Testul Babes Papanicolau - cand, cum si de ce se face?

Asocierea intre testul Babes-Papanicolau si HPV este foarte des intalnita in orice stire, iar in timp ce aceasta asociere are o logica, nu reprezinta intocmai exactitatea acestui fapt.

Testul Babes Papanicolau apare tot mai des in discutie, mai ales in perioada in care populatia constientizeaza tot mai mult despre necesitatea vaccinarii, iar propunerea este de a se efectua vaccinarea la fete dupa varsta de 16 ani, vaccinul reprezentand imunizarea impotriva HPV.

Cum se efectueaza aceasta testare, este o prima intrebare pe care femeile si-o adreseaza. Ingrijorarea legata de faptul ca ar putea fi o procedura dureroasa le sperie pe multe dintre femeile care ar trebui sa mearga anual pentru un astfel de test.

Testul Babes Papanicolau dureaza in medie cateva minute si poate fi efectuat dupa un examen clinic ginecologic obisnuit. Prelevarea se va face pe un frotiu, in mediu lichid sau frotiul clasic.

Prelevarea se va efectua cu un instrumentar ginecologic similar cu o periuta, prin care se va obtine o mostra de tesut de pe colul uterin. Colul uterin reprezinta regiunea dintre vagin si uter.

Recoltarea unui tesut din colul uterin pentru realizarea testului Babes Papanicolau poate crea un mic disconfort, caracterizat printr-o usoara durere in zona pelvina in timpul recoltarii, dar nu si dupa aceasta.

Tesutul prelevat este mai apoi introdus intr-un mediu lichid (in cazul unui frotiu pe mediu lichid) sau pe o lamela de prelevare in cazul unui test clasic (conventional).

Ulterior, frotiul cu tesutul prelevat este trimis catre laboratorul de analize, unde se va examina. Datorita faptului ca tesutul trebuie lasat la o perioada de expunere si dezvoltare celulara, primirea rezultatului dureaza intre 14-28 de zile, dar cel mai adesea rezultatul este obtinut dupa 21 de zile calendaristice.

Asadar, dupa stabilirea procedeului de recoltare, urmatoarea intrebare care apare firesc este: cand trebuie efectuat testul Babes Papanicolau, iar aici apar doua repere cronologice la care trebuie facut referire.

Este recomandat ca testul sa fie efectuat dupa varsta de 25 de ani, o data pe an, insa alte studii concretizeaza ca debutul acestui test poate fi chiar si mai devreme, dupa inceperea vietii sexuale.

Desigur, la aceasta se adauga ori de cate ori exista o recomandare de la medicul ginecolog, in urma unei suspiciuni de diagnostic prezumtiv. Totodata, femeile aflate la varsta atinge varsta menopauzei, ar trebui sa efectueze acest test o data la 2 ani.

Aceasta testare nu poate fi efectuata decat in perioada de 8 si 14 a ciclului menstrual.

Desi aceasta reprezinta mai mult o perioada ideala, nu este perioada obligatorie pentru efectuarea analizei. In acelasi timp, trebuie precizata medicului ginecolog care a recomandat analiza sau in cadrul consultului si prelevarii tesutului ziua de ciclu menstrual in care se afla persoana.

Acest detaliu are o importanta sporita in masura in care exista anumite diferente fiziologice pe care le va intampina tot aparatul genital feminin in functie de ziua de ciclu menstrual.

Este recomandata abstinenta sexuala cu 48-72 de ore inainte de prelevarea acestui test, dar si oprirea aplicarii cremelor sau ovulelor interne. Totodata, este indicat sa nu se realizeze spalaturi interne sau folosirea tampoanelor de uz intern.

Mai multe femei isi pun intrebarea de ce ar efectua aceasta testare, atata vreme cat ele considera ca nu experimenteaza niciun fel de simptomatologie care ar trebui sa le ingrijoreze.

Trebuie inteles totusi ca nu exista o simptomatologie obligatorie a mai multor patologii periculoase din aceasta zona. Astfel, exista o expresie, pe cat de directa si transanta, pe atat de adevarata in majoritatea cazurilor: “cancerul de col nu doare”.

Testul Babes Papanicolau nu se efectueza exclusiv pentru depistarea unei tumori maligne de col, dar este un indicator important si in diagnosticarea timpurie a acestei patologii.

Testul Babes Papanicolau face parte din categoria testelor de screening, mai exact a testelor ce se doresc a fi efectuate in depistarea unor modificari in stadii incipiente ale bolilor, pentru a putea fi tratate adecvat.

Analiza nu va reprezenta un diagnostic definitoriu si nu are un caracter de certitudine de 100%, insa este un test de indicatie pentru efectuarea unor teste mai amanuntite.

Printre factorii care pot modifica rezultatul unui test Babes Papanicolau ii reprezinta contactul sexual cu parteneri multipli. Astfel ca fiecare persoana are o aciditate si o flora bacteriana fiziologica diferita care va modifica si acest mediu intern al partenerului.

Partenerii sexual multipli, in special succedati in intervale mici de timp, pot genera modificari in tesutul colului uterin.

In cazul in care au fost realizate intreruperi de sarcina, acestea trebuie precizate, cat si numarul acestora. Fiecare avort sau intrerupere de sarcina reprezinta o agresiune fizica asupra colului, prin introducerea unui obiect chirurgical medical si, asadar, o modificare ce va putea fi observata chiar si pe aceasta analiza tisulara de col.

In cazul sarcinilor, si acestea trebuie precizate. De asemenea, un numar crescut de infectii urinare joase cat si inalte si/sau in anumite cazuri tratamentele prelungite cu medicatie locala de tipul ovulelor sau cremelor pot determina modificari ale colului.

Totodata, tampoanele de ciclu menstrual de uz intern vor provoca microleziuni asupra colului uterin, care pot fi prezente si in rezultatul testului Babes Papanicolau.

Nu in ultimul rand, un alt factor care va modifica calitatea tesutului din colul uterin este dat de catre cauterizare. Cauterizarea colului uterin atat chimica, cat si cea clasica (prin realizarea unui arc electric de distrugere celulara) este indicat doar ca ultima masura de tratament, in cazul epuizarii oricaror altor solutii precedente.

Exista acest ultim impediment in calea mai multor femei care ar dori sa isi faca aceasta testare, si anume frica.

In primul rand, asa cum a fost precizat, trebuie inteles ca acest test reprezinta doar un caracter predictiv, si nu definitoriu. Aceasta inseamna ca este mai mult indrumator pentru realizarea unei biopsii, si nu trebuie privit ca pe un diagnostic definitiv.

Totodata, confuzia tot mai crescuta a acestui test si infectia cu HPV (Human Papiloma Virus) este tot mai des intalnita.

In masura in care este cunoscuta prezenta acestui virus si aducerea sa intr-o forma latenta prin tratament, precum si contracararea oricarei recidive prin tratament ginecologic corespunzator, aceasta infectie nu va genera complicatii din cele mai grave, si anume cele de natura maligna.

Trebuie inteles insa ca testul Babes Papanicolau nu este testul pentru depistarea prezentei sau absentei HPV, ci ca o modificare in testarea Babes Papanicolau poate duce la o recomandare ulterioara pentru testul de HPV. Cu toate acestea, un rezultat pozitiv de prezenta a acestui virus nu va determina un diagnostic definitoriu de cancer.

Prezenta unor celule modificate in tesutul de col uterin poate fi cauzata de multipli factori, printre care: infectiile bacteriene sau virale, ziua ciclului menstrual, numarul de interventii ginecologice anterioare sau al partenerilor sexuali.

La indicatia medicului ginecolog vor fi efectuate teste de certitudine pentru a se concluziona cauza modificarilor de la nivelul colului uterin.

Concluzii

Testul Babes Papanicolau este un test cu un important caracter predictiv, iar informatiile oferite de acesta sunt importante in masura in care orice patologie depistata la debut este mai usor de tratat decat una intr-un stadiu avansat care, desi tratabila, va prezenta o sansa de recidiva sau de leziuni ulterioare mult mai mare decat intr-o faza de debut.