Infectii ale tractului urinar

Tractul urinar este sistemul de filtrare al organismului, care elimina o parte din substantele toxice prin intermediul urinei. Deoarece tractul urinar la femei are dimensiuni mai reduse decat cel al barbatilor, acestea sunt predispuse la infectii bacteriene care invadeaza tractul urinar si se multiplica. In acest mod se dezvolta infectiile cunoscute sub denumirea de infectii ale tractului urinar sau ITU.

Aproximativ 50% dintre femei vor manifesta cel putin o infectie urinara pe parcursul vietii, desi majoritatea sufera de mai multe. Din fericire, aceste infectii sunt usor de tratat cu ajutorul antibioticelor. Cu toate acestea, unele femei sunt predispuse la infectii urinare recurente, acest lucru fiind destul de frustrant pentru acestea.

In mod normal, urina este sterila, lipsita de bacterii, virusuri, ciuperci, dar contine fluide, saruri si toxine. O infectie se produce atunci cand organisme minuscule (de obicei bacterii de la nivelul tractului digestiv) ajung la nivelul uretrei si se multiplica.

Uretra este canalul care transporta urina de la nivelul vezicii urinare spre exteriorul corpului. Cele mai multe infectii urinare sunt cauzate de bacteria Escherichia coli (E.coli), care se gaseste in mod normal in colon.

In majoritatea cazurilor, bacteriile intra in contact cu uretra si se multiplica, determinand aparitia infectiei. Daca infectia este localizata la nivelul uretrei, aceasta se numeste uretrita.

In cazul in care bacteriile ajung si la nivelul vezicii urinare se va declansa cistita (infectia vezicii urinare). Infectia trebuie tratata prompt, in caz contrar, bacteriile se pot deplasa inapoi la uretere, iar infectia poate afecta rinichii cauzand pielonefrita.

Chlamydia si Mycoplasma sunt microorganisme care pot provoca infectii de tract urinar atat la barbati, cat si la femei. Totusi acestea au tendinta de a ramane localizate la nivelul uretrei si a sistemului reproducator. Spre deosebire de E.coli, Chlamydia si Mycoplasma pot fi transmise prin contact sexual, iar pentru vindecare este necesara tratarea ambilor parteneri.

De regula, infectia urinara prezinta manifestari simptomatice, insa au existat cazuri cand pacientul nu se confrunta cu niciun simptom. Printre simptomele specifice infectiilor urinare se afla:

- dorinta iminenta de a urina;

- senzatia de durere la urinare;

- arsura in zona vezicii urinare sau a uretrei in timpul sau spre sfarsitul urinarii.;

- stare de rau general, oboseala si durere chiar si cand nu are loc urinarea;

- adesea, femeile simt o presiune si disconfort deasupra osului pubian, iar unii barbati acuza o senzatie de presiune in zona rectului.

Aspectul urinii este laptos, tulbure si rosiatic in caz de hematurie. In mod normal, daca infectia este localizata la nivelul vezicii urinare sau a uretre aceasta nu cauzeaza febra. Prezenta febrei semnifica faptul ca infectia a ajuns la rinichi. Alte simptome ale infectiei urinare includ dureri in zona rinichilor sau lateral sub coaste, greata, varsaturi.

La copii, simptomele unei infectii urinare pot fi trecute cu vederea sau atribuite altei afectiuni. Simptomele infectiilor urinare la copii: iritabilitate, apetit alimentar scazut, febra, incontinenta urinara si stare generala de rau. Singurul simptom specific este febra; din aceasta cauza, atunci cand temperatura corpului creste, medicului trebuie instiintat daca au existat modificari legate de mictiune.

Semne si simptome generale ale infectiei urinare

- mictiune frecventa;

- durere sau arsura in timpul urinarii;

- durere in partea inferioara a spatelui sau a abdomenului;

- durere deasupra osului pubian;

- urina inchisa la culoare si urat mirositoare;

- prezenta sangelui in urina;

- stare generala inrautatita, tremor si oboseala;

- febra usoara.

Pentru diagnosticarea infectiilor urinare se realizeaza proba de urina pentru stabilirea numarului de bacterii si hematii. Dupa examinarea la microscop, pentru confirmarea infectiei sunt indicate urinoanaliza si cultura urinara (urocultura). In functie de simptome poate fi necesara si examinarea pelvina.

In cazul infectiilor urinare recurente, insotite de hematurie (prezenta sangelui in urina), se recomanda realizarea testelor pentru depistarea infectiilor urinare, disponibile in farmacii fara prescriptie medicala, pentru a va verifica in mod constant starea de sanatate.

Testul contine una sau mai multe benzi care isi schimba culoarea dupa ce au fost introduse in urina detectand prezenta nitritilor, leucocitelor si proteinelor. In cazul in care bacteriile sunt prezente in urina, vor exista modificari ale nitritilor. Cele mai bune rezultate se vor obtine daca se va folosi prima urina de dimineata.

De regula, tratamentul infectiei vezicii urinare si a tractului urinar impune administrarea de antibiotice. Este importat ca tratamentul sa fie administrat fara intrerupere, in functie de schema de tratament prescrisa.

In cazul in care tratamentul nu a fost urmat intocmai, infectia este inca prezenta in organism, iar simptomele reapar in scurt timp. Indicat este ca inainte de a recomanda tipul de antibiotic medicul sa solicite antibiograma. Pentru a verifica daca infectia este vindecata, la aproximativ doua saptamani de la terminarea tratamentului se vor repeta analizele de urina.
Infectii complicate

Tratamentul infectiilor cauzate de ocluzia tractului urinar sau de unele boli sistemice depinde de diagnosticarea si corectarea problemei care sta la baza acestora, implicand uneori interventia chirurgicala.

In cazul in care principala problema nu este tratata, la un moment dat ar putea fi afectata functia rinichilor. Infectiile complicate se mai pot caracteriza prin existenta mai multor bacterii implicate in declansarea acestora.

- Cel mai eficient mod de a preveni infectiile de tract urinar, infectiile vezicii urinare si infectiile renale este de a mentine o igiena personala riguroasa. Intotdeauna trebuie sa va stergeti dinspre fata inspre spate dupa ce ati avut scaun sau dupa mictiune. Se va spala zona intima in fiecare zi cu apa si geluri/sapunuri de igiena intima, dar si dupa fiecare contact sexual.

- Beti multe lichide (in mod special apa), pentru ca bacteriile sa nu stagneze in vezica urinara sau in tractul urinar.

- Golirea vezicii urinare trebuie sa aiba loc imediat ce apare senzatia urinare.

- Mictiunea inainte si dupa actul sexual elimina bacteriile care pot intra in uretra in timpul actului sexual.

- Vitamina C contribuie la mentinerea aciditatii urinei si ajuta la reducerea numarului de bacterii potential daunatoare tractului urinar.

- Purtarea de lenjerie intima din bumbac permite umiditatii sa se evapore. Alte materiale fac acest lucru cu dificultate si creeaza un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Evitati lenjeria de tip tanga.

- Consumati de suc de merisor, deoarece s-a demonstrat ca reduce frecventa infectiilor vezicii urinare.

- Daca va confruntati cu infectii recurente ale tractului urinar incercati sa alegeti pozitiile sexuale care agreseaza cat mai putin uretra. De regula, medici specialisti recomanda femeilor administrarea unei doze de antibiotic imediat dupa actul sexual, daca aceasta se confrunta cu infectii urinare recurente.