Antraxul

Vezi galerie foto

Antraxul este o boala potential fatala data de bacteria Bacillus anthracis. Aceasta bacterie produce sporii care raspandesc infectia. Sporii sunt bacterii in repaus. La fel ca semintele plantelor, sporii nu se activeaza pana nu germineaza.
Antraxul este rar la oameni in afara situatiei in care este raspandit in mod intentionat. Antraxul apare la vite, cai, oi si capre. In antecedente sunt mentionate infectii cu antrax in America de Nord la persoane care lucrau cu animale, ca veterinarii si fermierii.

Oricum, in prezent infectiile cu antrax sunt rare la animalele din America de Nord, datorita programului de vaccinare a animalelor. In 2001, populatia a devenit ingrijorata dupa ce au aparut 22 de cazuri de antrax in S.U.A. ca rezultat al bioterorismului. In majoritatea cazurilor au fost afectati functionari ai serviciului de posta si jurnalisti, care erau expusi sporilor de antrax la manipularea scrisorilor.

Oamenii pot dezvolta patru tipuri de infectii cu antrax:
- antrax cutanat, printr-o leziune a pielii
- antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate
- antrax orofaringian (regiunea posterioara a cavitatii bucale), prin ingestie de alimente contaminate
- antrax respirator, prin inhalarea sporilor.
Dintre cele patru forme antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.

Antraxul este produs de o bacterie numita Bacillus anthracis. Singura modalitate de a face antrax este prin expunerea directa la sporii bacterieni prin , prin ingestia alimentelor contaminate sau prin inhalarea sporilor din aer. Exista posibilitatea ca o leziune deschisa sa fie sursa transmiterii antraxului de la o persoana la alta, dar aceasta metoda de transmitere este rara. Persoanele care vin in contact cu persoane infectate sau care prezinta boala, nu trebuie imunizate sau tratate, numai in cazul in care au fost expuse la aceeasi sursa de infectie.
Nu toate persoanele expuse la antrax vor face boala. Totusi medicii vor trata persoana respectiva pentru a preveni infectia, in cazul in care aceasta a fost expusa la sporii de antrax.

Antraxul cutanat este raspandit prin contact direct cu sporii de antrax, ce ajung pe tegumente sau pe o leziune a mainilor, degetelor, fetei. Jumatate din cazurile de infectiile din SUA in 2001 prin atacuri bioteroriste au fost cutanate.
Antraxul gastrointestinal si orofaringian este raspandit prin consumul de carne contaminata. Astfel de cazuri au aparut in zonele in curs de dezvoltare ca Asia, Orientul Mijlociu si Africa dar nu in America de Nord.
Antraxul respirator se transmite cand o persoana inhaleaza sporii. In antraxul respirator, cel mai mic spor poate patrunde in caile respiratorii, se multiplica si intra in sistemul circulator sanguin. Din acest moment boala este in perioada activa si este foarte dificil de tratat. Acest poces are loc in cateva zile pana la cateva saptamani.

Perioada medie de pentru antrax este de pana la 7 zile dar poate lua 60 de zile sau mai mult pana la aparitia simptomatologiei. Simptomele depind de tipul de transmitere a infectiei.

Alte simptome pot fi:
- ganglioni limfatici mariti in apropiere de zona cu leziunea cutanata
- febra
- migrene (dureri de cap)
- un sentiment de disconfort.

Antraxul cutanat
Antraxul cutanat apare de obicei cand sporii bacteriei ajung pe o leziune a tegumentelor.
Antraxul cutanat are urmatoarele caracteristici:
- infectia pielii apare ca o mica, cu sau fara prurit (mancarime), asemanatoare cu muscatura de insecta sau paianjen
- in una pana la doua zile se transforma intr-o bula plina cu un lichid, de aproximativ 1 cm pana la 3 cm in diametru
- iIn 7 pana la 10 zile apare un punct negru in mijlocul leziunii, inconjurat de o zona rosie si edematiata (infiltrata cu lichid seros); bula este de obicei nedureroasa; pot aparea mai multe bule in diferite stadii.

In S.U.A. nu s-au gasit cazuri confirmate de antrax gastrointestinal. Aceasta forma de antrax apare dupa consumul de carne contaminata cu bacteria care da antrax. Antraxul gastrointestinal poate fi mai grav decat antraxul cutanat dar poate fi tratat eficient prin administrarea prompta de antibiotice.

Netratat, antraxul gastrointestinal duce la:
- ulcere la baza limbii sau amigdalelor
- angina faringiana
- inapetenta (lipsa poftei de mancare)
- voma
- febra.

Aceste simptome sunt urmate de:
- dureri abdominale
- voma cu (hematemeza)
- scaun diareic cu sange.
In doua pana la patru zile dupa aparitia acestor simptome, apare (lichid in abdomen) iar socul si decesul survin peste 2 pana la 5 zile.

Antraxul inhalator are ca sursa cea mai grava forma de expunere. Perioada de incubatie pentru aceasta forma poate fi 60 de zile sau mai mult, dar de obicei este de 2-3 zile.
Simptomele de debut pot include:
- angina faringiana
- subfebrilitati
- febra musculara.
Simptomele se pot accentua rapid in doar cateva zile pana la:
- dificultati la respiratie (dispnee)
- soc, care poate aparea rapid
- meningita care apare frecvent.

Decesul poate surveni in 24 pana la 36 de ore dupa aparitia acestor complicatii. Simptomele respiratorii pot mima o pneumonie.
O data ce boala se agraveaza este dificil de tratat si supravietuirea este mica. Antraxul inhalator nu este contagios. Aceasta forma de antrax apare dupa inhalarea sporilor de antrax din aer. Acest tip de contaminare este foarte rar.
Simptomele antraxului inhalator pot semana cu cele ale gripei, in afara de acestedoua diferente:
- senzatia de lipsa de aer, care apare in infectiile cu antrax dar nu este frecventa in gripa
-rinita abundenta, care apare des in gripa si nu este frecventa in antrax.

Aceasta forma este cea mai rara. Perioada de incubatie este de una pana la sapte zile.
Simptomele de debut sunt:
- febra
- ganglioni limfatici mariti ai zonei cervicale
- angina faringiana severa
- dificultati la inghitire (disfagie)
- ulcere la baza limbii.
Pe masura ce infectia progreseazasi edemele cresc, respiratia poate deveni dificila.

Daca o persoana prezinta simptome caracteristice antraxului, medicul va utiliza informatia din antecedentele personale patologice si testele pentru a afla daca persoana a fost expusa la spori de antrax. Medicul va intreba de mediul in care lucreaza pacientul si de expunerile care ar fi putut avea loc. Postasii, de exemplu, au fost supusiunui risc pentru expunerile la spori in urma bioterorismului.
Daca medicul va continua sa suspecteze o expunere la spori de antrax, va trata pacientul cu antibiotice pana cand diagnosticul va fi confirmat sau exclus.

Medicii diagnosticheaza antraxul cand Bacillus anthracis este identificat intr-o cultura din sange, lichid spinal, leziuni tegumentare sau fluide din tractul respirator.
Se poate face si o biopsiedin tegumentele ulcerate pentru a diagnostica antraxul cutanat.
Daca rezultatul unei culturi nu este clar, se fac teste aditionale (ca testul serologic saureactia de polimerizare in lant–PCR).
Se pot pune la dispozitie cateva teste imagistice pentru a gasi semne de antrax respirator.
- t oracica poate gasi o hiperinflatie a campurilor pulmonare in etajul mijlociu si lichid (pleurezie exudativa) intre foitele ce separa plamanii de peretele toracic.
- computerizata poate observa aceste modificari si hemoragiile ganglionilor limfatici din mediastin.

Daca o persoana banuieste ca a fost expusa la spori de antrax, trebuie sa anunte medicul sau autoritatile locale. Deoarece antraxul nu se transmite interuman, persoanele din jur nu suntin pericol,decat in cazul in care au fost expuse la spori de antrax.

Tratament - Generalitati
Antibioticele pot preveni toate tipurile de infectii cu antrax. Totusi, tratamentul precoce dupa infectie este esential numai pentru antraxul respirator si gastrointestinal. O data ce s-a ajuns la infectii severe, tratamentul nu este eficient de obicei.
In general antraxul poate fi tratat cu antibiotice in primul rand ciprofloxacina, doxiciclina si penicilina. Aceste antibiotice se administreaza timp de 60 de zile.
Specialistii recomanda tratamentul asociat, din doua sau mai multe antibiotice, pentru tratarea antraxului inhalator, deoarece aceasta este forma cea mai grava.

Optiuni de medicamente

Tratamentul pentru antraxul respirator poate fi administrat de asemenea, pentru infectiile gastrointestinale si orofaringiene.
Desi doxiciclina si ciprofloxacina nu se recomanda copiilor si femeilor insarcinate specialistii sunt de parere ca necesitatea de a trata o boala posibil fatala, depaseste riscurile acestor medicamente. La copii, efectele adverse potential severe la doxiciclina sunt afectarea dentitiei (a smaltului) sau a ligamentelor si cartilajelor. Aceste medicamente pot determina patare si deformare a dintilor la copiii mici, cand femeilor insarcinate in luna a patra li se administreaza medicamentul.
Tratamentul cu medicamente asociate este recomandat in tratamentul antraxului cutanat daca persoana are semne de infectie sistemica, ca de exemplu edem sau leziuni la nivelul capului si gatului.

Tratamentul numai cu penicilina a antraxului respirator sau gastrointestinal, nu se recomanda, deoarece bacteria poate obtine rezistenta la penicilina.
Daca tulpina bacteriana este susceptibila la penicilina, copiii care au fost expusi la spori de antrax ar trebui sa primeasca in schimbul doxiciclinei si ciprofloxacinei, amoxicilina pentru prevenirea infectiei. Amoxicilina este o penicilina.
Tratamentul antraxului respirator este adesea ineficient daca boala s-a instalat. Ingrijirile paleative (atenueaza simptomele) intr-un spital sunt esentiale. Acest poate include corticosteroizi daca apare si edemul, afectarea respiratorie sau meningita. Se poate aplica drenarea fluidelor din torace.

Indicatii in antraxul respirator

Adulti (inclusiv femeile insarcinate) si copii: ciprofloxacina sau doxiciclina si una sau doua antibiotice de asociere ce pot fi , vancomicina, penicilina, ampicilina, cloramfenicolul, imipenemul, clindamicina sau claritromicina.
Tratamentul de initiere se face intravenos si se continua per os (pe gura).
Dozele acestor medicamente sunt reduse la copii.

Indicatii in antraxul cutanat

Adulti (inclusiv femeile insarcinate) si copii: ciprofloxacina sau doxiciclina per os.

Profilaxia inainte de expunerea la antrax

Vaccinarea inainte de expunerea la bacteria antraxului poate preveni infectia. Vaccinul se da intr-o serie de 6 injectii timp de 18 luni, urmat de un rapel (repetare).
In prezent acest nu este recomandat si nu este disponibil publicului. In S.U.A. se recomanda imunizarea doar a oamenilor cu risc de a fi expusi. Acesta categorie include unii laboranti si persoane care vin in contact cu animale de import (veterinari ce calatoresc in scopuri profesionale in alte tari) si personalul militar. Femeile insarcinate sunt vaccinate doar daca este absolut necesar.

Profilaxia post expunere la antrax

Medicii specialisti recomanda vaccinul - 3 doze la 2 saptamani interval - in asociere cu antibioticele timp de 60 de zile, pentru prevenirea infectiei dupa expunerea la antrax. Antibioticele recomandate sunt ciprofloxacina sau doxiciclina.
Vaccinul are efecte secundare potentiale care includ , migrenele, durerile articulare si oboseala.
Tratamentul de obicei poate preveni aparitia simptomatologiei. Doar pentru ca persoana a fost expusa la spori de antrax nu inseamna ca vor face infectia. Daca antibioticele sunt administrate prompt, sporii nu vor germina si nu va duce la infectie.

Administrarea antibioticelor pentru prevenirea antraxului este descurajata in afara situatiei in care persoana a fost expusa sporilor de antrax. Doar persoanelor care au fost sfatuite de si care au indicatii clare ca au fost expuse la spori li se administreaza antibiotice. In cazurile in care se face abuz de antibiotice sau nu sunt folosite in dozele corespunzatoare, bacteriile pot dobandi rezistenta la acestea. Pe langa rezistenta, antibioticele pot da efecte secundare ca greata, voma, dureri abdominale si migrene.

Atacurile bioteroriste din 2001 au dus la unele persoane la frica intemeiata de a deschide scrisorile. Totusi se poate face ceva pentru reducerea expunerii la antrax.
Centrele pentru controlul bolilor si pentru preventie, au stabilit metode de abordare a scrisorilor suspicioase.
Daca cineva primeste o scrisoare care arata ciudat sau contine o substanta in forma de praf se recomanda:
- sa se abandoneze scrisoarea in camera, pe o suprafata plata cu grija si rapid, sa paraseasca incaperea, sa se spele pe maini cu sapun si apa si sa sune la 911 pentru a afla ce trebuie facut in continuare
- a nu se incerca sa se inspecteze scrisoarea dubioasa, sa se apropie cu fata pentru observare sau pentru adulmecare
- a nu se transporta scrisoarea acasa sau la munca pentru a o arata si altor persoane
- a nu se pune scrisoarea in punga de plastic sau in alt fel de recipient, daca gestul nu a fost sugerat de agentii federali. Acest gest poate ventila sporii si-i poate elibera in aer.