Ce trebuie sa stii despre ileusul paralitic sau pareza intestinala
Ce este ileus paralitic sau pareza intestinala
SusIleusul paralitic apare la nivelul intestinului subtire sau a intestinului gros. Intestinul face parte din sistemul digestiv, intestinul subtire avand preponderent rol in digestia bolului alimentar si in absorbtia nutrientilor, iar intestinul gros rol in degradarea bolului alimentar si in formarea bolului fecal. Atat intestinul subtire, cat si cel gros, au forma tubulara si lungime mare, de pana la 6-7m in total. Intestinul gros are calibru mai mare decat cel subtire si este numit si colon.
Peretele intestinului contine fibre musculare netede care, sub control nervos, dau miscari intestinale specifice numite miscari peristaltice. Miscarile peristaltice propulseaza bolul alimentar intr-o singura directie, de la intestinul subtire in colon si din colon in rect.
Atunci cand se instaleaza ileusul paralitic sau pareza intestinala, musculatura intestinala nu mai este inervata corespunzator si nu mai produce miscari peristaltice eficiente. Astfel, in lipsa acestor miscari propulsive, bolul alimentar stagneaza la nivel intestinal, se acumuleaza, stimuleaza secretia exagerata de fluide si gaz care se acumuleaza la randul lor in intestin, ceea ce da simptome specifice.
Ileusul paralitic poate da ocluzie intestinala, fiind o cauza non-obstructiva de ocluzie. Este o patologie acuta, temporara si reversibila atunci cand pacientul se prezinta la medic si este investigat, diagnosticat si tratat corespunzator.
Cuprins articol
Mecanism fiziopatologic
SusIleusul paralitic apare in cadrul multor patologii ce duc la inhibarea motilitatii. Motilitatea intestinala este esentiala pentru a asigura functia de procesare si digestie a alimentelor. Ileusul paralitic este mai mult o tulburare functionala de motilitate decat o problema mecanica.
Astfel nu exista un obstacol propriu-zis care sa blocheze intestinul, ci o lipsa functionala de motilitate.
Uneori intreg intestinul este afectat, iar alteori ileusul este limitat la o anumita ansa intestinala, intr-o anumita portiune de colon sau la nivelul regiunii unei leziuni sau inflamatii.
Ileusul este de asemenea o reactie normala in urma traumatismelor organismului, in urma interventiilor chirurgicale sau a unor infectii semnificative. Exista numeroase alte patologii si factori ce pot induce ileusul.
Semne si simptome
SusDesi pot varia, simptomele si semnele ileusului apar la toti pacientii afectati mai devreme sau mai tarziu.
Debutul simptomatologiei este de regula acut, insa pacientii pot avea istoric de tulburari de tranzit in mod cronic. Semnele si simptomele pot include:
• Balonare semnificativa si meteorism
• Distensie abdominala
• Emisie de gaze
• Constipatie, lipsa tranzitului pentru materii fecale
• Lipsa tranzitului pentru gaze, in stadii avansate
• Greata
• Varsaturi tardive post-alimentar, cu continut digerat
• Deshidratare
• Stare generala alterata
• Febra
Daca apar oricare dintre aceste simptome cu o severitate mare, asigurati-va ca mergeti de urgenta la medic. Febra este un semn de alarma, intrucat poate sugera complicatii septice.
Cauze
SusFactorii ce pot duce la instalarea ileusului paralitic includ:
Interventia chirurgicala
Interventiile chirurgicale abdominale reprezinta cea mai comuna cauza de ileus paralitic. Medicii chirurgi se asteapta la acest efect si il trateaza corespunzator imediat post-operator. Ileusul poate fi declansat si de alte tipuri de chirurgie, ca raspuns al organismului la stres.
Inflamatia
Orice proces inflamator in cavitatea abdominala intrerupe inervatia intestinala si functia normala.
Inflamatia poate fi cauzata de iritatie, infectie sau alte procese patologice intalnite in afectiuni precum:
• Apendicita
• Pancreatita
• Peritonita
• Gastroenterita
• Colecistita acuta
• Diverticulita acuta
• Enterocolita neonatala
• Boli inflamatorii intestinale (Boala Chron, colita ulcerativa)
• Botulism
• Sepsis
Medicamente
Exista cateva clase de medicamente ce au ca efect advers incetinirea motilitatii intestinale, putand evolua chiar pana la ileus: anticolinergicele, opioidele, antidepresivele triciclice.
Dezechilibrele electrolitice
Tulburarile electrolitice ce contribuie la instalarea ileusului paralitic includ hipopotasemia, hipercalcemia, hipomagnezemia, hipofosfatemia.
Patologii asociate
Alte afectiuni asociate cu aparitia ileusului paralitic includ:
• Insuficienta renala
• Insuficienta respiratorie
• Pneumonia
• Leziuni ale maduvei spinarii
• Ischemia mezenterica
• Cetoacidoza diabetica
• Hipotiroidismul
• Infarctul miocardic
• Patologia tiroidiana
Metode de diagnostic
SusIstoricul medical si examenul obiectiv sunt de regula suficiente pentru ca diagnosticul de ileus paralitic sa fie suspicionat.
Medicul gastroenterolog sau medicul chirurg generalist va face cateva teste paraclinice pentru a confirma diagnosticul.
Testele imagistice precum ecografia abdominala si radiografia abdominala pot identifica ansele intestinale inflamate, dilatate si fara peristaltism, precum si lipsa unui obstacol propriu-zis. Analizele de sange si examenul de urina vor identifica eventualele tulburari electrolitice si acido-bazice ce trebuie corectate.
Cauza ileusului se suspicioneaza pe baza istoricului medical al pacientului, astfel ca acesta va primi intrebari cu privire la interventiile chirurgicale recente, patologiile diagnosticate, medicamentele pe care le ia in mod cronic acasa.
Tratament
SusIn cazul in care nu se cunoaste causa ileusului, aceasta trebuie in primul rand identificata.
Tratamentul de electie este apoi rezolvarea cauzei, care va induce si eliminarea ileusului. Daca s-a identificat cauza si initiat tratament pentru aceasta sau daca ileusul a aparut post-operator, medicul va initia tratamente conservative precum:
• Repaus intestinal. Nu va veti alimenta pe cale orala pana ce functia intestinala nu se reia
• Nutritie parenterala. Fluidele, electrolitii si nutrientii pot fi administrate cu ajutorul unui cateter venos, pe cale parenterala
• Prokinetice. Acestea sunt medicamente ce promoveaza miscarile peristaltice si pot ajuta la reluarea tranzitului intestinal
• Sonda nazogastrica. In cazurile severe de distensie abdominala, sonda nazogastrica poate ajuta la eliminarea gazelor si fluidelor acumulate in intestin
Prognostic
SusIn mod normal, ileusul paralitic se remite in primele cateva zile de tratament. Daca dureaza mai mult de 5 zile, medicul trebuie sa faca investigatii suplimentare pentru a afla cauza. Majoritatea cazurilor se amelioreaza fara tratament medicamentos. In cazuri rare, ileusul se vindeca mai greu si poate fi nevoie de interventie chirurgicala exploratorie.
Concluzie
SusIleusul paralitic apare cel mai frecvent in urma interventiilor chirurgicale abdominale, insa poate avea numeroase alte cauze imprevizibile. Nu ezitati sa apelati la ajutor medical daca experimentati simptome ale ileusului paralitic. Suportul nutritional, hidro-electrolitic si repausul intestinal sunt de cele mai multe ori tratamente suficiente pentru reluarea tranzitului. De asemenea, cauza ileusului trebuie identificata si tratata intotdeauna.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21853-paralytic-ileus
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/paralytic-ileus
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Gastroenterologie
- Dr. Narcisa Maria Zamfirescu - Institutul clinic Fundeni
- Dr. Andrei Haidar - Spitalul clinic COLENTINA
- Dr. Radu Mihai Voiosu - Spitalul clinic COLENTINA
- Dr. Teodor Badescu - Ministerul Administratiei si Internelor - Spitalul de urgenta prof. dr. DIMITRIE GEROTA
- Dr. Dana Gabriela Moraru -
Articole recomandate
- Poliomielita anterioara acuta, o maladie virala
- Sindromul Guillain Barre
- Reabilitarea post accident vascular cerebral
- Bebelusul hipoton
- Cheagurile de sange
- Tulburarile gastrice
- Hernia ombilicala
- Dispepsia functionala – cauze si tratament
- AVC silentios. Este posibil sa ai un accident vascular cerebral si sa nu stii?