Analize medicale premergatoare sarcinii

Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligatoriu din acest proces de pregatire, pentru a diagnostica din timp anumite afectiuni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul sarcinii.

Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sarcinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii. In primul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infectii congenitale.

Infectiile congenitale

Rubeola, infectia primara cu virusul citomegalic, toxoplasmoza, sifilisul sunt infectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta riscul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi, moartea fatului in uter sau malformatii fetale.

In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza aceste infectii. In functie de tipul anticorpilor depistati, se poate aprecia stadiul infectiei, prezenta sau absenta imunitatii.

Rubeola

Astfel in cazul rubeolei, prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca pacienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. Uneori, anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt, in absenta anticorpilor de tip IgM, si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp indelungata (imunitate cu titru inalt).

Este indicat bine ca acest lucru sa fie cunoscut in prealabil, pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea crea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate.

Daca atat anticorpii de tip IgG, cat si anticorpii IgM sunt negativi, inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoanele infectate, mai ales in cursul epidemiilor de rubeola.

Toxoplasma gondii

Acelasi tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii. Anticorpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai este necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii.

Deoarece in ultimul timp, in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie, fie de reactivare a unei infectii latente, o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste semnificativ in cursul a 2-3 saptamani.

Pentru a depista aceste cazuri rare, este nevoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician, parazitolog si medicul de laborator. Daca atat IgG, cat si IgM sunt negative, pacienta nu prezinta imunitate fata de Toxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarcinii, recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea masurilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor.

Virusul citomegalic

Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. Infectia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte infectii congenitale. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poate determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic.

Infectia cu virusul citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara, survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei infectii deja existente, prezinta risc asupra fatului.

De aceea, daca pre-conceptional pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (situatia cea mai frecvent intalnita), nu exista niciun risc la viitoarea sarcina.

Sifilisul

Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la ambii parteneri. Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate intamplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Treponema pallidum - agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatul dupa saptamana 20 de sarcina.

Infectia cu HIV

Serologia pentru HIV ar trebui efectuata la ambii parteneri, bineinteles, cu acordul acestora.

Infectia cu Chlamydia trachomatis

Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratamentului adecvat se numara si avortul spontan.

Din acest motiv diagnosticul precoce, inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. Uneori, o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis constituie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical

Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa a antigenului in secretiile genitale. Prezenta anticorpilor de tip IgA se asociaza intotdeauna cu o infectie activa.

Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conceptie se numara si hemograma, utila in special pentru diagnosticarea anemiilor (cel mai frecvent a anemiei feriprive, a betatalasemiei minor sau a altor hemoglobinopatii).

Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri este foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate.

Aceste analize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "panica" viitoarelor mame, ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata posibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de sanatate a cuplului, dar mai ales asupra sanatatii unui viitor copil.