Sindromul imunodeficientei dobandite si complicatiile neurologice
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este sindromul imunodeficientei dobandite
SusInfectia cu virusul imunodeficientei dobandite (HIV), in stadiul ei cel mai avansat, sindromul de imunodeficienta dobandita (SIDA)se caracterizeaza clinic printr-un deficit imunitar complex predominant celular care predispune la diferite suprainfectii: bacteriene, virale, fungice, cu protozoare si evolutie letala in luni sau ani.
Cuprins articol
Etiologie
SusVirusul imunodeficientei umane, un retrovirus continand enzima ARN numita reverstranscriptaza (RT), joaca un rol central in patologia infectiei. Aceasta este caracterizata de proprietati patogene complexe, incluzand tropismul limfocitelor T CD4, macrofagele si neuronii.
Deosebire notabila: Multiplicarea in prezenta anticorpilor, variabilitatea mare si rezistenta scazuta in mediul extern, fiind distrus de factori precum temperatura si dezinfectantii obisnuiti.
Contaminarea necesita un contact intim.
Epidemiologie
SusSursa de infectie consta in omul infectat simptomatic sau asimptomatic, iar receptivitatea este universala pe tot parcursul vietii.
Caile de transmitere includ cele directe, precum contactul sexual si transmiterea sangvina, dar si cele indirecte, in cazul toxicomanilor sau a transmiterii verticale de la mama la fat.
Prevalenta in lume cunoaste variatii geografice, cu crestere in anumite regiuni, iar grupele de risc cele mai afectate includ barbatii homo sau heterosexuali, hemofilicii, cei cu parteneri multipli si nou-nascutii din mame seropozitive pentru HIV.
Patogenie si mecanism patogenic
SusHIV infecteaza limfocitele T CD4 si macrofagele, determinand o prabusire progresiva a sistemului imunitar. Mecanismul patogenic implica recunoasterea receptorilor CD4, fixarea pe limfocite, penetrarea celulelor, eliberarea ARN-ului viral si transformarea acestuia in ADN, provocand distrugerea celulelor tinta.
Cauza comuna a acestei distrugeri consta intr-o imunosupresie profunda, predominant celulara, care predispune la diverse boli oportuniste.
Evolutia clinica si stadii
SusExista sase stadii evolutive ale infectiei cu HIV:
Incubatia: Dupa infectie, variind intre 1-3 luni sau 10 luni in cazul infectiei sexuale.
Infectie Asimptomatica: Prezenta HIV in organism, cu capacitatea de contagiozitate.
Infectie Simptomatica: Debutul poate fi acut, manifestandu-se prin febra, mialgii, artralgii si alte simptome diverse. Boala poate afecta organe precum sistemul nervos, ficatul sau pielea.
Evolutia clinica a infectiei cu HIV/AIDS reprezinta un subiect complex, necesitand abordari integrate pentru intelegerea profunda a impactului acestei boli asupra organismului uman.
ARC (AIDS Related Complex) reprezinta o faza de tranzitie catre SIDA, asociind limfopatia generalizata persistenta cu cel putin doua dintre urmatoarele simptome: pierdere in greutate mai mare de 10%, febra persistenta timp de cel putin o luna si diaree prelungita pentru o perioada similara.
Stadiul de SIDA este caracterizat de prezenta a cel putin trei simptome majore (pierdere in greutate, febra, diaree) si simptome minore, incluzand tuse persistenta, dermatita cronica, recurenta a herpesului, limfadenopatie, candidoza bucala, infectii oportuniste (precum pneumocistoza, pneumopatii recurente, tuberculoza), sindrom de malabsorbtie, retinita cu citomegalovirus, meningita cu criptococ, toxoplasmoza cerebrala, encefalita acuta, encefalita subacuta tardiva ireversibila progresiva, dementa si tumori precum sarcomul Kaposi.
Complicatiile neurologice ale HIV/SIDA reprezinta o sfera distincta si semnificativa a afectiunii, aducand multiple manifestari care pot influenta calitatea vietii pacientilor.
Virusul imunodeficientei umane (HIV) determina afectarea sistemului nervos central si periferic, avand un impact asupra functionarii neurologice si provocand diverse tulburari.
Neurotropismul HIV
HIV are o predilectie pentru sistemul nervos, penetrand bariera hemato-encefalica si infectand celulele gliale, macrofagele si limfocitele T CD4+. Acest tropism neurologic contribuie la diversitatea manifestarilor neurologice ale infectiei.
Complicatii Neurologice Majore
Encefalopatia HIV: O afectiune caracterizata de disfunctie cerebrala generalizata, manifestata prin modificari cognitive, perturbari de comportament si afectare motorie.
Meningita si Meningoencefalita: HIV poate cauza inflamatie la nivelul meningelor, provocand dureri de cap severe, rigiditatea gatului si, in cazuri mai severe, modificari cognitive.
Neuropatia periferica HIV: O afectiune care afecteaza nervii periferici, determinand furnicaturi, amorteli si durere la nivelul extremitatilor.
Manifestari Neurologice Minore
Tulburari cognitive subtile: Dificultati de concentrare, memorie afectata si alte deficite cognitive minore pot aparea in stadiile timpurii ale infectiei.
Migrene si cefalee: HIV poate contribui la cresterea frecventei si intensitatii migrenelor.
Tulburari de somn: Insomnii, somnolenta diurna si alte probleme legate de somn sunt intalnite frecvent.
HIV-Associated Neurocognitive Disorders (HAND)
Sindroamele neurocognitive asociate HIV (HAND) reprezinta o gama variata de tulburari cognitive intalnite in cadrul infectiei cu HIV. Acestea pot varia de la forme usoare, cum ar fi tulburarile cognitive asimptomatice, la forme mai severe, inclusiv dementa HIV.
Diagnostic si management
SusDiagnosticul complicatiilor neurologice ale HIV/SIDA implica investigatii precum imagistica cerebrala, lichidul cefalorahidian si teste neuropsihologice.
Managementul se concentreaza pe tratamentul infectiei HIV cu terapie antiretrovirala (TAR), iar in cazurile severe pot fi necesare medicamente specifice pentru controlul simptomelor neurologice.
Tratament
SusIn prezent sunt disponibile un numar mare de medicamente antivirale.
Folosirea unei combinatii de 3 sau 4 medicamente poarta denumirea de HAART.
Aceasta schema duce la scaderea nivelelor plasmatice de ARN viral, insotita de cresterea treptata a nr.de celule CD4, uneori pana la valori normale.
Tratamentul nu duce la vindecarea bolii, ci are ca scop inhibarea de durata a replicarii virale, astfel incat pacientul sa obtina si sa mentina un raspuns imun eficient in fata potentialilor agenti microbieni.
Se recomanda initierea tratamentului la toti pacientii cu CD4<350 celule/ul sau la o viremie plasmatica >50.000-100.000 copii ARN/ml.
Regimul cel mai utilizat foloseste 2 nucleozizi inhibitori ai revers transcriptazei in asociere fie cu 1 inhibitor non-nucleozidic al revers tarsncriptazei sau 1 inhibitor de proteaze. Activitatea antiretrovirala este evaluata pe baza nr.CD4 si a viremiei.
Durata tratamentului depinde de nivelul imunosupresiei.
Au fost documentate o serie de efecte adverse asociate cu schema HAART, printre care PML si dementa HIV.
De asemenea a fost descris si sindromul inflamator al reconstructiei imune (Immune Reconstruction Inflammatory Syndrome, IRIS). Acesta apare ca urmare a imbunatatirii imunitatii dupa initierea schemei HAART si consta in progresia paradoxala clinica si radiologica si cresterea numarului infectiilor oportuniste.
IRIS a fost descris si in PML, toxoplasmoza, meningita criptococica si infectia cu virus varicelo-zosterian. Unii pacienti raspund bine in acest caz la corticoterapie.
Profilaxie se realizeaza prin depistarea surselor de infectie prin supravegherea grupelor cu risc si reducerea cailor de transmitere: folosirea de prezervative, intreruperea sarcinii, educatie sanitara, tratament in caz de contact.
Concluzii
SusComplicatiile neurologice ale HIV/SIDA reprezinta o provocare semnificativa in gestionarea acestei afectiuni. Abordarea multidisciplinara, care implica atat specialisti in boli infectioase, cat si neurologi, este esentiala pentru o evaluare si management.
Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hiv-aids/diagnosis-treatment/drc-20373531
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4952339/
https://www.prn.org/index.php/complications/article/neurological_manifestations_of_hiv_74
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Infectioase
- Dr. Adriana Motoc - Spitalul clinic de boli infectioase si tropicale prof. dr. VICTOR BABES
- Dr. Gabriel Coltan - Institutul de boli infectioase prof. dr. MATEI BALS
- Dr. Mariana Mardarescu - Institutul de boli infectioase prof. dr. MATEI BALS
- Dr. Laura Maria Albu -
- Dr. Cristina Mihaela Cismaru -