Teste alergologice

Vezi galerie foto

Testele alergologice constau in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminat in declansarea reactiilor alergice.

Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide, exacte si, in general, mai ieftine decat testele sanguine, dar poate fi folosit oricare test.

O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica. Exista 3 tipuri de teste cutanate:

- prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de solutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gradari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele. Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoana este alergica la alergenul respectiv. Aceasta reprezinta o reactie pozitiva

- testul intradermic – in timpul testarii, o mica cantitate de solutie de alergen este injectata intradermic. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick-test, dar inca ramane valabila suspiciunea alergiei in cazul persoanei testate. Testul intradermic este mai sensibil decat prick-testul, dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (rezultat fals pozitiv)

- testul patch – pentru acest test solutia de alergen este plasata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contact.

Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorpi. Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile precum testele cutanate, dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate.

Cel mai obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). Este folosit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E), pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm.

Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate, ca de exemplu persoanele care utilizeaza diferite medicamente ca si antidepresivele, care reduc acuratetea testelor cutanate.

Alte teste de laborator, ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP, UniCAP sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare.

Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica.

Testele cutanate

Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru:
- a identifica alergenii inhalatori (aerieni), ca de exemplu: semintele, tutunul, praful, penele si parul de animale;
- identificarea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale, laptele, alunele, nucile, pestele, soia, graul sau stridiile);
- a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte.

Testul sanguin

Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana:

- prezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica, ca de exemplu eczema, ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate

- nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminicele sau antidepresivele triciclice, care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta, chiar daca o persoana este alergica la acea substanta

- a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie)

- a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente. Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea mai alergica.

Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test. Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate, atat cele prescrise, cat si cele neprescrise. Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicamente, precum antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec), fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritine) inainte de realizarea unui test alergologic cutanat.

Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistaminice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie. Totusi, ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA.

Sa nu se consume alcool si bauturi care contin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA. Ar trebui restrictionat consumul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimunoabsorbtie.

Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referitoare la necesitatea efectuarii testului, despre riscuri, despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate.

Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va:

- curata locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat);
- se plaseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2,5-5cm intre ele. Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp;
- se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac. Acul trece prin picatura si permite unor alergeni sa penetreze pielea. Pentru testele intradermice este folosit un ac pentru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii;
- se verifica pielea dupa 12–15 minute pentru a observa rosirea, aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie. Daca apare o induratie, inseamna ca persoana testata este alergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva).

Un test-prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete, care e introdus intr-un recipient care contine alergen. Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acelasi timp.

Daca testul-prick este negativ se poate recurge la testul intradermic. Testul-prick este realizat in mod obisnuit primul, deoarece testul intradermic prezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava. Efectuarea unui test-prick si a unui test intradermic dureaza mai putin de o ora.

Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste doze mici din alergenul suspectat. Pentru acest test:
- dozele de alergeni sunt plasate pe plasturi;
- plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate). Aceasta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute, depinzand de numarul de plasturi folositi;
- plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore. Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii excesive. In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele;
- plasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice.

Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va:
- strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul sanguin. Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate, fiind mai usoara punctia venei (introducerea unui ac in vena);
- curata locul punctiei;
- punctiona vena, fiind nevoie mai mult de un ac;
- atasa un tub la nivelul acului pentru a-l umple cu sange;
- indeparta banda de la nivelul bratului cand este suficient sange recoltat;
- va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj.

Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la laborator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat. Daca sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen.

Cum sunt receptate testele de pacient

Testul-prick si testul intradermal pot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba.
Poate aparea orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate, ar putea fi prezente sensibilitatea, pruritul si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice.

Dupa efectuarea testarii, un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritul sau tumefierea. Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul.

Testul sanguin

S-ar putea sa nu se resimta durere in timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ciupitura in momentul in care acul penetreaza pielea.

Unele persoane simt o senzatie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena. Totusi, multe persoane nu simt nicio durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este pozitionat in vena.

Testele cutanate

Riscul major pe care il prezinta atat testul-prick, cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava denumita anafilaxie.

Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit, wheezing (respiratie suieratoare), tumefierea fetei sau a intregului corp, dispnee si hipotensiune, acestea putand determina aparitia socului. O reactie anafilactica poate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala.

Asistenta medicala de urgenta este intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice. Totusi, reactiile alergice grave sunt rare, mai ales in cazul testului-prick.

Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi, se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul.

Testele sanguine

Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena:

- poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei. Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pentru cateva minute dupa ce acul este extras;

- rareori vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata. Aceasta afectiune poarta denumirea de flebita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi;

- continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice. Aspirina, warfarina (Coumadin) si alte medicamente anticoagulante pot favoriza sangerarea.

Daca este prezenta o tulburare de sangerare sau tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante, sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase.

Rezultate

Testele alergologice constau in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care substanta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana.

Testele cutanate
Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspectati si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare. Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata.

Interpretarea rezultatelor testelor alergologice cutanate:
- normal (negativ) – nicio zona elevata rosiatica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului;
- anormal (pozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare. Cu cat induratia are un diametru mai mare, cu atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv.

Testele sanguine
Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de diferiti alergeni in sange. Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile.

- normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E), un tip de anticorpi, sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie;
- anormal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E), anticorpi pentru un tip specific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod normal.

Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind:

- utilizarea de medicamente, ca antihistaminicele sau antidepresivele triciclice;
- efectuarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimunoabsorbtie (RIA);
- infectii parazitare;
- consumil de alcool si bauturi care contin cofeina;
- efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva;
- aplicarea unui plasture cutanat umed.

De retinut!

- nu sunt necesare testele alergologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medicamentos sau prin schimbarea stilului de viata.

Testele cutanate:
- reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor
- sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identifica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana), ca de exemplu de la nivelul copacilor, polenul, praful sau parul animalelor de casa;
- nu pot determina daca o persoana este alergica la diferite alimente. Testari suplimentare (ca si eliminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica aceasta;
- pot fi neplacute atat pentru copii, cat si pentru parinti;
- pot sa dureze 3-4 ore;.

Testele alergologice sanguine:
- sunt mai putin sensibile decat testele cutanate. Cu toate acestea, este posibil ca o persoana sa prezinte reactie pozitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin;
- nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice, astfel ca nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe timpul testarii;
- pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele foarte sensibila sau o afectiune dermatologica ca eczema, care va ingreuna interpretarea unui test alergologic cutanat;
- nu vor cauza reactii alergice. Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava;
- sunt mai scumpe decat testele cutanate;
- ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente. Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie. Daca este prezenta alergia la latex, se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescentei;
- alte teste sanguine, ca si testul imunofluorescentei, testarea antigenica multipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sunt cateodata folosite pentru a identifica alergenii.