Principalele teste screening de care au nevoie barbatii

Efectuarea unui test screening la timpul potrivit este unul din cele mai importante lucruri pe care o persoana le poate face pentru sanatatea sa. Depistarea unei afectiuni inca din stadiile incipiente, inainte de manifestarea simptomelor, creste eficienta tratamentului administrat!

De exemplu, descoperirea precoce a cancerului de colon si aplicarea imediata a masurilor necesare poate duce la tratarea completa a afectiunii. Diagnosticarea cat mai rapida a diabetului zaharat poate preveni complicatiile bolii, cum ar fi pierderea vederii si impotenta. Testele screening necesare vor fi stabilite in functie de varsta pacientului si de factorii de risc.

Cancerul de prostata este cel mai frecvent tip de cancer intalnit la barbati, dupa cancerul de piele. De regula, cancerul de prostata are o evolutie lenta, insa exista si anumite forme agresive, care evolueaza rapid. Testele screening realizate la timp pot depista boala inca din stadiile incipiente cand se poate interveni cu succes.

Teste pentru cancerul de prostata
Screeningul pentru barbatii sanatosi include atat examenul rectal digital (tuseul rectal) cat si o analiza prin care se masoara antigenul specific prostatei in sange (PSA). Se recomanda tuturor barbatilor cu varsta de peste 40 de ani sa discute cu medicului despre beneficiile, riscurile si limitarile screening-ului PSA, pentru descoperirea precoce a cancerului de prostata.

Varsta optima pentru aceste discutii:
- 50 ani pentru barbatii cu risc mediu;
- 45 de ani pentru barbatii cu risc ridicat;
- 40 de ani pentru barbatii cu istoric familial ridicat de cancer de prostata.

Pentru inceput, primul test PSA este recomandat a fi efectuat la varsta de 40 de ani, urmand apoi indicatiile medicului.

Acesta este un tip de cancer mai putin intalnit, care se dezvolta la nivelul testiculelor (glandele reproducatoare care produc sperma). Majoritatea cazurilor de cancer testicular apar la barbatii cu varsta cuprinsa intre 20 si 54 de ani.

Screening pentru cancerul testicular
Pentru diagnosticarea precoce a bolii este necesara examinarea testiculara de catre specialist. Barbatilor cu risc crescut (istoric familial sau testicul necoborat) li se recomanda realizarea de teste de screening suplimentare. Unii medici recomanda auto-examinarea regulata, prin palpare usoara, pentru a descoperi umflaturi sau alte modificari de forma sau marime a testiculului.

Cancerul colorectal este a doua cauza de deces prin cancer. Spre deosebire de femeie, barbatii prezinta un risc usor mai crescut de a dezvolta acest tip de cancer. Majoritatea tipurilor de cancer de colon au o evolutie lenta. Primele semne sunt aparitia polipilor de colon (excrescente pe suprafata interioara a colonului). Acest tip de cancer, odata evoluat, se poate extinde si in alte parti ale corpului. Modalitatea de prevenire a cancerului de colon o reprezinta eliminarea la timp a polipilor colonici, inainte ca acestia sa devina cancerosi.

Teste pentru cancerul de colon
In cazul adultilor cu risc mediu, primul test screening pentru cancerul de colon trebuie realizat in jurul varstei de 50 de ani. Colonoscopia este cel mai simplu mod pentru detectarea polipilor si a cancerului colorectal. In timpul acestei investigatii specialistii analizeaza intreg colonul cu ajutorul unui instrument format dintr-un tub flexibil care are atasat o camera video. Polipii pot fi indepartati chiar in momentul testului.

O alternativa este sigmoidoscopia flexibila, dar aceasta verifica doar 1/3 din colon. Unii pacienti opteaza pentru colonoscopia virtuala (CT colonoscopia) sau clisma cu bariu in dublu contrast (irigografie). Cu toate acestea, indiferent de tipul de investigatie, pentru eliminarea polipilor este necesara colonoscopia.

Cea mai agresiva forma a cancerului de piele este melanomul. Acesta ia nastere prin formarea de celule numite melanocite (cele care pigmenteaza pielea). Barbatii in varsta sunt de doua ori mai expusi riscului de a dezvolta melanom decat femeile de aceeasi varsta. De asemenea, barbatii au de 2-3 ori mai multe sanse decat femeile de a dezvolta cancer de piele nemelanomatos (carcinom bazocelular si carcinom scuamos). Riscul ca aceasta boala sa se dezvolta creste in cazul in care o persoana se expune la soare constant, deoarece arsurile solare accelereaza acest risc.

Riscul de a manifesta hipertensiune arteriala creste o data cu varsta. Aceasta se afla in stransa legatura cu greutatea corporala si stilul de viata. Hipertensiunea arteriala poate duce la complicatii severe, inclusiv anevrism - dilatatia arterei. Totusi, acestea pot fi tratate.
Riscul aparitiei bolilor de inima, accidentului vascular cerebral si insuficientei renale poate fi redus!
Secretul: verificati-va periodic tensiunea. Daca este ridicata, colaborati cu medicul dvs. pentru a gasi o modalitate prin care sa o mentineti in limite normale.

Screening pentru hipertensiune arteriala
Prin masurarea tensiunii arteriale se determina doua valori:
- prima valoare (sistolica) masoara presiunea din artere in timpul sistolei (cand muschiul inimii se contracta si expulzeaza sange);
- a doua (diastolica) este presiunea arteriala dintre bataile inimii.

Tensiunea arteriala normala este cea care este mai mica decat 120/80 mmHg. Hipertensiunea arteriala se poate considera de la 140/90 mmHg sau mai mare. Valorile cuprinse intre cele doua intervale poarta denumirea de prehipertensiune - un reper major pentru depistarea hipertensiunii. Frecventa masurarii tensiunii arteriale depinde de marimea acesteia dar si de alti factori de risc pe care ii poate avea o persoana.

Un nivel ridicat de colesterol LDL in sange determina ingrosarea peretilor interni ai arterelor care alimenteaza inima si creierul, formand placi de aterom (grasimi care distrug arterele). Acest lucru creste riscul instalarii bolilor de inima. Ateroscleroza (intarirea si ingustarea arterelor) poate progresa fara simptome, timp de multi ani. In timp, poate conduce la atac de cord si accident vascular cerebral. Imbunatatirea stilului de viata si a alimentatiei, medicatia adecvata conduc la scaderea valorilor colesterolului rau. Astfel va scadea si riscul bolilor cardiovasculare.

Determinarea nivelului de colesterol
Testul pentru determinarea nivelului de grasimi din sange este cel care va specifica valoarea colesterolului total, a colesterolului rau - LDL, a colesterolului bun - HDL si a trigliceridelor. In functie de rezultatele testului, medicul va oferi sfaturi despre ce trebuie facut pentru a reduce riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral si diabet. Barbatii care au trecut de varsta de 20 de ani ar trebui sa faca acest tip de test cel putin o data la 5 ani, iar dupa varsta de 35 de ani se recomanda efectuarea testarii regulate a colesterolului.

Exista multe persoane care sufera de diabet zaharat si nu stiu de acest lucru. Afectiunea, necontrolata, poate duce la aparitia bolilor cardiace, accidente vasculare cerebrale, boli renale (de rinichi), orbire (din cauza aparitiei unor leziuni ale vaselor de sange la nivelul retinei), leziuni ale nervilor si chiar impotenta. Aceste afectiuni pot fi prevenite., mai ales daca diabetul zaharat este depistat la timp. Complicatiile sale pot fi evitate printr-o dieta specifica, exercitii fizice, scadere in greutate si medicatie.

Screeningul pentru diabetul de tip 2
Testul rapid care masoara nivelul glucozei din sange este cea mai utilizata metoda de screening in cazul diabetului. Totusi tot mai multi medici sunt adeptii testarii Hemoglobinei glicozilate A1C (HbA1C), cea care evalueaza si monitorizeaza glicemia pe termen lung (masoara cat de bine controleaza zaharul din sange organismul unei persoane, pe o anumita perioada de timp). Dupa varsta de 45 ani, adultii sanatosi ar trebui sa fie testati la fiecare trei ani. Daca au un risc crescut pentru diabet zaharat, inclusiv hipercolesterolemie sau hipertensiune arteriala, testarea poate fi realizata mai devreme si mai frecvent.

HIV este virusul care provoaca SIDA. Se poate afla in sangele si in secretiile unor persoane, chiar si daca acestea nu prezinta simptome. Cand secretiile persoanei afectate intra in contact cu zona genitala, anala, orala, oculara sau rani deschise ale pielii unei persoane sanatoase, virusul se transmite cu usurinta. Nu exista tratament sau vaccin pentru prevenire. Tratamentele moderne pot mentine boala in anumite stadii, dar aceste medicamente pot avea reactii secundare grave.

Testele de screening pentru HIV
Este posibil ca persoanele infectate cu HIV sa nu manifeste simptome multi ani la rand. Singura modalitate de a afla daca sunteti sau nu infectat cu HIV, o reprezinta testul de sange. Unul dintre teste se numeste ELISA sau EIA, acesta depisteaza anticorpii anti HIV existenti in sange. Deoarece exista posibilitatea ca rezultatele testului sa fie pozitive, iar persoana sa nu fie infectata cu HIV, se impune realizarea unui al doilea test, numit Western blot, pentru confirmare. In cazul in care ati fost recent infectat, rezultatul poate fi negativ, din cauza perioadei lungi de incubatie a bolii. De aceea, se recomanda repetarea testarii.

Banuiti ca ati fost expusi la HIV? Cereti medicului detalii despre aceaste testare.

Cum sa previi infectarea cu HIV
In cazul infectarii recente, testul devine pozitiv dupa cel putin doua luni de la infectare, iar pentru aproximativ 5% dintre cei infectati rezultatele testelor sunt negative chiar si dupa 6 luni de la infectare. De aceea, abstinenta sau sexul protejat cu folosirea prezervativului, sunt modalitati de preventie a infectiei cu HIV sau a altor boli cu transmitere sexuala. Daca ati aflat ca sunteti infectata cu HIV si esti insarcinata, consultati de urgenta medicul pentru a afla ce trebuie pentru ca riscul de infectare la copil sa fie redus la minim. Cei care folosesc droguri injectabile, ar trebui sa foloseasca doar ace de unica folosinta.

Multe dintre bolile care afecteaza ochiul, pot duce la pierderi semnificative ale acuitatii vizuale, deteriorarea treptata a nervului optic putand merge pana la pierderea ireversibila a vederii. Boala se poate instala inainte ca simptomele sa apara; de aici importanta screeningului pentru glaucom.
Testele de screening incearca sa depisteze tensiunea oculara crescuta, pentru a diagnostica si trata afectiunile oculare inainte de deteriorarea nervului optic.

Screeningul pentru glaucom
Testele oculare pentru glaucom se realizeaza in functie de varsta si de predispozitiile individuale:
- sub 40 de ani: la fiecare 2-4 ani;
- 40-54: la fiecare 1-3 ani;
- 55-64: la fiecare 1-2 ani;
- 65 in sus: la fiecare 6-12 luni.

In cazul in care aveti un risc crescut de a dezvolta aceasta boala din cauza istoricului familial (membrii din familie care au aceasta boala), leziuni oculare anterioare sau utilizarea de medicamente cu steroizi, anuntati medicul pentru a face regulat investigatii in aceasta directie si a tine sub control evolutia bolii (daca este cazul).