Mononucleoza infectioasa – tablou clinic, diagnostic si tratament

Mononucleoza infectioasa este adesea numita si boala sarutului. Virusul care provoaca aceata boala (virusul Epstein-Barr) este raspandit prin saliva. Primoinfectia este adesea inaparenta, survine in copilarie, confera imunitate solida. Contrar infectiilor cu alte virusuri din grupa herpes, nu apar recurente simptomatice, la indivizii sanatosi.

Aceasta afectiune este data de catre virusul Epstein Barr, descoperit in 1964 de catre Burkitt si care reprezinta originea infectioasa a unor limfoame la copiii din Africa (limfom Burkitt).
Virusul Epstein Barr este totodata si cofactor in geneza unor cancere nazofaringiene. Se diferentiaza 2 tipuri virale, A si B, insa fara deosebiri in evolutia clinica.

Sursa de infectie a acestei afectiuni este strict umana, perioada de contagiozitate fiind cuprinsa intre 10 si 14 zile. Receptivitate este una generala, iar transmiterea se face prin saliva, doar in mod exceptional, prin transfuzii de sange. Adultii prezinta acutizarea bolii in 80% din cazuri, 20-30% sunt excretori asimptomatici de virus.

Perioada de incubatie a bolii este de peste 30 zile. Debutul este fie unul gradat, fie brusc prin cefalee, frisoane, febra, anorexie, indispozitie.

Perioada de stare se caracterizeaza prin:
• febra 39-40 C- timp de cateva zile,10-14 zile
• angina eritematosa, pseudomembranoasa, cu edem al luetei, petesii la nivelul valului palatin
• voce nazonata
• edem palpebral
• adenopatii-laterocervical, axilar, loja submandibulara
• splenomegalie-moale, nedureroasa, friabila
• hepatomegalie-hepatita mononucleozica(10-15%)
• exantem maculopapulos cu aspect rujeoliform,sau urticarian (Ampicilina)

Evolutia bolii este variabila, cuprinsa intre 10-14 zile, uneori chiar si 21 zile. Adenopatia si modificarile hematologice persista mai multe saptamani.

Exista mai multe forme clinice :
• Tip anginos - angina mononucleozica este o angina peudomembranosa, cu lueta integra, fara halena fetida
• Tip febril - tifoidic
• Tip icteric - hepatita mononucleozica este mai frecvent biologica, mai rar icterica.
• Forme clinice usoare, subclince, infectii inaparente(copii sub varsta de 2 ani)
• Infectia cu Epstein Barr la imunodeprimati: pacientii transplantati pot prezenta sindroame proliferative in 0,5-7% cazuri; pacientii infectati cu HIV, dezvolta limfoame cu grad inalt de malignitate, leziuni caracteristice ale mucoasei linguale - leucoplazia paroasa a limbii.

Diagnosticul se pune pe baza celor 3 criterii:
• Epidemiologic
• Clinic - angina, febra, adenopatii dureroase, splenomegalie sau hepatomegalie.
• Investigatii de laborator

1.Leucocitoza 10.000/mmc(15.000-20.000/mmc), limfomonocitoza peste 50%; limfocite atipice-celule albastre,Downey si trombocitopenie (50%) 140.000/mmc

2.Teste serologice:
• Anticorpi heterofili- testul Paul-Bunnell- Hanganutiu- Davidsohn
• Poate fi negativ la copii (50 %) ; adulti (grup sanguin A II.)
• Testul Monospot

Teste ELISA
- In faza de stare a bolii Ac. anticapsida virala-(VCA) IgM.si partial IgG la un titru 1/80, Ac. apar rapid si persista 3 luni
- Convalescenta imediata: Ac.anti-EA( antigen precoce)
- Convalescenta tardiva : Ac.anti-EBNA (Epstein-Barr Nuclear Antigen), acestia apar dupa 2-3 luni
3. Cresteri moderate de transaminaze, fosfataza alcalina si bilirubina
4. Izolarea virusului Epstein-Barr din exudat naso-faringean (80-90 %) nu este o metoda de rutina.
5. Tehnici de hibridare a ADN. (PCR)

Este esentiala diferentierea mononucleozei infectioase de alte patologii ce pot implica simptome asemenatoare. Angina prezenta in cadrul acestei afectiuni trebuie diferentiata de alte tipuri de angine (bacteriene, virale, difterica, agranulocitoza, leucemii acute).

Adenopatiile prezente trebuie diferentiate cele tuberculoase, toxoplasmoza, leucemia acuta sau infectia HIV. Formele cu afectare hepatica se pot diferentia de hepatite virale, ictere medicamentoase sau hepatite cronice decompensate.

Mononucleoza infectioasa poate avea complicatii grave in unele cazuri. Printre acestea se regasesc anemie hemolitica, trombocitopenie, agranulocitaza, encefalita acuta, meningita, pareza faciala periferica, miocardita, pancretita dar si complicatii rare precum ruptura splenica.

Nu exista un tratament etiologic al acestei afectiuni. Antibioticele pentru combaterea infectiilor bacteriene si medicamentele antivirale pentru a ucide alti virusi nu functioneaza impotriva mononucleozei infectioase.
In schimb, tratamentele se concentreaza pe ameliorarea simptomelor.

Printre cele mai comune principii de tratament regasim: repaus la pat, izolare 10-14 zile in cazul formelor usoare; hidratare corespunzatoare pentru preventia deshidratarii; utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene care atenueaza inflamatia, durerile de cap si durerile musculare.
Se poate face totodata gargara cu apa sarata si se pot folosi pastile pentru gat.

Simptomele mononucleozei infectioase pot fi severe. Acestea pot afecta temporar capacitatea de a duce o viata activa. Din fericire, aceste simptome se amelioreaza treptat cu tratamente la domiciliu. Este posibila o oarecare oboseala persistenta timp de cateva luni.
Va trebui sa va protejati sanatatea odihnindu-va suficient si lichide in acest timp.
De asemenea, ar trebui sa evitati activitatile obositoare pentru a preveni unele complicatii.

In lipsa unui tratament etiologic sunt necesare unele masuri igieno-sanitare pentru preventia acestei afectiuni cum ar fi: izolare, supravegherea contactilor si masuri uzuale de igiena individuala si in colectivitatile de copii si tineri.

Ca masura de precautie, ar trebui sa evitati sa impartiti pahare de baut, ustensile de mancare, mancare si sarutul, pana cand durerea in gat si alte simptome au disparut timp de cateva saptamani (4-6).
Asigurati-va ca acoperiti tusea si stranutul si spalati-va mainile bine si des.
Nu exista niciun test disponibil pentru expunerea la mono.
Pe baza severitatii simptomelor, un medic specialist poate recomanda tratamentul simptomatic corespunzator.

Mononucleoza infectioasa datorata EBV trebuie suspectata in special adolescenti si adulti tineri, care prezinta o boala acuta caracterizata prin dureri in gat, limfadenopatii cervicale, febra si oboseala.

Semnele clinice care fac diagnosticul mai probabil sunt faringita exudativa cu umflarea uvulei si amigdalelor; edemul periorbitar si al pleoapelor; si limfadenopatii cervicale si postauriculare simetrice.

EBV este unul dintre cei mai importanti agenti patogeni umani. Desi acest virus a fost descoperit in urma cu mai bine de 50 de ani si infecteaza mai mult de 90% din populatia lumii, exista lacune mari in cunostintele noastre despre epidemiologia si patogeneza sa.

Provocarea noastra viitoare este sa concentram cercetarea pe urmatoarele cinci lacune.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mononucleosis/symptoms-causes
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/infectious-mononucleosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles
https://emedicine.medscape.com/article/784513-treatment