Endoscopia - investigatia digestiva superioara

Endoscopia este masura imagistic exploratorie in care se permite vizualizarea cu acuratete printr-o masura invaziva dar precisa a cavitatii sau segmentului dintr-un anumit sistem ce se doreste a fi explorat cu precizie.

Cand se vorbeste despre endoscopie, cel mai des se face referire la endoscopia digestiva sau si mai precis la endoscopia gastrica (a stomacului).

Insa ca si tipuri de endoscopie, aceasta mai poate fi : esofagiana, duodenala, iar daca facem la tipuri similare de endoscopie dar care fac referire la alte segmente, aceasta mai poate fi colonoscopie care foloseste aceleasi principii exploratorii dar face referire la explorarea ultimului segment al sistemului digestiv : colon, sau bronhoscopie, adica explorarea sistemului pulmonar printr-o tehnica paraclinica asemanatoare si dorindu-se analiza sistemului bronsic, a arborelui bronsic.

Endoscopia digestiva

Endoscopia digestiva se va efectua prin explorarea cu ajutorul unui tub numit endoscop ce foloseste imagistica refractara (refractia totala), fapt care permite vizualizarea interna a sistemului digestiv.

Endoscopia digestiva superioara se refera la endoscopia esofagului in scopul diagnosticarii anumitor leziuni la acest nivel sau a diagnosticarii de certitudine a cancerului esofagian sau a polipilor esofagieni.

Endoscopia digestiva superioara mai poate face referire si la explorarea si a stomacului pentru a se pune diagnosticul de certitudine in cazul : ulcerului gastric, in cazul infectiei cu helicobacter pylori sau in cazul cancerului esofagian.

Endoscopia esofagiana si gastrica nu se refera doar la explorarea sistemului digestiv de la acest nivel, prin cadrul acestei masuri exploratorii se pot efectua prelevari de tesut sau de continut gastric in vederea analizarii ulterioare si a se observa daca exista o infectie cu helicobcater, sau daca exista vreo tumora la acest nivel. Astfel ca prin aceasta masura desi invaziva, este mai putin invaziva decat o operatie deschisa.

Prin aceste endoscopii superioare se poate explora si duodenul, ce reprezinta prima portiune a intestinului subtire.

In cazul endoscopiei se pot administra pre-investigatie anumite medicamente antalgice pentru a diminua durerea si in special disconfortul generat de aceasta explorare, dar in special la recomandarea medicala si sub urmarirea medicului intr-un mediu intraspitalicesc se poate administra medicatie sedativa, pentru o analigie si mai buna si pentru diminuarea riscurilor din timpul interventiei.

Colonoscopia ar intra tot la categoria de endoscopie a sistemului digestiv, adica explorarea colonului, masura care din cauza disconfortului major se face in majoritatea cazurilor doar sub anestezie (administrare de sedative). In cazul colonoscopiei se doreste observarea de leziuni de la acest nivel, hemoroizi interni (profunzi) sau chiar de tumori, fie ele benigne ori maligne de la acest nivel.

Pregatirea pentru o endoscopie, procedeu si perioada post-explorare

Pentru a se face o endoscopie eficienta si cu riscuri cat mai reduse, in primul rand medicul trebuie sa efectueze o anamneza amanuntita in care se doreste aflarea tuturor medicamentelor sub terapia caruia se afla pacientul.

Astfel ca orice medicatie antacida sau de protectie gastrica, de tipul omeprazolului trebuie sistata pentru ca acesta sa nu interfere cu endoscopia esofagiana sau gastrica.

In cadrul pregatirii se doreste ca pacientul sa nu consume substante excitante de tipul : cafelei sau energizantelor deoarece acestea pot interfera cu analgezicele sau cu sedativele.

Daca pe langa endoscopia exploratorie se va efectua si o endoscopie de corectare a polipilor esofagieni sau o endoscopie de prelevare a unui tesut (biopsie) se doreste a se evalua riscul hemoragic.

Datorita interventiei prin cadrul endoscopiei, in momentul exciziei de tesut exista riscul unei hemoragii minimale, insa daca aceasta este corelata cu o tulburare de coagulare aceasta poate da complicatii mai mari decat masura propriu-zisa.

Efectuarea endoscopiei trebuie totodata realizata in masuri riguroase de antisepsie deoarece riscul ca in primul rand sa fie introduse odata cu tubul explorator de microbi, sau prin materialele adiacente, este mare daca nu se respecta cu strictete masurile de antisepsie.

Un al doilea risc este dat daca exista o infectie pre-existenta la nivel digestiv colectata sau nu sub diferite forme, trebuie avuta o precautie deosebita ca acestea sa nu fie sectionate si sa se rasfranga o infectie in interiorul sistemului digestiv.

Totodata in cazul masurilor de precautie, deoarece se vor folosi substante sedative de tipul xilinei sau alti excipienti anestezici, trebuie sa se tina cont de alergiile pe care le poate avea pacientul la aceste substante.

Odata ce este stabilit tot riscul dinainte investigatiei, procedura in sine va debuta cu administrarea de antalgice de regula pe cale intravenoasa, la care se va adauga la recomandarea medicului un sedativ.

Anestezicul poate fi administrat atat local dar si pe cale intravenoasa si aceasta inseamna cel mai adesea forme chimice cu continut de xilina pentru o anestezie de scurta durata.

Procedura in sine poate dura de la cateva minute pana la un maxim de 20 de minute in cazul unei masuri exploratorii cu corectarea patologiei sau in cazul unei biopsii colaterale endoscopiei.

Dupa efectuarea explorarii pacientului i se recomanda oprirea oricarui efort in primele 24 de ore dupa interventie si datorita anestezicului nu se va putea permite conducerea autovehiculului in primele 24 de ore.

Pacientul ce a suferit o endoscopie nu va necesita o spitalizare pe cele 24 de ore, adica nu este obligatorie internarea acestuia peste noapte daca nu exista complicatii nedorite sau stari ce pot altera starea de homeopatie a pacientului.

Patologii ce pot fi evidentiate sau diagnosticate prin endoscopie :

a) Endoscopia digestiva :

- Leziuni la nivelul : esofagului, stomacului, duodenului, colonului ;
- Diagnosticarea de certitudine (biopsica) a tumorilor ;
- Depistarea unor deficiente de inchidere sau de stenozare la nivelul anumitor sfinctere sau o incompetenta de inchidere a acestor sfinctere (sfincterul cardia, sfincterul pilor);
- Diagnosticarea unor infectii bacteriene, cum ar fi cea cu Helicobacter pylori de la nivelul stomacului (bacterie des implicata in provocarea ulcerului de la nivelul stomacului) ;
- Detectarea unei patologii nesimptomatica de tipul herniei hiatale ;
- Depistarea localizariilor ulcerelor gastrice, sau diagnosticul de certitudine pentru o suspiciune de endoscopie ;
- Corectarea terapeutica a ulcerelor gastrice ;

b) Endoscopia bronsica sau bronhoscopia, se refera tot la masura endoscopia de analiza a arborelui bronsic:

- Certitudinea de diagnostic in cazul unei bronsite ;
- Diagnosticul diferential pentru patologii bronsice sau bronho-pulmonare si anume : bronsita infectioasa, bronsita alergica sau bronsita de cauza obstructiva ori restrictiva ;
- Monitorizarea dispozitivelui artificiale de ventilatie sau ghidaj endoscopic (bronhoscopic) in cazul necesitatii unei intubari cu ghidaj imagistic ;
- Patologii traheale de modificare a structurii, dimensiunii provocate de un agent patologic (traheobronhomegalie) sau restrictivitatea traheei ;
- Identificarea unui corp strain inhalate accidental ;
- Identificarea tumorilor de corzi vocale sau patologiilor disfunctionale de corzi vocale ;
- Diagnosticul de certitudine in cazul unei suspiciuni de tumori ;

Complicatiile date de catre endoscopie sunt destul de reduse si complicatiile care survin au o pondere de sub 1 la 1000, 1 la 2000 de persoane.
Complicatiile care pot surveni tin foarte mult de la riscul de perforare sau de lezare a traiectului fie digestiv fie pulmonar, astfel ca aici conteaza foarte mult experienta si priciperea medicului explorator.

Complicatii mai pot fi date de substantele analgezice sau sedative care pot provoca alergii sau reactii alergice destul de puternice, precum si in cazul in care exista o tara de hiperalergie, acest organism poate raspunde destul de agresiv putand provoca o reactie hiperalergica la introducerea acestui tub endoscopic.

O alta complicatie se refera la posibilele infectii ce se pot produce accidental odata cu masura exploratorie.

Insa cel mai adesea complicatiile sunt date de catre corelarea acestei masuri de investigatie impreuna cu o patologie colaterala, precum : diabetul, patologii cardiace, sau patologii vasculare de coagulare.

Endoscopia este masura diagnostica, imagistica, de prelevare a materialului biopsic dar si terapeutica de corectare a unor patologii in special digestive, dar si pulmonare.

Este masura ce confera cea mai mare certitudine cu un minim posibil de invazibilitate si cu un risc foarte scazut la care se adauga si confortul dat de durata mica in timp a procedurii dar si durata mica de refacere post interventie.

In schimb, endoscopia nu trebuie efectuata decat la indicatia medicului si daca se considera ca restul analizelor paraclinice sau anamneza din examenul clinic nu sunt suficiente pentru un diagnostic de certitudine.

Introducerea endoscopiei ca o masura de screening nu este totusi cea mai indicata masura pentru a se analiza periodic aumite patologii.