Simptomele infectiei cu HIV la femei

HIV sau virusul imunodeficientei umane este un virus care ataca sistemul imunitar al unei persoane, crescand astfel riscul de aparitie si impactul altor infectii si boli.

Fara tratament adecvat, infectia ar putea progresa la un stadiu avansat, numit SIDA. In zilele noastre, speranta de viata a unei persoane infectate cu HIV este asemanatoare cu a unei persoane neinfectate, atat timp cat adera la un tratament specific, in mod continuu.

HIV poate infecta orice persoana, dar simptomatologia poate sa difere la femei fata de barbati.

In cateva saptamani de la contractarea virusului HIV, organismul trece prin seroconversie, adica o perioada in care virusul se multiplica rapid. In timpul seroconversiei, virusul poate provoca o simptomatologie asemanatoare gripei, numita infectie acuta cu HIV.

Dupa aceasta perioada initiala pot sa apara si alte simptome, mai ales in cazul in care persoana infectata nu primeste tratament. Simptomele infectiei cu virusul imunodeficientei umane la femei includ:

• Simptome asemanatoare gripei.

Dupa contractarea virusului HIV, sistemul imunitar raspunde infectiei prin urmatoarele simptome:

• Fatigabilitate;
• Dureri de cap;
• Subfebrilitate;
• Tuse;
• Stranut;
• Congestie nazala.

Aceste simptome apar, de obicei, dupa 2-6 saptamani de la infectia cu virusul HIV si pot avea o durata cuprinsa intre o saptamana si o luna. Din cauza aspectului asemanator cu al racelii sau gripei, simptomele nu sunt asociate initial cu HIV.

Inflamarea ganglionilor limfatici

In urma unei infectii acute cu HIV, virusul continua sa se inmulteasca, dar intr-un ritm mai lent, iar tabloul clinic poate lipsi. Cu tratament adecvat, progresia virusului poate fi incetinita sau oprita. Cu toate acestea, chiar si fara tratament, unele persoane pot experimenta simptome suplimentare abia dupa un deceniu de la infectia initiala.

Adenopatia sau inflamarea ganglionilor limfatici poate fi una dintre primele simptome ale infectiei HIV, dupa cele ale unei infectii acute.

Umflaturile pot sa apara la nivelul gatului, sub maxilar si in spatele urechilor. Aceste umflaturi pot provoca probleme la inghitire si pot avea o durata cuprinsa intre cateva zile si cateva luni.

Infectii vaginale

Atunci cand o persoana are HIV, sistemul imunitar consuma multa energie pentru a lupta impotriva virusului. Ca urmare, organismul va fi predispus la alte infectii. Infectia cu HIV poate creste riscul infectiilor fungice.

Simptomele acestor infectii includ:

• Senzatie de arsura in jurul vaginului si vulvei;
• Dispareunie (durere in timpul actului sexual);
• Urinari dureroase;
• Secretii vaginale albicioase.

Toate femeile vor avea infectii fungice in viata, dar acestea sunt rare. O femeie cu HIV poate avea aceste infectii destul de frecvent din cauza apararii slabe a organismului.

Pierdere rapida in greutate

Daca o femeie nu primeste tratament prompt impotriva virusului HIV, acesta poate provoca greata, diaree, absorbtie slaba a alimentelor si pierderea apetitului alimentar.

Fiecare dintre aceste probleme poate determina o persoana sa piarda in greutate intr-un timp scurt.

Modificari ale dispozitiei

Uneori, progresia infectiei cu virus HIV la femei poate provoca tulburari de dispozitie si tulburari neurologice. Acestea pot implica depresie, stres si pierderi ale memoriei.

Modificari ale tegumentelor

Infectia cu HIV poate provoca pete neobisnuite pe piele. Acestea pot fi rosii, roz, maro sau chiar violet si pot sa apara in interiorul cavitatii bucale, la nivelul pleoapelor sau al nasului.

Leziunile tegumentare pot sa apara, de asemenea, la nivelul cavitatii bucale, al organelor genitale sau in zona anala.

Modificari menstruale

Unele femei cu infectie HIV pot avea menstruatii mai usoare sau mai severe. De asemenea, daca o femeie scade brusc in greutate, poate suferi perioade de amenoree, adica absenta menstruatiilor.

In plus, fluctuatiile hormonale pot provoca simptome menstruale, cum ar fi crampe, sensibilitate la nivelul sanilor si fatigabilitate. Simptomele se pot schimba oricand, putand sa se imbunatateasca sau sa devina mai severe.

Medicii recomanda testarea pentru HIV tuturor persoanelor cu varste cuprinse intre 13-64 de ani, ca parte a controalelor de rutina.

De asemenea, se recomanda efectuarea testarii infectiei cu virus HIV la toate femeile insarcinate. Unele femei au un risc mai mare de a contracta virusul HIV.

Factorii de risc includ:

• Contactul sexual vaginal sau anal cu o persoana care nu cunoaste daca este infectata cu HIV sau cu persoane infectate, dar care nu iau medicamente antiretrovirale;

• Injectarea drogurilor si folosirea in comun a acelor si a seringilor;

• Infectarea cu alte boli cu transmitere sexuala, precum sifilisul;

• Persoanele care au tuberculoza sau hepatita.

Daca o femeie are unul dintre factorii de risc mentionati, aceasta ar trebui sa discute imediat cu medicul despre testarea HIV. Diagnosticul precoce este crucial si multe terapii pot ajuta o persoana cu HIV sa isi gestioneze starea fara complicatii.

Pentru a pune diagnosticul de infectie cu HIV, medicii au la dispozitie mai multe tipuri de teste. Cu toate acestea, unele nu pot detecta virusul in primele etape. Testele HIV includ:

• Testarea anticorpilor – aceasta metoda detecteaza prezenta anticorpilor din sange sau saliva. Testele rapide ce pot fi facute la domiciliu sunt de obicei astfel de teste.

Acestea nu pot detecta infectia cu HIV intr-un stadiu incipient;

• Teste antigen/anticorpi – aceste teste detecteaza anticorpii si antigenele din sange. De asemenea, pot detecta infectia HIV inca din stadii incipiente;

• Testare a acizilor nucleici – aceste teste verifica prezenta materialului genetic al virusului in sange si pot detecta infectia cu HIV in stadii incipiente.

In prezent nu exista metode de vindecare a infectiei cu HIV, insa medicii pot prescrie medicamente care fie impiedica replicare virusului, fie reduc rata de multiplicare a acestuia. Aceste medicamente se numesc antiretrovirale si exista mai multe tipuri diferite.

O persoana infectata cu HIV poate fi nevoita sa ia intre unul si trei medicamente pe zi, in functie de nevoie. In mod ideal, daca o persoana isi administreaza antiretroviralele conform instructiunilor primite de la medic, virusul nu se va mai replica, iar sistemul imunitar se poate concentra doar pe cantitatea ramasa.

Nivelurile virale se pot diminua pana cand nu vor mai fi detectabile.

Cu toate acestea, virusul imunodeficientei umane va ramane in organism, iar in eventualitatea in care o persoana inceteaza sa isi mai ia tratamentul, acesta ar putea incepe sa se inmulteasca din nou.

Simptomatologia infectiei cu HIV se aseamana cu a altor boli. Simptomele initiale pot fi similare, de exemplu, cu cele ale gripei. Femeile pot, de asemenea, sa experimenteze si alte simptome ulterioare, cum ar fi infectiile vaginale.

Orice persoana care considera ca ar putea fi infectata cu HIV trebuie sa discute cu un medic in vederea diagnosticarii.

Datorita inovatiilor in tratament, oamenii pot gestiona infectia cu HIV la fel ca orice alta afectiune cronica. Urmarea unui tratament prompt poate ajuta la prevenirea simptomelor ulterioare si la o perspectiva imbunatatita.