Febra Q: cauze, simptome, tratament

Febra Q sau Boala Derrick-Burnet reprezinta o infectie bacteriana cauzata de bacteria gram-negativa Coxiella burnetii. Aceasta bacterie se gaseste cel mai frecvent la bovinele, ovinele si caprinele din intreaga lume.

Oamenii pot fi infectati cu aceasta bacterie atunci cand respira praful contaminat sau consuma alimentele contaminate.

Agricultorii, medicii veterinari si persoanele ce intra in contact mai des cu animalele prezinta cel mai mare risc de contaminare cu Coxiella burnetii. Cel mai mare numar de bacterii se gasesc in placenta sau lichidul amniotic ale animalelor infectate.

Coxiella burnetii este o bacterie foarte rezistenta la factorii de mediu, cum ar fi temperatura ridicata, presiunea osmotica si lumina ultravioleta, dar poate rezista si la multi dezinfectanti standard.

Boala poate provoca simptome usoare, similare cu cele ale gripei, unii oameni neexperimentand insa deloc simptomele febrei Q.

Simptomele usoare ale bolii pot sa dispara in cateva zile, nefiind nevoie de urmarea unui tratament.

Exista si cazuri rare in care este prezenta o forma mai severa a febrei Q, in cazul in care aceasta devine cronica, adica persista sase luni sau chiar mai mult.

O forma mai severa a bolii poate aparea si in cazul in care febra Q recidiveaza.

Persoanele cu probleme cardiace sau sistem imunitar slab prezinta cel mai mare risc de agravare al febrei Q. Aceasta afectiune este foarte grava deoarece poate afecta organele vitale cum ar fi: inima, ficatul, creierul si plamanii.

Formele mai severe sau cronice ale febrei Q pot fi tratate cu antibiotice. Cei cu risc crescut de febra Q pot preveni boala prin dezinfectarea zonelor contaminate si spalarea riguroasa a mainilor.

Simptomele febrei Q apar in mod obisnuit dupa aproximativ 2-3 saptamani de la infectarea cu Coxiella burnetii.

Totusi, este posibil ca unele persoane infectate sa nu manifeste niciun simptom clinic. Daca simptomele sunt prezente, ele sunt in general usoare.

Simptomatologia poate varia semnificativ de la o persoana la alta. Simptomele usoare, frecvente, ale febrei Q pot include:

• Febra inalta;
• Frisoane si transpiratii;
• Tuse;
• Durere toracica;
• Dureri de cap;
• Diaree;
• Greata;
• Dureri abdominale;
• Icter;
• Dureri musculare si articulare;
• Dispnee.

Febra Q este cauzata de infectia cu bacteria Coxiella burnetii. Aceste bacterii sunt de obicei prezente la bovine, ovine si caprine. Animalele transmit bacteria prin contactul cu:

• Urina;
• Fecalele;
• Laptele;
• Lichidul amniotic;
• Placenta.

Aceste produse biologice contamineaza mediul inconjurator, infectand oamenii prin praful respirat. Bacteriile nu pot fi raspandite de la o persoana la alta.

In anumite cazuri, consumul de lapte nepasteurizat poate cauza o infectie. Frecventa exacta a febrei Q nu este cunoscuta deoarece majoritatea cazurilor nu sunt raportate.

Deoarece bacteriile infecteaza de obicei bovine, ovine si caprine, persoanele care reprezinta cel mai ridicat risc pentru infectie sunt:

• Agricultorii;
• Medicii veterinari;
• Ciobanii;
• Persoanele care lucreaza in industria prelucrarii laptelui;
• Persoanele care lucreaza in industria prelucrarii carnii;
• Persoanele care lucreaza in laboratoare de cercetare cu animale;
• Persoanele care lucreaza sau locuiesc in apropiere de ferme;
• Sexul masculin este mai predispus decat cel feminin.

Este dificil pentru un medic sa diagnosticheze febra Q exclusiv pe baza simptomelor. Medicul poate banui prezenta febrei Q daca persoana afectata traieste intr-un mediu in care sunt prezente bovine, ovine sau caprine si are prezente simptome asemanatoare gripei.

Febra Q este diagnosticata prin teste de sange. Aceste teste pot oferi un rezultat negativ in primele 10 zile de la infectare.

Acest lucru face dificila diagnosticarea rapida si decizia medicului de a acorda sau nu tratamentul doar pe baza suspiciunilor create de semnele si simptomele prezente.

In cazul in care medicul suspecteaza prezenta unei infectii cronice, poate recomanda o radiografie toracica si alte teste pentru a examina plamanii si inima.

Diagnosticul diferential

Alte conditii care trebuie luate in considerare in diagnosticul diferential pot fi: bruceloza, endocardita, pericardita, infectiile cu Clamydia, infectia cu virusul Epstein-Barr, leptospiroza, boala Lyme, infectia cu citomegalovirus, limfoame Hodgkin si non-Hodgkin, sarcoidoza, infectia cu Legionella sau Rickettsia.

Uneori, febra Q se poate croniciza sau recidiva. Acest lucru poate duce la complicatii mai grave daca infectia afecteaza unul dintre organele vitale cum ar fi inima, ficatul, creierul sau plamanii.

Au un risc crescut de recidiva sau cronicizare a febrei Q persoanele cu urmatoarele conditii:

• Diferite boli cardiace;
• Anomalii ale vaselor de sange;
• Sistem imunitar slabit;
• Functia renala compromisa;
• Femeile insarcinate.

De asemenea, persoanele cu conditiile enumerate anterior pot avea si un risc mai mare de deces in urma infectiei cu Coxiella burnetii.

Potrivit specialistilor, febra Q apare la mai putin de 5% din pacientii infectati. Cea mai frecventa si mai grava complicatie a febrei Q este o afectiune a inimii numita endocardita bacteriana.

Endocardita este o inflamatie a tunicii interne a cordului, ce se numeste endocard. Aceasta afectiune poate provoca leziuni ale valvelor inimii si poate fi fatala daca nu este tratata.

Alte complicatii grave, mai putin frecvente, sunt:

- pneumonia sau alte probleme pulmonare;
- avortul spontan sau nasterea prematura;
- hepatita (inflamatie a ficatului);
- meningita (inflamatie a meningelui).

Tratamentul febrei Q depinde de severitatea simptomelor.

Infectie usoara

Persoanele care experimenteaza o forma mai blanda a febrei Q nu au nevoie de tratament deoarece aceasta se trateaza de la sine in cateva saptamani.

Infectie severa

In cazul infectiilor severe, medicul va prescrie un antibiotic. Doxiciclina reprezinta tratamentul de electie folosit pentru tratarea adultilor si copiilor cu febra Q. Durata standard a tratamentului este de doua pana la trei saptamani.

Simptomele, inclusiv febra, ar trebui sa dispara in decurs de 72 de ore de la administrarea antibioticului. Esecul tratamentului cu doxiciclina poate sugera ca boala nu este febra Q.

Antibioticele sunt, de obicei, foarte eficiente, iar decesul survenit in urma acestei boli este foarte rar.

Persoanele cu endocardita au nevoie totusi de un diagnostic precoce si de antibiotice pe o perioada de timp de cel putin 18 luni pentru un rezultat favorabil.

In Australia exista un vaccin ce este administrat persoanelor ce au un risc crescut de infectare cu Coxiella burnetii.

Daca o persoana prezinta un risc ridicat de febra Q si nu este vaccinat, va trebui sa tina cont de urmatoarele sfaturi:

- sa dezinfecteze si sa decontamineze in mod corespunzator mainile;
- sa inlature in mod corespunzator toate reziduurile rezultate in urma nasterii animalelor;
- sa izoleze animalele infectate;
- sa se asigure ca laptele pe care il consuma este pasteurizat;
- testarea regulata a animalelor pentru a descoperi o eventuala infectie cu Coxiella burnetii.