Racelile din timpul verii: simptome, tratament si prevenire

Atunci cand o persoana raceste, cel mai adesea, agentul infectios cauzal este un virus. Pe masura ce vremea devine calda, virusurile care provoaca racelile se schimba, comparativ cu cele regasite in timpul iernii. Astfel, enterovirusurile provoaca cele mai multe raceli pe perioada verii, declansand simptome respiratorii caracteristice tractului respirator superior, cum ar fi rinoreea si durerile in gat. In plus, pot fi prezente si cateva tulburari ale tractului gastro-intestinal.

Enterovirusurile sunt mai frecvente in lunile de vara comparativ cu rinovirusurile, care sunt mai frecvente in lunile reci. Deoarece racelile sunt infectii provocate de agenti virali, antibioticele nu le pot trata. Cu toate acestea, anumite remedii ce pot fi abordate la domiciliu pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la accelerarea vindecarii.

Majoritatea racelilor ce survin vara produc simptome similare cu cele regasite in cazul racelilor din timpul iernii. Acestea pot include:

- rinoree sau secretii nazale;
- tuse;
- congestie nazal;
- dureri de cap;
- senzaie de presiune la nivelul sinusurilor;
- dureri in gat;
- scaderea energiei;
- dureri musculare;
- stranut.

Febra nu reprezinta un simptom frecvent al racelilor din timpul iernii, mai ales in cazul adultilor. In schimb, majoritatea virusurilor implicate in aparitia racelilor din timpul verii pot produce aparitia brusca a febrei.

Exista multe persoane care insista ca racelile din timpul verii sunt mai rele si mai grave decat racelile din timpul iernii. Trebuie cunoscut ca nu exista dovezi care sa sustina aceasta afirmatie, iar cele mai multe raceli dispar in cateva zile si nu necesita tratament medical.

Unele enterovirusuri provoaca alte boli si simptome asociate. Acestea includ:

- herpangina – provoaca eruptii cutanate la nivelul gurii si gatului, dar si febra ce se instaleaza in mod brusc;
- boala mana-picior-gura – produce simptome similare cu cele ale herpanginei, dar si cu cele ale gripei;
- conjunctivita – produce inflamatie si roseata la nivelul unuia sau a ambilor ochi.

In cazuri rare, enterovirusurile pot provoca afectiuni grave si cu potential real de a fi letale. Cateva exemple de astfel de afectiuni sunt reprezentate de meningita si miocardita.

Diferentierea racelilor din timpul verii de alergii poate fi o sarcina dificila, mai ales atunci cand simptomele se fac resimtite la inceputul sezonului de alergii. Unele dintre cele mai importante aspecte prin care se pot face diferente intre aceste doua afectiuni sunt reprezentate de:

- febra – alergiile, mai ales cele care se produc la alergeni ce provin din aer, de exemplu praful si polenul, nu provoaca febra;
- momentul imbolnavirii – alergiile apar, de obicei, imediat ce o persoana intra in contact cu un alergen;
- durata bolii – racelile, chiar si cele mai grave, dureaza de obicei mai putin de 10 zile, in timp ce alergiile au durate mai lungi de timp;
- simptomatologia – persoanele alergice cunosc, de obicei, momentele in care simptomele se inrautatesc sau se amelioreaza. De exemplu, persoanele alergice la polen pot resimti ameliorarea simptomelor atunci cand se afla in interiorul unei cladiri;
- epuizarea – racelile cauzeaza epuizare si fatigabilitate, in timp ce alergiile nu produc acest lucru;
- durerea musculara – alergiile nu produc dureri musculare, dar racelile o pot face;
- raspunsul la medicamente – medicamentele antihistaminice ajuta la ameliorarea simptomelor produse de alergii. In schimb, acest tip de tratament nu ajuta in lupta contra racelii.

Nu exista tratamente curative in cazul racelilor din timpul verii. Cu toate acestea, anumite optiuni de tratament pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Acestea includ:

- decongestionante – pot ajuta la ameliorarea congestiei nazale si a tusei;
- antipiretice si antialgice – aceste medicamente ajuta la scaderea febrei si la calmarea durerii;
- umidificatoare – utilizarea lor ajuta la diminuarea tusei. Sunt indicate mai ales inainte de culcare;
- dusuri cu bai de abur – ajuta la ameliorarea congestiei.

Nu este indicat consumul de medicamente fara acordul medicului, mai ales in cazul copiilor. Acest lucru este valabil si in cazul antibioticelor. Antibioticele trebuie administrate doar in cazul infectiilor bacteriene si pe anumite durate de timp. In caz contrar exista riscul de dezvoltare a rezistentei la antibiotice.

Unele dovezi sugereaza ca anumite tratamente naturiste pot ajuta la diminuarea unor simptome. De exemplu, mierea de albine poate calma tusea, iar zincul poate ajuta la accelerarea vindecarii. Totusi, se interzice consumul de miere de albine in cazul copiilor mai mici de 1 an.

Trebuie cunoscut ca toate remediile naturiste prezinta riscuri si nu exista suficiente cercetari care sa sustina in mod concludent eficienta acestora. Astfel, este vital consultul medical inainte de a incerca diferite metode alternative de tratament.

Ocazional, racelile pot produce infectii secundare. De exemplu, copiii au o predispozitie ridicata de a dezvolta otite in urma racelilor. Medicii pot recomanda tratamente cu antibiotice in cazul in care infectiile sunt cauzate de bacterii. Este important de retinut faptul ca antibioticele nu trateaza racelile, ci doar infectiile bacteriene ce se pot asocia. Utilizarea in mod ineficient a antibioticelor poate contribui la cresterea rezistentei la antibiotice.

Raceala survine atunci cand o persoana intra in contact cu germenii din fluidele infectate ale unei persoane infecte, de exemplu saliva, mucusul sau fecalele. De exemplu, daca o persoana bolnava stranuta in palma, iar apoi strange mana altcuiva, virusul are sanse crescute de a se raspandi. De asemenea, daca particule mici de materii fecale patrund in piscine sau in diferite alte locuri publice, enterovirusurile se pot raspandi mult mai usor.

Exista mai mult de 200 de tipuri diferite de virusuri care ar putea provoca raceala in timpul verii. In general, aceste virusuri produc infectii contagioase, acest lucru fiind valabil pe durata febrei si la cel putin o zi dupa aceea. Astfel, oamenii sunt mai susceptibili de a fi contagiosi atunci cand simptomele lor sunt mai severe.
Factorii de risc pentru contractarea unei raceli pe perioada verii sunt reprezentati de:

- petrecerea timpului in locuri aglomerate;
- petrecerea timpului in jurul copiilor care au tendinta de a se juca in locuri murdare;
- igiena precara a mainilor;
- existenta unui sistem imunitar deficitar din cauza stresului, a oboselii sau a unor boli cronice sau tratamente asociate;
- varstele extreme, precum nou-nascutii sau batranii.

Pentru a reduce riscul de contractare sau de raspandire a racelilor pe perioada verii, specialistii recomanda urmatoarele strategii:

- spalarea frecventa a mainilor, mai ales inainte de masa sau inaintea atingerii fetei. De asemenea, mainile trebuie spalate si dupa expunerea la medii aglomerate sau dupa contactul cu persoane bolnave;

- evitarea mediilor aglomerate pe perioada bolii, astfel incat sa se evite raspandirea racelii. Acelasi lucru poate reprezenta o metoda de a preveni imbolnavirea;

Tusea sau stranutul trebuie realizate cu acoperirea nasului si a gurii cu o batista sau cu un servetel de unica folosinta. Daca acest lucru nu este posibil, se recomanda acoperirea gurii cu zona plicii cotului. Stranutul sau tusea in palma ridica riscul de raspandire a infectiei:

- obiectele personale nu trebuie impartite cu altcineva;
- sarutul persoanelor bolnave trebuie evitat;
- fata, gura sau nasul nu trebuie atinse fara spalarea mainilor in prealabil;
- evitarea piscinelor publice, mai ales in cazul persoanelor ce au sisteme imunitare deficitare;
- dezinfectarea suprafetelor ce ar putea intra in contact cu agentii infectiosi.

Bibliografie:
Allan, G. M., Arroll, B. (2014). Prevention and treatment of the common cold: Making sense of the evidence. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3928210/
Catching a cold when it's warm. (2012). https://newsinhealth.nih.gov/2012/06/catching-cold-when-its-warm
Cold, flu, or allergy? (2014). https://newsinhealth.nih.gov/2014/10/cold-flu-or-allergy
Corsino, C. B., Linklater, D. R. (2019). Herpangina. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507792/
Enteroviruses. (2017). https://www.cdc.gov/dotw/enteroviruses/index.html
Factsheet about enteroviruses. (2010). https://ecdc.europa.eu/en/enteroviruses/facts