Inhalanti - generalitati

Termenul "inhalanti" cuprinde mai mult de o mie de produse casnice sau comerciale care pot fi folosite abuziv prin inhalarea pe gura sau pe nas pentru a obtine o serie de efecte psihoactive.

Astfel de produse sunt accesibile, ieftine si usor de ascuns, ceea ce le face sa fie unele dintre cele mai folosite substante in scop abuziv ("droguri sociale").

Produsele ca lipici, dizolvant pentru lac de unghii, spray-uri cu vopsea, deodorante, fixativ pentru par, lichide de curatare, spray-uri pentru indepartat petele, etc sunt larg raspandite si accesibile.

Multi tineri inhaleaza vapori din aceste surse in cautarea unei scurte stari de "bine" (de fapt intoxicatie), fara sa fie constienti de consecintele grave ale acestora asupra sanatatii.

Abuzul de substante ilicite cum ar fi marijuana, cocaina sau LSD a facut ca pericolul pe care il reprezinta unele produse casnice obisnuite care contin solventi volatili sau aerosoli sa fie ignorat.

O dovada in acest sens o reprezinta si cercetarile intensive facute in ultima decada pentru prevenirea si tratarea abuzului de cocaina, opiacee, cannabis, nicotina si alte droguri de club, comparativ cu lipsa de informatii despre abuzul de inhalanti, o problema care afecteaza de multa vreme tinerii din intreaga lume.

Statisticile nationale din SUA indica faptul ca mai mult de 22,9 milioane de americani au abuzat de inhalanti cel putin o data in viata lor.

Chiar si o singura "sesiune" deabuz de inhalanti poate afecta ritmul cardiac si induce decesul prin stop cardiac sau prin asfixie cauzata de scaderea nivelului de oxigen. Abuzul regulat de aceste substante poate afecta grav organele vitale (sistemul nervos central, cordul, rinichii si ficatul).

Din categoria inhalantilor fac parte numeroase si variate substante a caror trasatura principala este ca sunt administrate pe cale inhalatorie (extrem de rar pe alta cale). Aceasta definitie cuprinde o gama larga de substante chimice care se regasesc in sute de produse diferite cu efecte farmacologice variate, ceea ce face dificila o clasificare exacta a inhalantilor.

Functie de forma in care se gasesc inhalantii in produsele casnice, industriale sau medicale, acestia se impart in patru categorii:

- solventi volatili;
- aerosoli;
- gaze;
- nitriti.

Solventii volatili sunt lichide care se transforma cu usurinta in vapori. la temperatura camerei.

Se gasesc intr-o gama variata de produse ieftine si usor accesibile utilizate in scopuri casnice sau industriale obisnuite, cum ar fi:
- diluanti pentru vopsea,
- agenti de curatare uscata,
- degresori,
- benzina,
- lipici,
- fluid corector,
- markere.

Aerosolii sunt spray-uri care contin propulsori si solventi. Din aceasta categorie fac parte spray-urile cu vopsea, fixativele pentru par, spray-urile cu uleiuri vegetale pentru gatit si spray-urile cu protectori pentru materiale.

Gazele includ anestezicele generale, dar si gazele utilizate in gospodarie si produse comerciale. Anestezicele generale cuprind eterul, cloroformul, halotanul si protoxidul de azot (denumit si "gaz ilariant").

Acesta din urma este cel mai folosit dintre gaze si se gaseste si in tuburile cu frisca sau in produsele care maresc cifra octanica a combustibililor pentru masinile de curse.

Produsele casnice si comerciale care contin gaze includ:
- brichetele cu butan,
- buteliile de propan,
- tuburile cu frisca,
- amestecurile refrigerente.

Azotitii (nitritii) sunt considerati o categorie speciala de inhalanti. Spre deosebire de ceilalti inhalanti, care actioneaza direct asupra SNC, nitritii dilata vasele sanguine si relaxeaza musculatura. In timp ce alti inhalanti sunt utilizati pentru modificarea dispozitiei, nitritii sunt utilizati in principal pentru imbunatatirea performantelor sexuale si sunt cunoscuti sub denumirea de "poppers" sau "snappers".

Substantele chimice ce se regasesc in inhalanti:

1. Solventi

- diluant pentru lacul de unghii - acetona;
- diluant pentru vopsea - toluen, clorura de metilen, metanol;
- dizolvant pentru vopsea - toluen, clorura de metilen, metanol;
- fluid corector - toluen, clorura de metilen, metanol;

2. Aerosoli

- spray cu vopsea - butan, propan, fluorocarbon, hidrocarburi, toluen;
- fixativ pentru par - butan, propan, fluorocarbon;
- deodorant/deodorant de camera - butan, propan, fluorocarbon;
- odorizanti de camera cu nitriti - nitrit de izoamil, nitrit de izopropil;
- spray analgezic - fluorocarbon;
- spray antiasmatic - fluorocarbon;

3. Anestezice

- gazoase - protoxid de azot;
- lichide - halotan, enfluran;
- locale - clorura de etil;

4. Agentii de curatare

- pentru curatarea uscata - tetracloretilena, tricloretan;
- pentru indepartarea petelor - tetracloretilena, tricloretan;
- pentru degresare - tetracloretilena, tricloretan, tricloretilena;

5. Gaze

- brichete - butan, propan;
- gaz carburant - butan;
- extinctor - brom,clor,difluor-metan;

6. Produse alimentare

- frisca la tub - protoxid de azot.

Inhalantii, in special solventii volatili, gazele si aerosolii sunt frecvent primele droguri utilizate de catre copii. Un studiu national a indicat ca aproximativ 3% dintre copiii americani au incercat inhalanti inainte de a ajunge in clasa a patra.

In Romania, abuzul de substante inhalante este indisolubil legat de fenomenul copiilor strazii. In aproape toate articolele sau reportajele cu copiii strazii, acestia sunt prezentati cu o punga de plastic in care a fost turnat un lichid (adeziv sau vopsea) din care inhaleaza vaporii rezultati.

Mai mult de doua treimi dintre copiii strazii inhaleaza "aurolac" aproape zilnic, in mod ostentativ, fara a exista vreo retinere fata de trecatori sau oamenii legii.

Termenul "aurolac" se foloseste in mod excesiv, cuvantul fiind adresat de regula copiilor din strada, indiferent daca ei folosesc sau nu acest drog. Chiar in dictionarele consacrate problematicii consumului de droguri apare definirea termenului de "aurolac", dovada a largii sale raspandiri.

In primii ani dupa decembrie 1989, in magazinele specializate, se gasea un tip de vopsea industriala numita "Aurolac" care era preferata de copiii din strada pentru "puterea" sa, datorata probabil continutului ridicat de solvent.

La fel de cautat era si adezivul "Adela" care avea insa un pret mai mare. Un alt inhalant consumat in acea vreme era o vopsea de uz casnic de culoare argintie, "Aluminiulac", numita popular "bronz". Aceasta se dovedise atat de toxica, incat putea provoca, dupa cateva ore de inhalare, pierderea subita a cunostintei. Dintre toate acestea a fost preferat "aurolac-ul" deoarece avea un pret pe care si-l puteau permite copiii din strada.

Astazi exista marci diverse, insa "aurolac" continua sa fie folosita ca denumire generica, iar datele statistice indica clar ca "aurolacul" reprezinta principalul drog consumat in strada.

Vanzarea acestor produse minorilor este interzisa prin lege, insa pana in prezent, nu s-a semnalat nici un caz de incalcare a legii de catre vanzatori, cu toate ca orice copil poate cumpara cu usurinta aceste produse. Ele pot fi procurate insa si prin intermediul persoanelor majore care au reusit sa creeze o adevarata "piata neagra".

Inhalantii pot fi inspirati pe nas sau pe gura intr-ovarietate de modalitati:

- "sniffing" (pufaire, adulmecare),
- "snorting" (prizare) de fum din recipiente,
- spray-erea aerosolilordirect in nas sau in gura,
- "bagging", "sniffing" sau inhalare de fumdin substantele spray-ate sau depozitate in interiorul unei pungi deplastic sau de hartie sau din cutii goale de bauturi racoritoare,
- "huffing", inhalare dintr-o carpa imbibata in inhalant, indesata in gura,
- inhalarea din baloane umplute cu protoxid de azot,
- inhalarea directa din recipientele originale (ex. fluidele corectoare),
- inhalarea vaporilor degajati din fluidele corectoare aplicate pe unghie (ca de ex. oja).

Substantele inhalate sunt rapid absorbite in plamani, trecand in circulatia sanguina, dupa care sunt distribuite rapid la nivelul sistemului nervos central si catre alte organe.

La cateva secunde de la inhalare, consumatorul resimte efectele proprii ale intoxicatiei impreuna cu alte efecte asemanatoare celor produse de alcool - vorbire neclara, incapacitatea de a-si coordona miscarile, euforie si ameteli. In plus, consumatorii pot avea o senzatie de cap usor, halucinatii si autoiluzionari.

Deoarece intoxicatia dureaza doar cateva minute, consumatorii cauta adesea sa-si prelungeasca starea de "narcoza" continuand sa inhaleze substanta pe parcursul catorva ore. Aceasta practica este foarte periculoasa, deoarece acestia pot sa-si piarda cunostinta sau sa moara.

Consumatorii de inhalanti se simt mai putin inhibati si mai putin controlati. Dupa utilizarea excesiva a inhalantilor, acestia prezinta o stare de moleseala (sunt vlaguiti) timp de cateva ore si au dureri de cap prelungite.

Mecanismul de actiune al inhalantilor este foarte putin cunoscut, dar se presupune ca este asemanator cu cel al alcoolului, barbituricelor si benzodiazepinelor datorita similitudinii efectelor produse (probabil induc modificari biochimice asemanatoare).

S-a constatat recent ca solventii comuni, inclusiv toluenul, afecteaza activitatea canalelor ionice si se leaga reversibil de receptorii GABA-ergici pe aceleasi situsuri ca si etanolul si anestezicii volatili. Astfel, ei afecteaza inhibitor sau activator neurotransmisiile GABA-dependente.

Majoritatea inhalantilor sunt produse comerciale care au in compozitie o varietate de substante chimice cu propriul potential toxic de afectare a unor organe vitale si care atunci cand actioneaza impreuna isi potenteaza efectele toxice prin sinergism.

Potentialul toxic al inhalantilor este marit si datorita unor particularitati ale acestui tip de abuz:

- varsta mica a consumatorilor,
- atingerea unor concentratii foarte inalte ale inhalantilor in organism,
- eficienta plamanilor de a livra aceste substante toxice in concentratii ridicate la organele vitale,
- liposolubilitatea ridicata care determina acumularea lor in organele bogate in lipide.

Efectele toxice ale inhalantilor:

1. La nivelul nervului acustic:
- Toluenul (spray-uri cu vopsea, lipici, degresanti) si tricloretilena (agenti de curatareuscata, pasta corectoare) distrug celulele implicate in transmiterea sunetelor la nivelul SNC, fapt ce determina surditate ireversibila.

2. Cardiovasculare:
- este afectata capacitatea sangelui de a transporta oxigenul catre tesuturi (mai ales sub actiunea nitritilor alifatici sau a clorurii de metilen);
- "Sindromul mortii subite prin inhalare" se datoreaza unor aritmii cardiace fatale.

3. La nivelul maduvei osoase:
- inhalantii care contin benzen produc leucemii.

4. La nivelul sistemului nervos central:
- este afectat cortexul cerebral si cerebelul, avand ca rezultat modificari de personalitate, afectarea memoriei, halucinatii, pierderea coordonarii si vorbire neclara. Aceste efecte sunt mai pronuntate in cazul toluenului si sunt ireversibile.

5. Renale:
- produsele care contin toluen sau derivati clorurati (pasta corectoare, agenti de curatare uscata) afecteaza capacitatea rinichiului de a regla echilibrul acido-bazic sanguin;
- dupa intreruperea consumului de inhalanti se pot forma calculi la nivel renal.

6. Hepatice:
- produsele care contin toluen sau derivati clorurati (pasta corectoare, agenti de curatare uscata) determina depozitarea tesutului gras la nivelul hepatocitelor cu aparitia afectiunilor hepatice.

7. Pulmonare:
- in cazul utilizarii repetate sunt afectati plamanii, iar respiratia este ingreunata.

8. La nivelul muschilor:
- utilizarea cronica a inhalantilor determina pierderi musculare, reducerea fortei si a tonusului muscular.

9. La nivelul sistemului nervos periferic:
- stare de amorteala, insensibilitate;
- furnicaturi;
- paralizii.

10. Dermatologice:
- iritatii vizibile in zona gurii si a nasului.

11. La nivelul sistemului imunitar:
- nitritii scad functia imuna, in mod particular pe cea mediata de celulele T;
- abuzul de nitriti este prevalent in comunitatea homosexuala si pare a fi asociat cu aparitia sarcomului Kaposi.

Mortalitate:

- abuzul de inhalanti poate duce la deces in cazul administrarii prelungite, dar si dupa o singura administrare;

- "Sindromul mortii subite prin inhalare" se poate produce la cateva minute dupa inhalare, prin stop cardiac datorat tulburarilor de ritm. Acest fenomen apare mai frecvent in cazul abuzului debutan, propan sau alte substante sub forma de aerosoli. Sindromul poate surveni incazul unei persoane tinere si sanatoase chiar si dupa o singura sesiunede inhalare;

- alte cauze ce pot provoca decesul consumatorilor de inhalanti sunt: asfixierea, sufocarea sau aspirarea;

- sub influenta inhalantilor este afectata judecata, conditie in care se pot produce accidente fatale (accidente de automobil, etc.).

Riscurile utilizarii pe termen lung:

- afectarea SNC tradusa prin modificarea personalitatii, diminuarea functiilor cognitive (lipsa concentrarii, pierderea atentiei, afectarea capacitatii de invatare), afectarea memoriei, vorbirea neclara sau chiar dementa;

- afectarea ireversibila a inimii, plamanilor, ficatului si rinichilor.

Riscurile utilizarii pe perioada sarcinii:

- abuzul de inhalanti pe perioada sarcinii poate expune fatul si apoi copilul la un risc crescut de a se dezvolta defectuos;

- studiile pe animale care simuleaza tiparul uman al abuzului de inhalanti sugereaza ca expunerea prenatala la toluen sau tricloretilena (TCE) poate determina reducerea greutatii la nastere, anomalii ale scheletului (ocazional), intarziere de dezvoltare neurocomportamentala;

- exista dovezi care sugereaza ca abuzul cronic de toluen duce la alterari ale cromozomilor putand determina retardarea fatului, moartea acestuia sau efecte teratogene similare cu cele produse de alcool.

Semne fizice ale consumului de inhalanti:

- urme de vopsea sau culoare pe haine sau pe piele;
- pete, iritatii in jurul gurii;
- ochii si nasul rosii sau inlacrimati;
- respiratie cu miros de "chimicale";
- vorbire neclara;
- consumatorul are aspect de betiv sau de dezorientat;
- pierderea apetitului;
- excitabilitate si/sau iritabilitate.

Manifestarile clinice ale acestei intoxicatii sunt:
- tremor,
- neliniste motorie generalizata,
- febra,
- tahicardie sinusala.

Din cauza numerosilor inhalanti disponibili, a variabilitatii individuale a consumatorilor, a dificultatii realizarii unui model animal care sa simuleze perfect caracteristicile abuzului la om, si a limitarilor etice specifice testarii substantelor toxice pe oameni, nu au fost elucidate efectele toxice si potentialul adictiv, ceea ce a impiedicat stabilirea unui tratament, dar si a masurilor preventive.

In studii pe animale (soareci) a fost evidentiat potentialul toluenului de a dezvolta dependenta: inhalarea acuta de toluen a determinat cresterea nivelelor extracelulare de dopamina in striatum.

De asemenea, toluenul induce hiperactivitate motorie ca urmare a blocarii receptorilor D2. Sistemul dopaminergic joaca un rol important in efectul de recompensa al multor substante de abuz.

Consumul abuziv si sustinut de inhalanti poate cauza instalarea tolerantei, iar la intreruperea administrarii poate produce simptome de abstinenta fizica cum ar fi:
- transpiratii,
- puls rapid,
- tremorul mainilor,
- insomnie,
- ameteli,
- agitatie fizica,
- anxietate,
- halucinatii,
- crize convulsive de mare rau epileptic.

Desi este dificil de evidentiat la oameni, toleranta pare a se instala dupa 1-2 luni de expunere repetata. In studii pe soareci s-a evidentiat inducerea unui sindrom de retragere manifestat prin cresterea susceptibilitatii la convulsii.

Aceste manifestari au disparut sau au fost diminuate la reluarea administrarii de alti solventi volatili sau de etanol, midazolam si pentobarbital.

Deoarece efectele toxice si potentialul adictiv al acestor substante nu au fost pe deplin elucidate, instituirea unui tratament eficient si a unui program de prevenire este dificila.

Datorita dificultatilor problemelor asociate abuzului de inhalanti (viata de familie haotica, respect de sine scazut, performante scolare scazute, tulburari de personalitate, etc), inrolarea acestor tineri in programele de tratare a abuzului este adesea refuzata.

Tinerii cu un istoric al abuzului cronic de inhalanti sunt cei mai refractari atat la tratamentul intraspitalicesc, cat si la cel ambulatoriu.

Este foarte importanta cunoasterea detaliata aistoricului abuzului si examinarea fizica atenta pentru a identifica substantele folosite si acestora, urmate de instaurarea tratamentului medical si simptomatic.

Deoarece inhalantii raman in corp o perioada de ordinul saptamanilor, perioada de detoxificare poate dura mai mult de o luna de zile.

Terapia se incepe dupa perioada de dezintoxicare si poate dura adesea pana la doi ani. Este foarte importanta implicarea familiei in tratament, mai ales in cazul tinerilor.

Este necesar ca tanarul sa-si schimbe anturajul, deoarece abuzul de inhalanti este adesea o practica de grup. De asemenea, el trebuie cooptat in diverse activitati recreationale sigure si sanatoase.

Prevenirea abuzului de inhalanti este foarte mult ingreunata de faptul ca nu poate fi restrictionat accesul la acesti inhalanti, ei avand numeroase utilizari practice.

Adaugarea unei substante nocive in compozitia acestora, pentru prevenirea abuzului nu este o masura eficienta datorita multitudinii de produse disponibile si datorita faptului ca cel mai adesea consecintele sunt inacceptabile pentru consumatorii legali.

Tiparirea unor avertismente pe eticheta este o masura contraproductiva deoarece nu face decat sa usureze identificarea produselor care pot fi abuzate. Incriminarea vanzatorilor este dificila datorita multiplelor utilitati practice ale acestor produse.

Cea mai eficienta masura de preventie a abuzului este campania informationala, educativa, mai ales daca aceasta este demarata la varste mai mici decat varsta medie a debutului abuzului de inhalanti.

Campaniile de educare trebuie sa se adreseze in primul rand tinerilor, dar si parintilor, profesorilor, reprezentantilor media si vanzatorilor de substante volatile.