Examenul anatomopatologic

Examenul anatomopatologic, numit si examen patologic sau "anapat" reprezinta analiza tesuturilor vii sau nu, atat macroscopic cat si microscopic, prin diferite teste specifice.

Examenul anatomopatologic are multiple roluri foarte importante in diagnosticul patologiilor din diferite ramuri: oncologie, reumatologie, chirurgie, ginecologie, neurologie, boli infectioase etc.

Medicul specialist in anatomopatologie este cel ce se ocupa de analiza probelor si de oferirea unui rezultat. Ca si pacient, nu veti avea contact direct cu echipa care se ocupa de examenul patologic.

Deseori in diverse cazuri, diagnosticul anumitor patologii nu poate fi concluzionat cu usurinta in urma examenului clinic si al testelor paraclinice cum sunt cele imagistice sau analize de laborator.

Aici intervine rolul esential al anatomopatologiei, stiinta ce permite examinarea directa a tesuturilor si fluidelor corpului.

Atunci cand este nevoie de o analiza amanuntita a tesutului care se presupune a fi bolnav, medicul curant va face o biopsie.

Biopsia presupune prelevarea unei portiuni foarte mici de tesut din regiunea in care se suspicioneaza a fi modificari, evitand pe cat posibil prelevarea de tesut sanatos.

Exista diverse metode de a realiza biopsia, in functie de tesutul ce trebuie analizat.

Cele mai frecvente sedii si modalitati de realizare a biopsiei sunt:

1. Biopsie tegumentara: taierea chirurgicala sau o simpla incizie si prelevarea unui mic fragment de piele

2. Stomac sau intestin: in timpul endoscopiei digestive superioare sau inferioare, medicul gastro-enterolog preleveaza cateva fragmente din mucoasa tubului digestiv, din locul unde exista inflamatie, tumora sau alte modificari.

3. Vezica urinara: biopsia se realizeaza prin intermediul unei cistoscopii, o examinare minim-invaziva

4. San: in principal atunci cand exista suspiciunea de cancer mamar, se va preleva o proba din tesutul mamar modificat

5. Ganglioni limfatici: modificarile tisulare ale ganglionilor limfatici din diferite sedii pot oferi informatii pretioase pentru diagnostic

6. Ficat, rinichi, creier sau alte organe parenchimatoase. Biopsiile de la acest nivel se realizeaza mai rar, insa sunt si ele uneori necesare

7. Biopsii lichide. Orice lichid patologic din organism poate fi prelevat si analizat: lichidul din pleura in cadrul unei colectii pleurale, lichidul din pericard, fluidul acumulat in cavitatea peritoneala sau in cavitatile articulare, lichidul cefalo-rahidian atunci cand se suspicioneaza afectiuni neurologice

8. Biopsia de maduva osoasa. Maduva osoasa se gaseste in interiorul oaselor noastre si poate fi prelevata cu ajutorul unui ac special, de regula de la nivelul osului coxal (osul soldului).

Toate probele obtinute sunt apoi trimise, in recipiente speciale, catre laboratorul de anatomopatologie.

Odata ajunse acolo, probele sunt clasificate si analizate in ordinea prioritatii, unele probe fiind mai urgente decat altele.

Medicul anatomopatolog va analiza proba atat din punct de vedere macroscopic, ajutandu-se si de istoricul pacientului, dar si microscopic, cea din urma analiza avand rolul cel mai important.

Celulele modificate, celulele maligne, anumite elemente specifice unor patologii, reactii histo-chimice sunt identificate prin teste speciale si coloratii special concepute pentru a identifica anumite patologii.

Unele diagnostice pot fi clare in urma analizei patologice, cum este tumora maligna, in timp ce altele trebuie interpretate in contextul clinic al pacientului.

Atunci cand examenul patologic se realizeaza pentru a diferentia o tumora benigna (necanceroasa) de una maligna (canceroasa), se poate aplica ceea ce se numeste examen extemporaneu.

Medicul chirurg incepe o interventie chirurgicala asupra unei tumori incerte sau gaseste intamplator o tumora in timpul interventiei, preleveaza o proba si o trimite la laborator.

Uneori poate fi extirpata intreaga tumora, in acest caz tehnica fiind numita biopsie excezionala.

Aceste probe sunt examinate primele si rezultatul ajunge inapoi la chirurg in 30 de minute. Astfel acesta poate decide pasii urmatori ai interventiei, in functie de caracterul malign sau benign al tumorii.

Biopsia extemporanee se poate face si din metastaze, atunci cand nu s-a identificat tumora primara.

Pentru restul tipurilor de probe, analiza poate dura cateva zile pana la 1-2 saptamani, in functie de testul necesar.

Tehnicile de analiza a examenului patologic variaza: imunohistochimie, histochimie, testare moleculara, testare genetica, coloratii speciale.

Examenul anatomopatologc este utilizat eficient pentru doua mari categorii de afectiuni: cancer si boli functionale.

Alte doua situatii in care este utilizat examenul patologic sunt ca metoda de screening si autopsia.

Diagnosticul cancerului

Chiar si atunci cand tumora a fost identificata imagistic, are aspect malign, pacientul are semne si simptome sugestive malignitatii, examenul anatomopatologic este absolut necesar pentru a confirma diagnosticul si pentru stadializare.

Stadializarea se realizeaza imagistic si patologic si presupune stabilirea gradului de extindere a tumorii.

Sistemul de clasificare a oricarui cancer este sistemul TNM, unde:
• T=tumora: numarul de tumori primare, dimensiunea lor, caracteristici anatomice si extindere in organul afectat
• N=noduli limfatici si se refera la raspandirea celulelor maligne catre ganglionii limfatici vecini sau aflati la distanta
• M=metastaze, prezenta sau absenta lor

Stadializarea TNM dicteaza tratamentul si prognosticul pacientului si se realizeaza de catre o echipa multidisciplinara: medic oncolog, medic chirurg, medic radiolog, medic anatomopatolog.

Diagnosticul altor patologii

Exista numeroase afectiuni autoimune, cu componenta genetica, dezechilibre metabolice, infectii sau intoxicatii ce pot fi diagnosticate prin analiza anatomopatologica.

Examinarea mucoasei intestinale poate identifica boala Chron, examinarea mucoasei gastrice va identifica infectia cu H.Pilori, examinarea ganglionilor limfatici poate identifica patologii autoimune etc.

Examen de screening

Examenul anatomopatologic este utilizat la scara larga si pentru preventia unor patologii, cel mai comun exemplu fiind examenul Babes Papa-Nicolau ce presupune analiza microscopica a mucoasei uterine. Cu ajutorul acestuia se poate identifica infectia HPV, inflamatia cervixului si chiar un cancer de col uterin.

Autopsie

Autopsia reprezinta disectia anatomica si analiza microscopica a tesuturilor pacientului care a decedat.

Autopsia nu se realizeaza intotdeauna, ci doar in cazurile in care apartinatorii doresc acest lucru, de regula cand nu s-a identificat o cauza a decesului, sau in cazuri medico-legale.

Autopsia se realizeaza in laboratorul special pentru acest lucru, fiecare organ fiind analizat separat.

Examenul anatomopatologic este un examen important in procesul de diagnostic al multor patologii si esential pentru diagnosticul si stadializarea unui cancer.

Medicii din diferite specializari se ocupa de biopsia tesutului afectat, iar medicii anatomopatologi se ocupa de analiza macroscopica si microscopica a acestuia si de interpretarea rezultatelor.

Bibliografie

https://www.webmd.com/cancer/cancer-pathology-results
https://www.webmd.com/cancer/tumor-typing-what-you-need-to-know
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7150046/