Tulburarile de somn: hipersomnia

Hipersomnia sau somnolenta excesiva este o afectiune caracterizata prin dificultatea de a sta treaz in timpul zilei. Persoanele care sufera de hipersomnie pot adormi in orice moment, spre exemplu, la serviciu sau in timp ce conduc masina.

De asemenea, aceste persoane pot prezenta si alte probleme corelate cu somnul printre care oboseala, lipsa energiei si dificultati de concentrare. Conform studiilor, aproximativ 40% dintre oameni se confrunta la un moment dat cu simptome ale hipersomniei.

- primara (idiopatica), cand nu se cunoaste cauza exacta si este numita hipersomnie;

- secundara, cand survine ca rezultat al altor patologii (boli).

Exista cateva cauze potentiale ale hipersomniei:

- tulburari ale somnului: narcolepsia (somnolenta diurna) si apneea de somn (intreruperea respiratiei in timpul somnului);
- somnul insuficient in timpul noptii (deprivarea de somn);
- supraponderabilitatea;
- abuzul de alcool si droguri;
- un traumatism cranian sau o afectiune neurologica, cum ar fi scleroza multipla;

- insuficienta respiratorie cronica, cu un nivel crescut de dioxid de carbon, intalnita in: emfizem pulmonar, bronsita cronica, hipoventilatie cronica;

- encefalopatie endocrino-metabolica: hipotiroidism;

- encefalopatii difuze, cauzate de: boli renale, sau hepatice, insuficienta cardiaca, tumori;

- maladii infectioase: sepsis, boala somnului (provocata de musca tse-tse), in special in cazul starilor febrile, mai ales la copii si varstnici;

- anumite medicamente, cum ar fi tranchilizantele;
- factori genetici (prezenta in familie a unei rude cu hipersomnie).

Narcolepsia sau boala Gelineau este o maladie genetica, al carei debut este de obicei in tinerete si se manifesta prin:

- Crize bruste de somn (persoana afectata poate adorm: in timpul cursurilor, pe scaun, stand in picioare, cand se uita la televizor, intr-un bar);

- Cataplexie (pierderea brusca a tonusului muscular voluntar) cauzata de frica, ras, zgomot sau alte fenomene;

- Paralizie in somn (la începutul sau la sfarsitul somnului);

- Halucinatii hipnagogice (vizualizarea unor imagini cu senzatie de panica la adormire).

In aceasta boala, se intra foarte repede in faza de somn REM (rapid eyes movement, faza viselor), in 1-10 minute, si nu dupa 50 de minute, asa cum se întâmpla la alte persoane.

Daca pacientul, in mod constant, se simte ametit in timpul zilei, se recomanda consultul medical de specialitate. Primul pas pentru diagnosticarea afectiunii este anamneza, astfel, medicul va afla obiceiurile de somn ale pacientului: cat de mult doarme noaptea, daca se trezeste in timpul noptii sau daca adoarme in timpul zilei.

De asemenea, medicul va dori sa stie daca pacientul sufera de tulburari emotionale sau daca urmeaza vreun tratament medicamentos ce poate afecta calitatea somnului.

Cea mai des intalnita metoda pentru stabilirea diagnosticului este realizarea studiului Multiple Latency Test, cu scopul de a determina timpul necesar pentru a merge la culcare, in 5 reprize de somn separate de doua ore, în cursul aceleiasi zile; Acest test serveste si pentru a sti daca pacientul intra in REM.

Cu acest test de somn se pune diagnosticul de hipersomnie daca latenta de a intra în somn este mai mica de 5 minute.

Daca se intra in REM chiar de la inceputul somnului, sau in cateva minute de la inceputul somnului pentru doua sau mai multe reprize de somn, cel mai probabil diagnosticul este afectiunea cunoscuta sub numele de narcolepsie.

Pentru diagnosticare sunt recomandate si anumite teste, printre care se afla: teste de sange, tomografie computerizata si polisomnografie. In cazuri exceptionale este recomandata electroencefalograma - test care masoara activitatea electrica a creierului.

In cazul in care pacientul este diagnosticat cu apnee de somn, medicul poate prescrie un tratament numit ventilatia cu presiune pozitiva continua.

In acest caz, pacientul va dormi cu o masca conectata la un aparat prin care se administreaza oxigen cu presiune pozitiva. Presiunea fluxului de aer care trece va mentine caile aeriene deschise.

In narcolepsie si hipersomnia idiopatica, tratamentul hipersomniei va depinde de severitatea simptomului. Daca este usoara, se va incepe cu masuri de ordine in programul zilnic, crearea de conditii favorabile (absenta stimullior auditivi si luminosi) pentru somnul nocturn, mentinerea unor ore fixe de culcare si trezire, si o repriza de somn (ideal, in jurul pranzului) zilnic. Se pot folosi suplimente usoare, care contin magneziu si vitamina B6.

In caz contrar, este necesar sa se recurga la centramina, metilfenidat sau alti derivati ai amfetaminelor, doar cu prescriptie medicala.

In ultimii 4 ani, a fost introdus pe piata un nou medicament care vizeaza tratarea hipersomniei atat la narcoleptici, cat si la pacientii cu hipersomnie idiopatica, medicament care pare sa aiba mai putine reactii secundare si efecte adverse decat derivatii de amfetamine.

Sfaturi utile:
- pacientul se va culca mai devreme pentru a dormi mai mult in timpul noptii;
- se va renunta la alcool si cofeina.

Bibliografie:

https://www.cun.es/enfermedades-tratamientos/enfermedades/hipersomnias