeste suficient lapte, poate cere sfatul medicului care poate determina daca exista sau nu vreo problema. Nu este necesara suplimentarea dietei copilului alaptat cu alte formule in lipsa sfatului medicului, deoarece acestea pot interfera cu lactatia si pot duce la o intarcare prematura.

Tranzitul intestinal normal la un copil alaptat

Copiii alaptati au, de obicei, cate un scaun dupa fiecare alaptare in primele 4-8 saptamani. Scaunele sunt galbene, neformate si moi sau apoase. Gradat, obiceiurile se schimba. Copilul va incepe sa aiba scaune mai consistente la fiecare 2-6 zile. Atata timp cat copilul este bine hranit si scaunele raman moi, acest obicei este considerat normal si sanatos.

Intoarcerea la serviciu sau la scoala

In perioadele cand mama nu este alaturi de copil pentru perioade mai lungi de timp atunci cand lucreaza sau merge la scoala, sunt necesare planificarea si ajutorul pentru o alaptare de succes si de lunga durata. Este importanta alegerea unei pompe pentru sani convenabila si confortabila. Mama trebuie sa se informeze in privinta unui loc privat si confortabil la scoala sau serviciu unde poate sa pompeze laptele. Unele locuri de munca au arii special amenajate pentru a fi folosite de mame in acest scop. Pomparea periodica asigura o rezerva de lapte suficienta si previne angorjarea si senzatia inconfortabila a sanilor. Trebuie luata in considerare posibilitatea de a stoca laptele atat la serviciu, cat si acasa.
Daca este posibil, mama poate incerca un program de lucru redus in primul an de viata al copilului. Mama poate evalua posibilitatea de a avea un program de lucru flexibil sau de a lucra cateva ore la domiciliu.

Majoritatea mamelor de nou-nascuti sunt capabile sa alapteze. Cu toate acestea, poate fi util sfatul medicului, in cazul in care:
- exista o infectie sau o boala cronica. Femeile cu HIV pozitiv nu ar trebui sa alapteze. Femeile care prezinta fibroza chistica ar trebui monitorizate in timpul alaptarii
- urmeaza un tratament. Este necesar sfatul medicului inainte de a lua medicamente fara prescriptie medicala, pentru a sti daca laptele nu este afectat
- exista o operatie anterioara la san. Daca mama a suferit o reductie, implant pentru marire sau biopsie, este necesara o monitorizare atenta si continua la inceperea alaptarii. Orice tip de chirurgie poate afecta abilitatea sanilor de a produce lapte si este necesar sfatul medicului inainte de nasterea copilului
- existenta unei afectiuni minore. Se poate continua alaptarea an cazul unei afectiuni minore (ca gripa sau raceala). Este necesara odihna si o cantitate crescuta de lichide. Sanatatea mamei rareori interfera cu alaptarea. Mamele ce sufera de tuberculoza, HIV sau cancer ce este tratat cu citostatice, nu ar trebui sa alapteze. Poate fi util sfatul medicului in cazul unor boli, al unui tratament sau al supradozarii unor medicamente.
In timpul alaptarii este necesara evitarea contactului cu substante toxice, ca de exemplu pestele care poate contine mercur. Unele din aceste substante pot trece in lapte.

Alaptarea unui copil bolnav

Alaptarea unui copil bolnav trebuie continuata atunci cand este posibil. Laptele de mama contine anticorpi, nutrienti si lichide importante pentru refacerea copilului.
Unii copii se nasc cu probleme care interfera cu inceperea imediata a alaptarii. Cu toate acestea, acesti copii pot fi alaptati folosind tehnici speciale, cum ar fi hranirea cu ceasca sau folosind dispozitive, numite sisteme suplimentare de nursing. Circumstantele care pot intarzia alaptarea pot fi:
- nasterea prematura. Copiii nascuti prematur pot fi hraniti din ceasca sau folosind sistemele suplimentare de nursing. Poate fi necesara pomparea frecventa a sanilor pentru a initia lactatia.
- disfunctiile metabolice
- palatoschizis sau cheiloschizis (despicatura de buza sau de palat bucal). In aceasta situatie, consultantul in lactatie poate invata mama metodele de alaptare sau de hranire a copilului folosind biberonul sau o suzeta speciala
- scorul Apgar scazut, care de obicei duce la o usoara intarziere.
In unele cazuri rare, copilul alaptat dezvolta o sensibilitate ce se manifesta dupa ce mama consuma alimente ce contin lapte de vaca sau alte produse lactate. Daca aceasta sensibilitate este diagnosticata, se continua alaptarea evitand aceste produse. Poate fi necesar sfatul medicului in ce priveste alimentele sau alte produse ce pot fi consumate in timpul alaptarii copiilor ce dezvolta aceasta problema.

Aspectul sanilor

Majoritatea femeilor observa modificari in aspectul si felul cum isi simt sanii in timpul sarcinii si dupa nastere. Modificarile initiale (ca de exemplu cresterea in dimensiuni a sanilor) sunt legate de pregatirea organismului pentru lactatie. Alte schimbari, ca hiperpigmentarea sau marirea areolei (cercul mai inchis la culoare din jurul mamelonului) si mameloane mai proeminente, sunt uneori permanente. Modificarile sunt, de obicei, minore si sunt secundare sarcinii si nu alaptarii. Unele schimbari, cum ar fi lasarea sanilor, sunt influentate de ereditate, de tipul de sutien, si de efectele imbatranirii.

Vizitele prenatale

In timpul vizitelor prenatale, este necesara discutia cu medicul privind planurile de alaptare. Mama trebuie sa se asigure ca e inteleasa si ca medicul o poate indruma corespunzator pentru a planifica si initia acest proces. Sunt necesare recomandarile date de carti, cursuri si grupurile de sustinere. Se poate cere sfatul si unui consultant in lactatie.
Examenul sanilor este o rutina in timpul primei vizite prenatale. Formatiunile si chisturile mamare trebuie evaluate de medic pentru a cunoaste limitele initiale, inainte de a monitoriza schimbarile ulterioare de la nivelul sanilor. Mameloanele trebuie examinate pentru ca medicul sa identifice trasaturile fizice, ca de exemplu mameloane inversate, care necesita o pregatire speciala pentru alaptare.
Este utila discutia cu medicul pentru a stii cum se poate controla orice boala cronica de care mama sufera si despre cum afecteaza aceasta alaptarea. De asemenea, mama trebuie sa se informeze in legatura cu orice tratament (adminsitrat cu prescriptie medicala sau nu) si daca este sigura continuarea acestuia in timpul sarcinii si alaptarii.
Vizitele prenatale sunt un moment potrivit de a vorbi cu doctorul despre unde va avea loc nasterea. Poate fi necesara informarea despre politica spitalului sau maternitatii in ce priveste alaptarea. Alaptarea este mai facila intr-un mediu care sustine aceasta practica si care beneficiaza de prezenta unui consultant in lactatie, care va incuraja pastrarea copilului langa mama si nu va sustine suplimentarea dietei copilului, chiar in primele 3-4 ore dupa o nastere prin cezariana, daca nu este necesar din punct de vedere medical.

Dupa nasterea copilului

Medicii din spitale si maternitati ajuta mamele sa initieze alaptarea, ideal fiind chiar in prima ora de viata a copilului. Adesea, consultantul in lactatie este disponibil pentru a ajuta mama in cursul internarii si poate fi contactat si dupa reintoarcerea acasa. Consultantii in lactatie sunt resurse importante, ce pot rezolva rapid orice problema.
Copilul ar trebui sa beneficieze de un consult la varsta de 1-2 saptamani. Se vor evalua urmatoarele:
- cresterea si dezvoltarea, ce include greutatea, inaltimea si circumferinta craniana
- nivelul de activitate
- obiceiurile de alaptare si daca exista probleme
Poate fi contactat medicul in orice moment cand exista probleme privind alaptarea. Daca este posibil, se solicita o vizita la domiciliu sau se cere sfatul unei persoane competente.
Este necesar un consult postpartum la aproximativ 6-8 saptamani dupa nastere. Desi majoritatea problemelor legate de alaptare sunt rezolvate pana la acest moment, acest consult ofera posibilitatea discutiei despre unele griji sau probleme. In acest moment se poate discuta si despre modalitatile de contraceptie in timpul alaptarii.

In timpul sarcinii

In timpul vizitelor prenatale, este necesara discutia cu medicul privind planurile de alaptare. Se pot cere informatii despre cursurile de alaptare sau alte modalitati, cum ar fi grupurile de sustinere.
Daca exista unele formatiuni sau chisturi, acestea trebuie evaluate de medic. Desi sunt de asteptat unele modificari in timpul sarcinii la nivelul sanilor (ca de exemplu cresterea in dimensiuni si sensibilitate), se poate poate consulta medicul daca apar ingrijorari.

In timpul alaptarii

Este importanta discutia cu medicul inainte de inceperea oricarui tratament. Majoritatea problemelor care necesita tratament medical se pot trata cu un medicament sigur pentru a nu dauna alaptarii. In general, analgezicele usoare, de tipul Acetaminofen (Paracetamol) sau Ibuprofen, sunt sigure pentru ameliorarea durerii sau febrei in timpul alaptarii. Medicul sau consultantul in lactatie pot ajuta la tratarea unor probleme ce afecteaza alaptarea. Este util consultul medicului daca durerea persista dupa tratamentul la domiciliu sau daca mama pierde sau castiga in greutate mai mult de 0,5 kg pe saptamana.
Medicul poate trata si infectiile mamare (mastitele) care fac alaptarea dificila si dureroasa. Daca exista aceste simptome, poate fi util tratamentul cu antibiotice pentru a trata infectia bacteriana sau Nistatin pentru o infectie virala existenta pe suprafata sanului. Daca infectia virala este prezenta la nivelul ductelor, este necesar un alt tratament. Semnele mastitei includ:
- o formatiune dura ce nu se resoarbe prin alaptare
- roseata sau senzatia de caldura la nivelul sanului
- cefalee (durere de cap), febra, frisoane sau simptome similare gripei
- mameloane dureroase, de culoare rosie sau foarte roz, cu dureri de tipul arsurii sau intepaturii in timpul sau intre alaptari
Problemele legate de alaptare pot fi exagerate de depresia postpartum. Multe femei experimenteaza unele simptome ale depresiei in primele saptamani dupa nastere, fenomen cunoscut sub numele de "melancolia copilului" si care de obicei se rezolva de la sine. Cu toate acestea, organismul unor femei raspunde la schimbarea postpartum a nivelului hormonilor printr-o depresie de durata ce necesita tratament. Poate fi util sfatul medicului, daca dupa cateva saptamani, insomnia sau problemele de concentrare persista, sau daca mama se simte trista, plange des, este anxioasa, fara speranta sau iritabila.

Probleme legate de alaptarea copilului

Daca copilul este bolnav se poate continua alaptarea. Laptele de mama este cea mai buna nutritie pentru copil, daca acesta vomita sau are diaree. Toti copiii, indiferent de modul cum sunt hraniti, ar trebuie monitorizati indeaproape pentru a urmari starea de sanatate, cresterea si dezvoltarea normala. Consultul medicului este necesar daca copilul nu este bine alimentat din orice motiv sau prezinta unul din urmatoarele simptome:
- temperatura intrarectala mai mare de 38?C
- paloare sau cianoza (coloratie albastra) a tegumentelor, care poate indica anemie
- culoare galbena a tegumentelor, care sugereaza icter
- agitatie sau insomnie care interfera cu alaptarea
- slabiciune, lipsa de atentie sau de interes in timpul mesei
- aparitia unor pete albe si dense la nivelul gurii si obrajilor, ce indica existenta aftelor, sau semnele unei iritatii datorata scutecului.
Poate fi utila vizita la medic in cazul prezentei simptomelor de mai sus sau daca mama are convingerea ca i se intampla ceva copilului. Copilul probabil se simte bine, dar intotdeauna este mai bine sa fie urmat instinctul.
Faptul ca un copil nu este bine hranit este indicat de:
- o greutate sub cea de la nastere la 2 saptamani dupa nastere sau alte semne de crestere insuficienta
- mai putin de 6 scutece ude pe zi
- putine sau nici un scaun in primele 4 saptamani, sau scaune moi, de culoare verde inchis, ce contin mucus dupa primele cateva zile, desi este normal ca scaunele sa fie mai rare in saptamanile 4-8. Atata timp cat scaunele raman moi si copilul este bine hranit, nu exista semne de ingrijorare.
- probleme cu suptul.

Persoanele care pot ajuta mama sa se pregateasca pentru alaptare in timpul sarcinii sunt:
- o asistenta sau infirmiera, special pregatite in ingrijirea femeilor insarcinate
- consultantul in lactatie
- medicul de familie care trateaza femeia gravida sau copilul
- medicul obstetrician sau ginecolog
- medicul pediatru
Daca mama are nevoi alimentare speciale, poate fi util consultul dieteticianului care ajuta la planificarea unei alimentatii sanatoase in timpul alaptarii.

Invatarea alaptarii

In primele zile dupa nastere, copilul trebuie hranit la fiecare 1-3 ore chiar daca copilul trebuie trezit. Alaptarile frecvente cresc nivelul prolactinei, care stimuleaza lactatia. Se pot preveni sau rezolva problemele alaptarii cand mama se familiarizeaza cu tehnicile de baza ale alaptarii, ca de exemplu pozitiile potrivite de supt si pentru masa.
Ar trebui schimbat sanul cu care se incepe la fiecare alaptare, precum si pozitia de alaptare. La inceput se poate schimba doar modul in care este tinut copilul. Aceste practici asigura golirea completa a tuturor ariilor sanului in timpul alaptarii. Folosirea unor pozitii diferite si alternarea sanilor la fiecare alaptare ajuta la prevenirea aparitiei durerii mamelonare sau a blocarii ductelor mamare.
Femeile care nasc prin cezariana prefera pozitiile in care copilul nu este asezat pe abdomen, ca metoda tinerii pe o parte.
Primele saptamani ale alaptarii pot fi solicitante datorita modificarilor din organism si rutinei. Prin pregatire si suport, se pot dobandi abilitatile necesare unei alaptari reusite.

Tratarea problemelor minore de la debut

Problemele minore sunt frecvente in timpul alaptarii. Majoritatea acestora pot fi rezolvate la domiciliu cu ajutorul medicului sau consultantului in lactatie, la nevoie. Aceste probleme pot fi:
- angorjarea sanilor, care poate cauza durere mamara si aplatizare mamelonara si poate face dificil suptul. Masajul usor al sanilor si exprimarea manuala a laptelui sau pomparea unei cantitati de lapte pot face ca mamelonul si areola sa devina moi inaintea alaptarii. Aceasta va ajuta copilul sa suga mai profund, tinand mamelonul si areola. Purtarea unui sutien potrivit poate, de asemenea, sa ajute ca si aplicarea de comprese reci pe sani dupa alaptare care poate reduce ocazional durerea si cresterea in dimensiuni
- mameloane dureroase si crapate. Durerea se poate ameliora prin masarea acestora cu putin lapte si lasarea lor sa se usuce complet. Folosirea unui uscator de par setat pentru a racori poate ajuta la uscarea mai rapida. Aplicarea de lanolina pura poate fi eficienta
- ductele mamare blocate si mastita. Ductele mamare blocate pot favoriza aparitia unei formatiuni la nivelul sanilor. Netratarea acestui blocaj favorizeaza aparitia infectiei, care necesita consult medical. Se maseaza aria afectata inaintea si in timpul alaptarii. Aceasta metoda simpla ajuta la eliberarea blocajului laptelui. De asemenea, aceasta este singura situatie cand copilul ar trebui alaptat la sanul afectat pentru prima data, deoarece copilul este mai dornic sa suga la inceputul alaptarii, iar forta cu care suge ajuta la golirea sanilor si la eliberarea blocajului
- curgerea precara a laptelui. Se recomanda tehnicile de relaxare; alaptarea in locuri confortabile, linistite si familiare; alimentatia sanatoasa si consumul de lichide suficiente. Medicul poate prescrie oxitocina, daca curgerea laptelui nu se amelioreaza in primele cateva zile de la inceperea alaptarii
- curgerea spontana a laptelui. Reflexul de curgere poate fi stimulat neintentionat. Mama trebuie sa foloseasca pernute absorbante care se schimba frecvent. Se pot folosi pernute ce se pot spala sau detasabile, dar nu se utilizeaza pernute tapetate cu material plastic
- rezerve scazute de lapte. Alaptarile frecvente ajuta cresterea rezervei lactate in primele 48 de ore. Se poate incerca pomparea laptelui la ambii sani timp de 10-15 minute fiecare, imediat dupa alaptare. Se poate observa o crestere a rezervei lactate dupa 2-4 zile dupa aceasta pompare suplimentara. Alti factori afecteaza uneori lactatia; cu toate acestea, este rar deficitul de lapte real. Ar trebui contactat un consultant in lactatie daca rezerva de lapte este prea scazuta
- se poate administra Acetaminofen (Paracetamol) sau Ibuprofen in timpul alaptarii, pentru a ameliora disconfortul unora din aceste probleme. Cu toate acestea, ar trebui consultat medicul inainte de a urma orice tratament
- daca problemele persista sau simptomele sunt severe ar trebui vizitat medicul, ca si in cazul problemelor legate de tehnicile sau de pozitiile de alaptare cand si sfatul consultantului in lactatie poate fi util
- infectiile mamare se trateaza cu medicamentele prescrise de un medic specialist. Infectiile care pot aparea in timpul alaptarii includ:
- aftele, care pot afecta atat mama, cat si copilul. Copilul prezinta adesea pete albe la nivelul gurii sau o iritatie datorata scutecului, in timp ce mameloanele sunt foarte dureroase. Poate aparea durerea transfixianta la nivelul sanilor, mai ales la inceputul si intre alaptari. Atat mama, cat si copilul trebuie sa fie tratati pentru afte
- mastita, care poate duce la aparitia febrei, simptomelor similare gripei si aparitia unei zone dureroase, inrosite, inflamate sau deprimate. O infectie netratata poate duce la aparitia abceselor, care se prezinta ca o masa ferma si dureroasa la nivelul sanului.

O data ce s-a stabilit ritmul, alaptarea devine mai facila. Cu toate acestea, pot apare situatii care periodic produc dificultati ritmului normal de alaptare. Aceste situatii includ:
- intoarcerea la serviciu, inafara casei. Planificarea din timp a modului cum se poate incorpora alaptarea in programul de lucru
- dentitia. O data ce incepe cresterea dintilor, de obicei intre 6 si 12 luni, ar trebui facute cateva ajustari. Copilul poate suferi de o pierdere temporara a apetitului datorata durerii de la nivelul gingiilor. Copiilor carora le cresc dintii pot musca sanul, nestiind ca aceasta poate provoca durere. De obicei, un "Nu" ferm si o expresie severa a fetei sunt suficiente pentru a controla acest comportament. Poate fi de folos intreruperea alaptarii cand copilul a terminat alimentarea activa si mestecarea unor substante care racoresc gingiile
- bolile. Cand copilul sufera de o afectiune minora, ca si raceala sau gripa, se continua alaptarea. Laptele de mama este inca cel mai bun mod de ingrijire. Daca copilul nu este capabil sa manance, se foloseste o pompa pentru a exprima laptele si a hrani regulat copilul. Cu toate acestea, trebuie ca mama sa aiba grija ca sa nu survina deshidratarea copilului. Uneori copilul bolnav se va hrani cu ceasca, daca nu se poate alapta dirtect de la san. Este nevoie de consultul medicului, daca simptomele copilului continua sau se agraveaza
- problemele digestive. Unii copii dezvolta sensibilitate la laptele de vaca. Daca se intampla acest lucru, mama trebuie sa intrerupa consumul de lapte si produse lactate si sa solicite sfatul medicului in momentul cand acestea se vor reintroduce in alimentatie
- calatoriile. Este necesara planificarea locului si momentului pentru alaptarea copilului sau pomparea sanilor.

Alti factori care afecteaza alaptarea includ:
- scaderea in greutate in timpul alaptarii. Aceasta ar trebui sa fie gradata si sa nu compromita sanatatea mamei sau a copilului. Este necesara o alimentatie echilibrata ce include suficiente calorii.
- activitatea si odihna. Exercitiile fizice si odihna sunt ambele importante pentru refacerea dupa sarcina si pentru un alaptat optim
- ajutorul familiei. Desi primele 2 saptamani ale alaptarii sunt cele mai solicitante, pot fi mai multe momente cand mama necesita ajutor suplimentar. Contactarea unor persoane, ca prieteni si familie care sunt informati sau a unui consultant in lactatie.
De asemenea, se pot lua in consideratie urmatoarele in timpul alaptarii:
- poate dura un timp pana la reluarea relatiei sexuale cu partenerul. Se folosesc metodele anticonceptionale pentru a scadea riscul unei sarcini. Femeile care alapteaza pot ramane insarcinate
- mama trebuie sa evite expunerea la substante toxice in timpul alaptarii

- alaptarea in cazul aparitiei unei nou sarcinii poate fi continuata, daca nu exista riscul unei nasteri inainte de termen. Exista nevoi alimentare speciale si pot aparea greata si oboseala
- alaptarea mai multor nou-nascuti este posibila, dar poate fi solicitanta din punct de vedere fizic si emotional
- alaptarea unui nou-nascut si a unui copil mai mare este posibila, dar cel mai mic ar trebui sa aiba prioritate. Aceasta poate fi critica in primele zile cand nou-nascutul necesita colostrul
- suplimentarea este uneori necesara pentru a avea un copil sanatos, daca mama nu consuma carne sau produse lactate sau daca in aria in care locuiesc apa nu este fluorurata. Un supliment zilnic cu 500 UI (unitati internationale) de vitamina D este recomandat acum a se administra tuturor copiilor, inclusiv celor care sunt alaptati exclusiv, incepand cu 2-a luna de viata
- relactatia, care stimuleaza corpul sa produca din nou lapte si sa inceapa alaptarea sau luarea unor masuri pentru a stimula corpul sa produca lapte daca nu a existat o sarcina recenta (ca in cazul copiilor alaptati). Desi relactatia este dificila, sansele de reusita cresc daca mama a alaptat anterior
- hranirea cu ceasca poate fi recomandata daca copilul nu doreste sau nu poate sa se hraneasca de la san sau are nevoie de suplimentare. Aceasta tehnica se utilizeaza atat in cazul copiilor prematuri, cat si la cei al termen. Poate fi utilizata, ca o metoda alternativa la alaptarea cu biberonul (care poate interfera mai tarziu cu alaptarea), introducerea unui tub in stomacul copilului.

Este preferabila alaptarea timp de un an in intregime, atat pentru mama, cat si pentru copil. Daca se continua alaptarea mai mult de un an, copilul va continua sa beneficieze de avantajele acesteia. Dupa primul an, se incepe cautarea semnelor ce sugereaza daca copilul este gata sa fie intarcat. Poate fi util sfatul medicului daca exista nelamuriri in ce priveste intarcarea.
In momentul cind se decide intarcarea, nu trebuie omise urmatoarele:
- oprirea brusca a alaptarii poate fi dificila, atat pentru mama, cat si pentru copil, comparativ cu o scadere gradata a frecventei alaptarii
- oprirea alaptarii inainte de varsta de 12 luni a copilului se asociaza cu introducerea gradata a unei formule. Poate dura un timp pana la gasirea formulei potrivite pentru copil.
- oprirea alaptarii in intervalul 6-12 luni se asociaza cu incorporarea unei diete potrivite, dupa sfatul medicului. De exemplu, poate fi necesar mai putin lapte cu formule si mai multe cereale sau copilul poate utiliza o ceasca in locul biberonului
- cu cat alaptarea este de mai lunga durata, cu atat efectele secundare sunt mai mici dupa intarcare (ca si angorjarea). Tratamentul la domiciliu poate reduce disconfortul cauzat de intarcare, prin aplicatii reci pe sani, exprimarea manuala sau pomparea unei cantitati mici de lapte pentru a asigura confortul, si administrarea de medicamente fara reteta ca si analgezicele (de exemplu, acetaminofenul sau ibuprofenul)
- copilul poate prezenta cateva semne ce indica ca este gata a fi intarcat, dar nu raspunde tentativelor de intarcare. In acest caz, se incearca alaptarea copilului intr-un loc linistit si privat. Acest lucru poate duce la pierderea interesului copilului, deoarece este un mediu caruia ii lipseste stimularea si interactiunea, lucru pe care copilul il cauta atunci cind este alaptat sau hranit cu biberonul.