Infectiile de tract urinar si cum le putem tine sub control

Ce sunt infectiile urinare, care sunt factorii care contribuie la un mediu propice pentru aparitia lor si cum le putem adresa? Dar mai ales, cum le putem preveni si recunoaste de la primele semne? La toate aceste intrebari gasim raspunsuri impreuna cu dr. Paunescu Andrei, medic primar urologie la Clinica de urologie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Pius Branzeu din Timisoara si doctor in stiinte medicale al Universitatii De Medicina si Farmacie “Victor Babes” din Timisoara.

Ce sunt infectiile urinare si ce le favorizeaza?

Ca fond, majoritatea infectiilor au cauze bacteriene (aproximativ 99% din cazuri). Infectiile fungice si infectiile virale reprezinta exceptii.

Marea majoritate a infectiilor (numite si cistite) sunt intâlnite la femei, iar cauza acestei discrepante majore intre sexe este data de o particularitate anatomica a femeii - si anume lungimea uretrei (canalul prin care femeia urineaza) mai concret, e vorba de doar 2,5 cm la femei, comparativ cu aproximativ 13-18 cm in cazul barbatilor. Aceasta diferenta majora face mult mai facila migrarea bacteriilor (care am vazut ca sunt principala cauza al infectiilor urinare) la nivelul tractului urinar inferior (vezica urinara) unde se fixeaza la nivelul mucoasei si se divid. Efectul care nu intarzie sa apara este instalarea simptomelor de infectie urinara.

Pe anga aceasta particularitate anatomica, mai exista o serie de factori favorizanti in infectiile urinare sunt reprezentati de: contactul sexual, deshidratarea, amanarea actului mictional (urinatul) sau igiena necorespunzatoare. Toate aceste aspecte din urma sunt ariile in care putem actiona pentru preventie.

Consumul insuficient de lichide duce la formarea unei urine foarte concentrate, iar procrastinarea eliberarii vezicii urinare poate favoriza dezvoltarea bacteriilor nefavorabile. De aceea se recomanda un consum adecvat de lichid, in functie de stilul de viata si necesarul cotidian al fiecarui individ (in medie 2- 2,5 l /zi). Aceasta este o masura de preventie esentiala in infectiile de tract urinar. Aceasta reprezinta baza preventie ITU. in medie, o persoana care consuma necesarul fiziologic de lichide de-a lungul a 24 de ore, trebuie sa aiba intre 5-7 mictiuni pe zi, ceea ce ingreuneaza ascensiunea bacteriilor din mediul exterior catre vezica urinara.

Sa vorbim despre mit sau realitate: racitul si baia in piscina

Racitul, mersul cu picioarele goale sau sederea pe suprafete reci nu reprezinta o cauza a infectiilor urinare. Uneori pot aparea simptome specifice in baza unei congestii cu efect tranzitor, dar fara sa necesite medicatie de specialitate. Deci acesta e un mit.
Pe de alta parte insa, in ceea ce priveste imbaiatul in ape mai putin curate, infectia urinara poate fi favorizata prin mecanismele descrise anterior. Aceasta e o realitate si trebuie sa tinem cont de ea.

Care sunt simptomele specifice ale unei infectii urinare? Cum ne putem da seama ce ni se intampla?

Totul debuteaza cu mictionari frecvente si / sau senzatie permanenta de a urina insa cantitatea de urina eliminata este foarte mica (polakiurie). Se simte usturime sau chiar durere in timpul urinarii, urinare cu sange (cistita hematurica, durere la nivel hipogastro (deasupra osului pubian).

Sa vorbim despre tratament. Cand luam antibiotic si cand nu este cazul?

Tratamentul infectiilor urinare trebuie initiat si urmarit de un medic specialist (urolog/nefrolog) in urma unor analize specifice. Baza investigatiilor pentru infectiile urinare este reprezentata de urocultura si sumar de urina, pe care pacientul trebuie sa le recolteze la declansarea simptomelor, inainte de a lua orice tip de medicatie. Antibioterapia (tratament cu antibiotic) trebuie initiata tintit pe baza rezultatului antibiogramei, medicul setand, diferite variatii de tratament in functie de particularitatile pacientului. Nu se recomanda initierea tratamentului cu antibiotice fara consult de specialitate si fara consult in prealabil.
De asemenea, recurentele infectiilor urinare pot fi abordate prin diverse metode care implica modificarea stilului de viata (regim igieno-dietetic, hidratare adecvata), tratament antibiotic si terapie complementara pe o perioada de minimum 3 luni.

Cum prevenim ITU, care este profilaxia eficienta?

Preventia ITU poate fi realizata prin respectarea unor reguli bazale de igiena, de care aminteam mai sus, hidratare adecvata, iar in cazul pacientelor predispuse la ITU, folosirea unor extracte standardizate in concentratii optime cu efect dovedit pe baza studiilor stiintifice.
De-a lungul timpului s-au individualizat câteva ingrediente benefice in protectia impotriva infectiilor urinare cât si in preventia acestora, printre care enumeram: D-manoza, extractele standardizate de merisor si strugurii ursului. Ce este important de retinut, este ca aceste ingrediente trebuie sa fie administrate impreuna, ele avand un efect sinergic si potentându-se reciproc.

Un alt element vital in tratamentul infectiilor urinare il reprezinta administrarea de probiotice - fiind cunoscut faptul ca in infectiile urinare este prezent un dezechilibru la nivelul florei bacteriene saprofite (adica acele bacterii bune), fenomen numit disbioza, care scade scutul de aparare al mucoasei vaginale si vezicale.

Folosirea culturilor de lactobacili este indicata in tratamentul infectiilor urinare avand ca rol direct refacerea echilibrului bacterian si pastrarea unui mediu acid la nivelul mucoasei vezicii urinare si vaginale, care nu permite dezvoltarea bacteriana patogena.

Cum intervenim?

Studiile actuale subliniaza faptul ca administrarea ingredientelor mai sus mentionate scade incidenta infectiilor urinare cu pana la 80%, fata de tratamentul cu antibiotic ca monoterapie. In plus, e foarte important sa stim ca administrarea extractelor standardizate mai sus amintite nu influenteaza rezultatele uroculturii sau sumarului de urina, motiv pentru care se recomanda initierea tratamentului chiar de la declansarea primelor simptome.

In cazul unui produs care indeplineste criteriile amintite si inglobeaza toate principiile terapeutice discutate, administrarea trebuie initiata la debutul simptomelor in stadiu acut.