Inotul in piscina publica: ce boli putem contracta?

In intreaga lume, oamenii se implica in diverse activitati de agrement, unele dintre acestea insa pot pune in pericol viata unei persoane - parasutism, alpinism, ciclism montan, sporturi nautice si ski.O activitate care se presupune a fi distractiva si sigura este inotul in diverse piscine, centre spa, iazuri, lacuri, oceane sau parcuri de distractie cu apa (parcuri acvatice).

Cei care frecventeaza aceste locuri deseori se imbolnavesc deoarece involuntar inghit apa contaminata fie cu diverse bacterii, fie cu substante toxice utilizate la dezinfectare.Exista mai multe boli transmisibile grave care pot fi contactate in timpul inotului in piscinele publice. In continuarea articolului va prezentam cele mai frecvente afectiuni care pot fi contactate din piscinele publice.

Shigeloza sau dizenteria bacilara este o infectie bacteriana acuta, caracterizata prin febra, varsaturi, greata, crampe si diaree, cauzate de bacteria Shigella. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin scaune cu sange si mucus. Shigella se transmite atat direct, cat si indirect, pe cale fecal-orala, si poate aparea ca urmare a ingestiei de alimente sau apa contaminata. Shigeloza se poate raspandi prin inotul in apele contaminate din piscine si spa-uri.

Infectia cu Escherichia coli afecteaza organismul, provocand diaree care alterneaza cu scaune normale, aspectul lor putand varia de la scaune fara urme de sange pana la scaune intens hemoragice. E. coli produce o toxina care lezeaza mucoasa intestinului si duce la aparitia colitei hemoragica. In majoritatea cazurilor de infectie cu Escherichia coli, diareea este asociata cu sindrom hemolitic uremic, afectiune care poate determina insuficienta renala acuta, in special la copiii mici. Transmiterea prin apa a bacteriei se realizeaza prin consumul apei contaminate sau inotul in apa contaminata.

Cunoscuta sub diferite denumiri - boala Weil, febra canicola, icterul hemoragic, febra de namol, boala porcarilor etc. - leptospiroza este o zoonoza bacteriana (infectie ce afecteaza animalele, dar care se poate transmite si la oameni). Simptomele specifice aceste boli sunt: febra, frisoane, mialgii severe, icter, eruptii cutanate, hemoragie cutanata sau a mucoaselor.  Este considerata boala profesionala pentru cei care lucreaza in ferme agricole si piscicole, fabrici de produse lactate, abatoare sau canalizare. Focare de leptospiroza se pot intalni si la cei care inoata in locurile de agrement (piscine) sau in alte locuri cu ape infectate, contaminate in mod special cu urina animalelor domestice sau salbatice.

Cryptosporidium parvum este un parazit ce provoaca o infectie ce afecteaza nu numai oamenii, ci si peste 45 de specii de animale vertebrate, inclusiv pasari de curte, pesti, pisici, bovine, ovine etc. Infectia se produce prin ingestie de oochisturi si poate fi deseori asimptomatica, din aceasta cauza tratamentul este instituit cu intarziere, fapt care permite transmiterea infectiei de la un organism la altul. Principalul simptom la om este diareea, care deseori este severa, apoasa, insotita de deshidratare si crampe abdominale. Alte manifestari sunt: febra, anorexie, varsaturi, indispozitie. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale acestei boli transmisibile prin apa este rezistenta crescuta a speciilor de cryptosporidium la dezinfectantii chimici obisnuiti, folositi pentru purificarea apei de baut. Oochisturile au grad inalt de infectivitate si se excreta prin scaun timp de cateva saptamani dupa ce dispar simptomele. Intr-un mediu umed, acestea isi pot mentine infectivitatea pana la 2-6 saptamani.

Cunoscuta si ca Enterita cu giardia sau lamblia, giardioza este o boala parazitara provocata de infectia intestinului subtire cu un protozoar flagelat. De regula, aceasta infectie nu prezinta simptome, insa uneori apar manifestari intestinale precum diareea cronica, steatoreea, crampe abdominale, flatulenta, scaune frecvente, grasoase si decolorate, malabsorbtie de grasimi si vitamine liposolubile, pierdere in greutate. Giardionza apare cu precadere in randul copiilor, in zonele cu conditii sanitare precare si adesea este asociata cu consumul apei dulci contaminate sau din fantani de mica adancime, inotul in piscine sau bazine.

Numita si hepatita infectioasa, virala, epidemica, icterica sau icter cataral de tip A, hepatita virala A este o boala frecvent asociata cu contaminarea apei potabile, problema care se poate agrava atunci cand reteaua de canalizare devine suprasolicitata din cauza ploilor abundente sau a inundatiilor. Deoarece aceasta boala este cauzata de un virus, tratamentul corect nu consta in administrarea de antibiotice. Focarele de transmitere includ sursele de apa contaminate, persoane infectate care manipuleaza diferite tipuri de alimente si consumul de alimente insuficient preparate termic, in special crustacee.Referitor la inot, hepatita A poate fi controlata prin imbunatatirea igienei si respectarea masurilor sanitare pentru evitarea contaminarii alimentelor si a apei. Hepatita A este o problema potentiala in locurile aglomerate cu salubritate inadecvata.

Infectia cu acest virus are multiple denumiri: gastroenteropatia (gastroenterita) virala epidemica, boala agentului Norwalk, boala Norwalk, gastroenterita virala a adultului, gastroenterita infectioasa acuta nonbacteriana, diareea virala, diaree si varsaturi epidemice, boala varsaturilor de iarna. Asa cum sugereaza si denumirea, aceasta boala, similara cu hepatita A, este cauzata de un virus, nu de o bacterie. In ultimii ani, infectia cu virusului Norwalk a fost legata de aparitia focarelor in special pe vasele de croaziera. Acest virus se transmite mai ales pe cale fecal-orala, desi unele studii au indicat ca transmiterea se poate face si de la om la om (prin contact uman) sau chiar prin aer. De asemenea, centrele spa, piscinele si bazinele cu apa calda au fost locuri implicate in declansarea unor focare epidemice de gastroenterita virala. Gastroenterita virala se poate manifesta de la boala diareica usoara, cu simptome de varsaturi, greata, febra, pana la forme grave, cu deshidratare severa, care necesita aderea ingrijiri medicale.

Aceste organisme sunt protozoare, numite si amibe libere, si sunt prezente in mod obisnuit in apa si sol. Diverse specii de Acanthamoebia pot invada creierul si meningele la persoanele imunocompromise, determinand encefalita granulomatoasa amibiana. Meningoencefalita primara amibiana este cauzata de o amibie flagelata libera (Naegleria fowleri) care invadeaza creierul si meningele prin intermediul mucoasei nazale, urmand traseul: cavitatea nazala, nervul olfactiv, meningele rahidian si creier. Odata ajunsa in creier, amiba ataca celulele creierului. De asemenea, aceste protozoare pot provoca infectii la nivelul ochilor si pielii. Infectiile oculare (mai ales la nivelul corneei) s-au manifestat mai ales la purtatorii de lentile de contact moi si prin expunerea ochiului la apa incalzita, contaminata din centrele spa. Numarul infectiiilor este mai ridicat in randul persoanele care inoata in lacuri si iazuri cu apa calda si mai scazut in cazul acelora care frecventeaza piscinele de inot. Ca masura de precautie se recomanda ca purtatorii de lentile de contact moi sa nu poarte lentilele in timp de inoata in apa calda sau piscine. Pana in prezent nu a fost descoperit niciun antidot pentru acesta afectiune, iar incalzirea globala poate creste numarul bolnavilor, specific fiind faptul ca amiba se dezvolta cu precadere in ape calde.

Pseudomonas aeruginosa sau bacilul piocianic poate determina o mare varietate de infectii atunci cand este contractat in timpul inotului de agrement. Frecvent sunt intalnite infectiile de pielii si boala numita "otita inotatorului". Bacteria este prezenta si in mediul inconjurator, dar se dezvolta mai bine in mediu cald si umed, cum ar fi spa-uri si piscine cu apa calda. Este rezistenta in apa calda chiar si la produsele de dezinfectat, care deseori sunt alterate de caldura. Pseudomonas aeruginosa este a doua cauza frecventa de infectii nozocomiale in unitatile de terapie intensiva. Contractata in urma inotului de agrement, infectia se poate manifesta sub forma unor eruptii pe piele, cunoscuta sub denumirea de "foliculita baii fierbinti”. Chiar si persoanele sanatoase care sunt expuse la bacterie (bai fierbinti, statiuni, parcuri de distractie cu apa etc.) pot dezvolta simptome, uneori destul de grave.

Schistosoma, Bilharzioza sau febra melcului, cum mai este denumita, este o infectie determinata de trematode (viermi plati). Transmiterea bolii se face prin contactul cu apa contaminata. Manifestarea cea mai comuna, intalnita in America de Nord, este o forma de dermatita, denumita "pruritul inotatorului". Aceasta este frecvent intalnita la inotatorii care se scalda in lacuri si iazuri, in mod special in cele care traiesc melci (acestia fiind parazitati de trematode). Totusi, schistosomele din aceasta zona nu se matureaza in organismul uman, de aceea boala este depistata si autolimitanta. In alte parti ale lumii, schistosomiaza se produce cand cercarii eliberati de moluste in apa penetreaza pielea umana in timpul inotului, apoi intra in fluxul sanguin si migreaza spre plaman, ficat si spre venele din cavitatea abdominala. Simptomele precoce includ diaree, dureri abdominale, hepatomegalie. In cele din urma, boala poate evolua spre insuficienta hepatica si chiar cancer colorectal.

Cunoscuta si ca Boala viermelui de Guineea sau Dracontiaza, dracunculoza este o infectie cu un vierme din clasa nematodelor mari, care se manifesta la nivelul tesutului subcutanat. Dupa aproximativ un an de la contaminare, cand femela adult este pregatita sa strapunga pielea si sa depuna larvele, apare o mica leziune veziculara, de obicei la nivelul membrelor inferioare. Persoana infectata poate manifesta senzatie de arsura, mancarime in zona leziunii, febra, greata, varsaturi si diaree. De asemenea, leziunea se poate suprainfecta. Cand partea infectata a corpului este scufundata in apa, vezicula se rupe si larvele sunt deversate in apa. Boala se transmite prin ingestia de apa potabila infectata sau prin inotul in iazurile, raurile, mlastinile infectate (care contin crustacee microscopice infestate cu larva parazitului). Dracunculoza a ramas o infectie endemica doar in 13 tari africane sub-Sahariene.

Trebuie avut grija de fiecare data cand se fac activitati in mediul acvatic, fie spa, fie piscine, iazuri, lacuri, deoarece exista o multime de boli transmisibile care se pot contacta din apa infectata. Daca aveti simptome dupa o baie in piscine comune sau ape comunale, adresati-va imediat medicului dumneavoastra, unele boli sunt usor de tratat insa altele pot duce la complicatii grave.