Somnul usor nu este chiar somn odihnitor!

Cred ca toti am avut macar o data in viata o noapte alba", sau mai multe in care parca somnul nu aparea defel pe la genele noastre. Si nu trebuie sa mai exprim cat de lipsiti de productivitate am fost urmatoarea zi sau cat de mult asteptam sa ajungem seara acasa pentru a ne putea relaxa corpul obosit si lipsit de vlaga, pentru a recupera odihna pierduta cu o noapte in urma. Insa pontul cu recuperez azi somnul ce l-am pierdut ierieste total fals!

Somnul pierdut nu il mai putem recupera. Si ce ar putea fi mai rau decat sa ne dam seama ca, desi am mers la culcare la o ora adecvata pentru odihna, totusi e deja a doua, a treia, a patra dimineata la rand in care ne trezim obositi findca nu am reusit sa ne odihnim corespunztor nici in acea noapte?

Mai rau decat atat ar fi daca o astfel de situatie nu ar dura numai o zi, ci s-ar repeta timp de luni si ani de zile. Desi insomnia poate avea multiple cauze (ex: stresul, depresia, diverse patologii infectioase acute etc.), va invit ca in continuarea acestui articol sa descoperim o cauza tot mai frecventa in populatie: sindromul de apnee in somn, patologie ce priveaza pacientul de un somn odihnitor, dar vine la pachet si cu multe riscuri si comorbiditati.

Ca sa intelegem ce reprezinta acest sindrom, va ofer cateva informatii necesare: apneea o definim ca o intrerupere temporara a respiratiei pentru mai mult sau egal cu 10 secunde, hipopneea fata de apnee este o reducere a amplitudinii si a ritmului respiratiei cu cel putin 30% din nivelul normal, pentru mai mult sau egal cu 10 sec., care este insotita de o scadere a saturatiei in oxigen cu peste sau egal cu 3%.

Acum putem defini apneea in somn de tip obstructiva ca forma de tulburare respiratorie ce are legatura cu somnul, ca fiind caracterizata de colabarea cailor respiratorii superioare, ce rezulta in episoade de apnee si hipopnee obstructive, asociate cu scaderea saturatiei in oxigen. Prevalenta acestui sindrom este de 3-5% din populatie si se diagnosticheaza cel mai frecvent la barbatii de varsta mijlocie si supraponderali. Prevalenta sa este mai mare cu cat o persoana inainteaza in varsta, la menopauza, in obezitate si in anumite tulburari endocrine, cum ar fi acromegalia si hipotiroidismul.

Activitatea muschilor respiratorii este scazuta pe perioada somnului, mai ales in timpul somnului REM ( somnul cu miscari ocular rapide), cand diafragma este practic singurul muschi activ.

Apneea apare atunci cand, in timpul somnului, calea aeriana din partea posterioara a gatului se comprima din cauza presiunii inspiratorii negative. In starea de veghe, cand pacientul este treaz, aceasta tendinta de a se comprima este impiedicata de actiunea muschilor dilatatori ai cailor aeriene superioare dar aceste grupe musculare revin in stare de repaus in cursul somnului.

Ingustarea partiala a cailor respiratorii produce storait, ocluzia completa determina apnee, iar ingustarea cailor aeriene pana la un nivel critic produce hipopnee.

Apneea cauzeaza hipoxie si efort respirator din ce in ce mai intens pana la depasirea obstacolului, trezind pacientul din somn. Aceste treziri sunt de durare scurte si pacientii pot sa nu le sesizeze in cursul noptii, insa resimt somnolenta pe parcursul zilei si scaderea performantei intelectuale.

Ca si factori majori: obezitatea, sexul masculin si ca si factori aditionali prezentam: micrognatia si retrognatia mandibulara, istoric familial de acest sindrom, sindroame genetice, menopauza, diverse boli endocrine.

Simptomele care apar sunt trecute in ordinea frecventei lor: sforait puternic, somnolenta diurna, somn neodihnitor, somn agitat, cefalee matinala, senzatie de sufocare nocturna, scaderea libidoului, edeme gambiere.

In primul rand trebuie ca rudele sa ofere o relatare asupra ciclului sforait-liniste-sforait. Pacientii pot acuza dificultati de concentrare si senzatia matinala de somn neodihnitor.

Ca si investigatii se foloseste frecvent Scala de somnolenta Epworth care este un chestionar care arata cat este de probabil sa atipiti sau sa adormiti in urmatoarele anumite situatii in contrast cu doar o senzatie de oboseala. Aceste intrebari se refera la modul dumneavoastra obisnuit de viata din ultimul timp.

Alte investigatii:
- Chestionarul STOP BANG: Acesta este, de asemenea, un instrument util de screening care identifica pacientii ce trebuie investigati mai departe.

- pulsoximetria nocturna: care monitorizeaza pulsul si nivelul de oxigen in timpul somnului
- oximetria: va arata desaturarile ciclice cu aspect tipic de zimti de fierastrau
- indicele de desaturare in oxigen: masoara numarul de desaturari pe ora
- indice apnee-hipopnee
- polisomnografia: masoara pulsoximetria, frecventa respiratorie si electroencefalografia

In functie de indicele apnee-hipopnee (IAH) adica in functie de numarul de episode de apnee si hipopnee pe ora se clasifica in:
AH < 5: normal
IAH 5-15: ASO usoara
IAH 15-30: ASO moderata
IAH > 30: ASO severa

Ca si orice alta patologie, si acest sindrom prezinta complicatii, acestea sunt: hipertensiune – Sindromul de apnee in somn fiind si una dintre cauzele principale ale hipertensiunii arteriale secundare, dereglari metabolice, boli cardiovasculare (aritmii atriale si ventriculare, cresterea riscului de boala coronariana, insuficienta cardiaca cu sau fara reducerea fractiei de ejectie a sangelui), ateroscleroza, boli cerebrovasculare-accident vascular cerebral, diabet, somnolenta, risc de 2 ori mai mare de accidente de munca si risc de 7 ori mai mare de accidente rutiere. Aceste complicatii pot aparea la scurt timp cat si dupa o lunga perioada de timp de la debutul simptomatologiei.

Tratamentul consta in corectarea cauzelor care duc la aceasta patologie, inclusiv incurajarea scaderii in greutate si a diminuarii consumului de alcool.

Se va recomanda un aparat cu presiune pozitiva continua (CPAP) pacientilor ce sufera de Sindromul de apnee in somn cu somnolenta diurna asociata. Acest CPAP mentine deschise caile aeriene superioare si nu permite comprimarea acestora. In urma utilizarii CPAP-ului imbunatateste simptomele, calitatea vietii, vigilenta diurna si creste rata de supravietuire.

Masuri de preventie:
- Stil de viata adecvat
- Reducerea greutatii corporale
- Optimizarea unei durate de somn adecvate (7-9 h)
- Program regulat al somnului
- Tratarea alergiilor nazale
- Cresterea activitatii fizice
- Eliminarea consumului de alcool cu minimum 3 ore înainte de culcare, astfel incat acesta scade activitatea muschilor faringelui
- Reducerea dozelor de sedative
- Pacientii trebuie sfatuiti sa evite condusul in momentele de oboseala

Responsabilitatea se afla tot in mainile noastre. Un stil de viata bun, activitatea fizica regulata si o dieta echilibrata ne vor ajuta sa ne mentinem nu doar greutatea ideala sau silueta visata, ci si sanatatea in ansamblul ei. Asa cum si un proverb vechi latin bine cunoscut spune ca „cel mai bun medicament este odihna”.

Bibliografie:
https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/understanding-obstructive-sleep-apnea-syndrome
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea