Ce este si cum se manifesta sindromul Blau?

Sindromul Blau este o afectiune genetica inflamatorie foarte rara. Simptomele sale pot afecta diverse zone ale corpului, dar cel mai frecvent vizate sunt articulatiile, pielea si ochii. In cazuri mai rare, sindromul Blau poate afecta si ficatul, splina, sistemul limfatic, vasele de sange, creierul, plamanii sau inima.

Conform specialistilor, sindromul Blau afecteaza mai putin unul dintr-un milion de copii din intreaga lume. Cu toate acestea, afectiunea mai este cunoscuta si sub alte denumiri, cum ar fi artrita granulomatoasa pediatrica, granulomatoza artro-cutaneo-uveala, granulomatoza familiala de tip Blau sau granulomatoza sistemica juvenila familiala.

Indiferent de numele avut, afectiunea este una genetica si, de obicei, produce simptome sau semne inainte de varsta de 4 ani. Cateva manifestari ale sindromului Blau sunt reprezentate de febra, leziuni nervoase sau cresterea presiunii intravasculare.

Tabloul clinic al sindromului Blau variaza de la o persoana la alta si se modifica pe masura ce boala progreseaza. In general, primul simptom este constituit de dermatita granulomatoasa, un tip de inflamatie a pielii care provoaca o eruptie cutanata continua. Pacientii pot afirma ca eruptia cutanata are aspect de solzi sau ca sunt prezente formatiuni dure sub nivelul pielii. Aceste leziuni pot sa apara la nivelul bratelor si picioarelor, dar si pe trunchi.

Aspectul si evolutia simptomelor variaza de la pacient la pacient, dar studiile de specialitate au relevat faptul ca eruptia cutanata tinde sa se dezvolte in jurul varstei de un an, problemele articulare tind sa apara pana la varsta de doi ani, iar tulburarile oculare pana la varsta de 4 ani.

Pe langa aceste manifestari, sindromul Blau poate fi insotit si de diferite alte afectiuni, precum artrita, tendinita, hidrartroza, uveita, conjunctivita, tulburari renale sau vasculita. Mai putin frecvent, sindromul Blau poate provoca inflamatii la nivelul organelor vitale si a vaselor de sange, afectandu-le semnificativ functiile si producand complicatii grave.

Conform specialistilor de la Centrul de Informare pentru Boli Genetice Rare, 80-99% dintre persoanele cu sindrom Blau vor prezenta dureri articulare, hiperpigmentare si alte modificari ale aspectului pielii, inflamatie a corneei si scaderea mobilitatii articulare.

Printre simptomele prezente la 30-79% din oameni se regasesc devierea axului normal al degetelor de la maini si picioare, cataracta si sensibilitatea extrema la lumina. In cazul a 5-29% dintre pacienti, pot sa apara leziuni cutanate deschise, tulburari severe de vedere si chiar pierderea completa a vederii, alterarea producerii sau drenarii salivei, adenopatie, hipertensiune arteriala, tulburari de respiratie si xerostomie (uscaciunea gurii).

Sindromul Blau este o boala monogenica, acest lucru insemnand ca are la baza o singura modificare a unei gene prezente in toate celulele corpului. Astfel, sindromul Blau pare sa rezulte dintr-o singura mutatie de la nivelul genei NOD2. Aceasta gena produce proteine responsabile de numeroase raspunsuri imune importante, inclusiv cele ce tin de raspunsul inflamator.

De obicei, inflamatia apare atunci cand sistemul imunitar trimite celule albe din sange si emite semnale prin care se are ca scop distrugerea sau dezactivarea agentilor microbieni straini. De asemenea, inflamatia poate surveni si atunci cand se doreste repararea tesuturilor.

Mutatia asociata sindromului Blau face ca gena NOD2 sa produca proteine hiperactive, rezultand reactii inflamatorii anormale. Cu toate acestea, cercetatorii nu sunt inca siguri de modul prin care proteinele asociate genei NOD2 produc tiparul specific de inflamatie caracteristic in sindromul Blau. In plus, chiar daca sindromul Blau poate fi mostenit, exista situatii in care oamenii se nasc cu mutatia genetica respectiva, dar fara a avea un istoric familial al respectivei probleme.

Este important de stiut ca nu exista un anumit remediu curativ pentru sindromul Blau. Cu toate acestea, pot fi utilizate anumite modalitati de gestionare a simptomelor ce pot ajuta persoanele cu sindrom Blau.

Conform unui articol din 2015, doze mari de corticosteroizi pot ajuta organismul sa reduca inflamatia atunci cand simptomatologia se declanseaza. Intre perioadele de varf ale bolii pot fi utilizate si doze mai mici de corticosteroizi. De asemenea, medicamentele imunosupresoare pot fi de ajutor, alaturi de corticosteroizi. In plus, anticorpii monoclonali, precum adalimumabul, pot combate factorul de necroza tumorala si par sa ajute la reducerea inflamatiei atunci cand sunt administrati in combinatie cu corticosteroizii, imunosupresoarele sau ambele.

Din cauza raritatii acestei afectiuni, dar si a bazei sale genetice, este posibil ca diagnosticarea sindromului Blau sa necesite colaborarea a mai multi specialisti din domeniul medical. Astfel, pentru a diagnostica afectiunea, medicii trebuie sa examineze mai intai istoricul medical personal si familial al pacientului si sa evalueze toate simptomele existente. De asemenea, este necesara examinarea fizica atenta a pacientului pentru a observa orice modificari produse de boala.

Pe langa aspectele prezentate, diagnosticarea sindromului Blau poate fi realizata si cu ajutorul testelor de laborator. In acest fel se doreste excluderea altor afectiuni si verificarea articulatiilor si a tegumentelor pentru a detecta markerii specifici ai sindromului Blau. Daca un medic suspecteaza ca un copil are aceasta afectiune, iar acesta prezinta simptome oculare, articulare si cutanate, poate fi necesara testarea genetica. Aceasta investigatie verifica neregulile aparute la nivelul cromozomilor si a genelor, dar si la nivelul proteinelor implicate.

Tipul si severitatea simptomelor sindromului Blau variaza semnificativ de la o persoana la alta. Cu toate acestea, la majoritatea pacientilor severitatea bolii tinde sa se agraveze odata cu trecerea timpului. Cu toate acestea, un studiu de specialitate care a inclus 31 de copii si adulti ce au primit tratament a constatat faptul ca 41% dintre participanti nu au fost afectati de boala.

31% dintre pacienti au raportat ca boala a avut un impact usor, 17% au raportat ca boala a avut un impact moderat, iar 11% au raportat ca boala i-a afectat in mod sever. In acelasi studiu, 48% dintre participanti au raportat ca prezenta sindromului Blau a avut un impact moderat pana la grav asupra starii de bine, in timp ce 26% dintre acestia nu au raportat niciun impact. De asemenea, 43% dintre participantii din lotul de studiu au raportat prezenta durerii.

Sindromul Blau este o afectiune genetica ce produce inflamatie la nivelul intregului corp, dar cu cea mai mare frecventa la nivelul pielii, ochilor si articulatiilor. Manifestarile bolii sunt prezente de obicei inainte de varsta de 4 ani, dar exista si exceptii. Astfel, orice persoana care suspecteaza prezenta sindromului trebuie sa discute cat mai curand posibil cu un medic, in mod ideal cu un specialist in genetica pediatrica. Desi nu exista un tratament curativ pentru sindromul Blau, diverse medicamente pot ajuta la incetinirea evolutiei sale, la gestionarea simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii.

Bibliografie:
• Arthritis. (2017).
https://www.niams.nih.gov/health-topics/arthritis/advanced
• Blau syndrome. (n.d.).
https://www.curebs.com/blau-syndrome
• Blau syndrome. (n.d.).
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/gtr/conditions/C1861303/
• Blau syndrome. (2020).
https://ghr.nlm.nih.gov/condition/blau-syndrome#definition
• Blau syndrome. (2020).
https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/304/blau-syndrome
• Caso, F.,et al.(2015). Autoinflammatory granulomatous diseases: From Blau syndrome and early-onset sarcoidosis to NOD2-mediated disease and Crohn's disease.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4612691/
• Genes and human diseases. (n.d.).
https://www.who.int/genomics/public/geneticdiseases/en/