Semne si simptome ale afectiunilor vaginale

Infectiile si alte probleme ale vaginului ar putea afecta mai mult decat viata sexuala a unei persoane, deoarece sanatatea vaginului este o parte importanta a sanatatii femeii, in ansamblu.

Infectiile vaginale pot influenta fertilitatea, libidoul si capacitatea de a ajunge la orgasm. Problemele de sanatate vaginala pot avea o amprenta negativa si asupra altor aspecte ale vietii, cauzand stres, dificultati de relationare, avand inclusiv impact asupra increderii in sine.

Este important pentru orice femeie sa poata recunoaste simptomele afectiunilor vaginale si ce anume ar trebui sa faca pentru prevenirea acestora.

Vaginul este un canal muscular inchis, care se intinde de la vulva pana spre colul uterin. Exista diversi factori care pot afecta sanatatea vaginului, precum:

- Actul sexual neprotejat - in acest mod s-ar putea contacta o boala cu transmitere sexuala

- Actul sexual agresiv sau fracturile pelvine - relatiile sexuale agresive sau leziunile din zona pelviana pot determina traume vaginale

- Anumite conditii de sanatate - diabetul zaharat si sindromul Sjogren pot provoca uscacine vaginala

- Medicamente si produse de igiena feminina - utilizarea prelungita a antibioticelor poate creste riscul de infectie vaginala, anumite antihistaminice pot declansa uscaciunea vaginala iar tampoanele superabsorbante pot duce la aparitia sindromului de soc toxic.

- Produsele anticonceptionale - spermicidele si inelul vaginal pot provoca iritati vaginale, in timp ce folosirea diafragmei sau a unui burete contraceptiv ar putea creste riscul aparitiei sindromului de soc toxic.

- Sarcina si nasterea - daca o femeie ramane insarcinata, menstruatia sa se va opri pana dupa nasterea copilului. In timpul sarcinii, scurgerile vaginale cresc cantitativ iar in timpul nasterii sunt frecvente rupturile vaginale. In plus, nasterea vaginala poate sa reduca tonusul muscular al vaginului.

- Tulburari psihologice - anxietatea si depresia pot contribui la scaderea excitatiei sexuale si la aparitia disconfortului in timpul actului sexual. Traumele cum ar fi abuzul sexual sau o experienta sexuala dureroasa, pot duce la asocierea sexului cu durerea.

- Inaintarea in varsta - vaginul isi pierde elasticitatea dupa menopauza

- Nivelul hormonal - modificarile hormonale pot afecta vaginul. Productia de estrogen scade dupa menopauza, dupa nastere si in timpul alaptarii. Nivelurile joase de estrogen pot provoca subtierea mucoasei vaginale iar contactul sexual va deveni dureros.

- Probleme sexuale - durere genitala persistenta sau recurenta inainte, in timpul sau dupa contactul sexual (dispareunie). Durerea din timpul penetrarii ar putea fi cauzata de spasmele involuntare ale muschlor din peretele vaginal (vaginism).

- Bolile cu transmitere sexuala - diverse infectii cu transmitere sexuala pot afecta chiar si vaginul. Printre acestea se numara papiloamele genitale, sifilis, herpes genital. Semnele si simptomele pot include scurgeri vaginale anormale sau leziuni genitale.

- Vaginita - o infectie sau o modificare a echilibrului normal al bacteriilor vaginale pot provoca inflamatia vaginului (vaginita). Simptomele includ scurgeri vaginale, miros neplacut, prurit si durere. Cea mai comuna forma de vaginita este vaginita bacteriana care rezulta din cresterea exagerata a unuia sau a mai multor organisme aflate in mod normal in vagin. Printre acestea se numara infectiile fungice provocate de obicei de o ciuperca numita candida albicans si tricomoniaza care este cauzata de un parazit transmis sexual, de cele mai multe ori.

- Relaxarea planseului pelvin - in cazul in care ligamentele si tesuturile conjunctive care sustin uterul se slabesc, ar putea avea loc un prolaps uterin , iar vezica urinara, uterul si rectul vor aluneca spre vagin. Ca urmare, inclusiv vaginul va fi impins spre exterior.

- Alte boli si conditii - chisturile vaginale pot provoca dureri in timpul actului sexual sau pot face dificila introducerea unui tampon. Cancerul vaginal s-ar putea manifesta sub forma unor sangerari vaginale dupa actul sexual sau dupa menopauza - dar acesta este destul de rar intalnit.

Se va consulta medicul daca se vor observa:
- modificari ale culorii, mirosului sau cantitatii de scurgeri vaginale - mai ales daca acestea sunt insotite si de febra
- roseata vaginala, prurit sau iritatii
- sangerare vaginala intre menstre, dupa actul sexual sau dupa menopauza
- prezenta unei mase sau umflaturi in interiorul vaginului
- senzatie de presiune sau apasare in vagin.

Ar putea fi necesar sa se consulte medicul de fiecare data cand apar iritatiile vaginale, scurgerile vaginale si mai ales daca ati fost diagnosticata cu o infectie vaginala in trecut si va confruntati cu semne si simptome similare.

In acest scop se vor lua mai multe masuri pentru protejarea starii generale de sanatate si implicit a vaginului:

- Sexul responsabil - folositi prezervative sau mentineti o relatie reciproc monogama cu un partener care nu sufera de infectii cu transmitere sexuala.

- Vaccinarea - vaccinurile va pot proteja de virusul papilloma uman, dar si de infectiile hepatice, grave care pot fi contactate in urma actului sexual.

- Respectarea regulilor de igiena - nu faceti dusuri interne si nu folositi sapunuri parfumate. Nu utilizati spray-uri feminine sau tampoane parfumate. Daca preferati jucarii sexuale, curatati-le imediat dupa ce le-ati folosit.

- Exercitiile kegel- acestea pot ajuta la tonifierea muschilor pelvieni. Pur si simplu strangeti muschii vaginului ca si cum ati opri fluxul de urina. Faceti cel putin trei seturi a cate zece exercitii kegel pe zi.

- Informatiile clare despre medicamentele utilizate - discutati cu medicul despre posibilele efecte adverse asupra sanatatii vaginale ale medicamentelor pe care le utilizati.

- Limitarea cantitatii de alcool si renuntarea la fumat - alcoolul si drogurile ilegale pot determina disfunctii sexuale, in timp ce nicotina poate inhiba excitatia sexuala. Daca sunteti sub influenta oricarora dintre acestea exista sanse mai mari sa va asumati riscuri sexuale.

Desi nu pot fi prevenite toate problemele vaginale, controalele periodice la medicul ginecolog pot ajuta la depistarea acestora cat mai curand posibil.