6 moduri in care dieta influenteaza incontinenta urinara

In ciuda faptului ca nu exista o dieta specifica in cazul incontinentei urinare, specialistii sunt de parere ca regimul alimentar are capacitatea de a influenta aparitia si evolutia episoadelor de incontinenta, in special in cazul in care tulburarea este determinata de existenta unei vezici hiperactive, ce determina aparitia incontinentei.

Majoritatea medicilor specialisti recomanda pacientilor sa apeleze la o dieta care sa excluda anumite alimente cu potential declansator.

Lista acestor alimente nu poate fi insa fixa si nici nu se poate adresa si aplica tuturor pacientilor, deoarece raspunsul simptomatologiei la noul regim difera de la un caz la altul, existand diferente individuale considerabile in ceea ce priveste evolutia incontinentei dupa restrictionarea alimentelor.

Pentru a observa care sunt alimentele care agraveaza episodul de incontinenta, pacientul este sfatuit sa elimine, la inceput, produsele suspectate de medici ca avand potential agravant, apoi sa le reintroduca in dieta pe rand si in cantitati minime, urmarind atent reactia organismului.

Specialistii atrag atentia pacientilor suferinzi de incontinenta urinara asupra cantitatii de apa consumate zilnic. Aceste persoane se afla intr-o situatie speciala - daca nu consuma lichide in cantitate corespunzatoare, se pot deshidrata, iar daca beau apa in exces, aceasta poate declansa sau inrautati incontinenta.

Pentru o astfel de persoana, consumarea celor 6-8 pahare de apa/zi in vederea obtinerii unui nivel corespunzator de hidratare poate pune probleme din punct de vedere al simptomatologiei. Din acest motiv, urologii sfatuiesc pacientii sa se limiteze la 4-6 pahare de apa zilnic.

Prin limitarea aportului hidric se poate imbunatati in mod evident simptomatologia, atat in cazul incontinentei de efort, cat si in a celei prin prea plin.

Incontinenta de efort apare cand scurgerea de urina este rezultatul cresterii presiunii asupra vezicii urinare (ori de cate ori se mareste presiunea in cavitatea abdominala, ca de exemplu la tuse, stranut etc). Incontinenta prin prea plin apare cand exista nevoia impetuoasa de a urina, capacitatea vezicii urinare fiind depasita de acumularea urinei.

Medicii atrag atentia asupra influentei negative pe care bauturile alcoolice o exercita asupra evolutiei episoadelor de incontinenta urinara (atat in cazul celei prin prea plin, cat si al celei mixte - combinatie intre incontinenta de efort si cea prin prea plin).

Mecanismele prin care alcoolul influenteaza incontinenta sunt multiple si complexe si includ exercitarea unui efect diuretic de catre acesta (prin care se poate ajunge la deshidratarea organismului), cat si reducerea controlului nervos asupra sfincterului vezical.

Acest lucru se produce din cauza faptului ca alcoolul intervine in procesul de transmitere a semnalului neurologic de la creier la vezica urinara, acesta fiind realizat cu impulsuri si stimuli prin care sunt controlate si comandate actiuni precum initierea sau amanarea mictiunii, in functie, desigur, de situatie.

Atunci cand pacientul consuma alcool, controlul exercitat de catre creier asupra aparatului sfincterian este de o intensitate mai redusa si astfel se poate declansa episodul de incontinenta.

Specialistii recomanda reducerea consumului de alcool la maximum, insa acest sfat nu se adreseaza tuturor pacientilor, unii dintre ei suportand cantitati mici.

In vederea stabilirii cat mai exacte a dozei tolerate, persoanele prezentand aceasta tulburare pot incepe prin a elimina complet alcoolul din dieta si a urmari evolutia simptomelor.

Apoi, la un interval de cateva saptamani, il pot reintroduce, in cantitati mici si usor crescande, pentru a determina limita de tolerabilitate a organismului.

Cofeina si implicit toate produsele care o contin actioneaza asupra vezicii urinare in mod dublu, in primul rand stimulandu-i direct activitatea si in al doilea rand, actionand ca un diuretic. Datorita acestor efecte, urologii recomanda pacientilor cu incontinenta urinara sa excluda complet astfel de produse din alimentatie.

Exista o mare diversitate de produse ce contin cantitati si concentratii diferite de cafeina, cum ar fi, de exemplu: ciocolata, cacao, unele sucuri, ceaiuri, chiar si cafeaua decafeinizata (in cantitate minima), iar eliminarea acestora din regimul alimentar poate fi dificil de realizat, fapt recunoscut chiar si de medici.

De aceea, specialistii sfatuiesc pacientii sa inceapa prin a reduce treptat consumul de cafeina (indiferent sub ce forma este ea adusa in dieta). De exemplu, daca pacientul este un mare consumator de cafea, pentru inceput poate sa reduca consumul zilnic la 1-2 cesti.

Efectele benefice pot fi resimtite chiar si in aceste conditii, in special daca pacientul incearca sa isi mentina necesarul de cofeina la acest nivel constant si nu revine dupa un timp la consumul initial.

Specialistii recomanda pacientilor sa evite sa consume cafea sau de alte produse din aceasta categorie dupa ora 19:00. Acestea ar trebui servite in timpul diminetii si nu seara, pentru a evita necesitatea urinarii in timpul noptii.

Pacientilor cu incontinenta urinara, in special celor cu incontinenta prin prea plin (avand vezica urinara hiperactiva), le este recomandat sa evite consumul mancarurilor picante si excesiv de condimentate, cum ar fi: mancarea chinezeasca, mexicana, chilli, ardei iuti, precum si a altor alimente din aceasta clasa.

Actiunea acestor alimente asupra vezicii este asemanatoare cu cea a cafeinei, ambele fiind percepute ca iritanti puternici pentru epiteliul vezical, ceea ce ii stimuleaza activitatea (resimtita de pacient ca nevoia impetuoasa de mictiune).

Pacientul este sfatuit sa elimine astfel de produse din regim si sa le reintroduca treptat, in timp, in cantitati mici, pentru a determina ce fel de alimente ii pot declansa episodul de incontinenta si pe care le poate consuma in continuare.

Din categoria preparatelor acide fac parte citricele - atat sucurile, cat si fructele propriu-zise. Acestea au proprietatea de a stimula vezica urinara din cauza actiunii iritante.

Sucul de merisoare, de exemplu, desi are proprietati antimicrobiene, fiind util in tratamentul infectiei urinare, este considerat un produs acid declansator si agravant al episodului de incontinenta.

Bauturile carbogazoase, indiferent daca au in continut cofeina sau nu, ar trebui excluse din alimentatia unei persoane care sufera de incontinenta urinara.

Recomandarile specialistilor se bazeaza pe faptul ca dioxidul de carbon continut in astfel de bauturi actioneaza ca o substanta iritanta pe o vezica urinara cu o sensibilitate modificata, asa cum este in cazul pacientilor cu acest tip de tulburari.

Pacientii cu incontinenta pe fondul unei vezici hiperactive sunt cei care ar trebui sa aiba in vedere acest fapt, acestia fiind, prin natura speciala a acestui tip particular de incontinenta, cei mai afectati.

Datorita naturii mai delicate a acestei patologii, pacientul se poate simti jenat in a-i comunica medicului problema cu care se confrunta.

Incontinenta este insa o tulburare cu o oarecare frecventa, in special la persoanele varstnice (trecute de 65 de ani), cu boli cardiace sau cu infectii genito-urinare, ce trebuie tratata corespunzator pentru a evita instalarea complicatiilor.

Metodele terapeutice aplicate pacientilor cu o astfel de conditie medicala asigura ameliorarea si vindecarea in peste 80% din cazuri, insa pentru a putea beneficia de tratament, pacientul trebuie sa expuna problema medicului.

Acesta poate fi chiar si medicul de familie, iar exprimarea nu trebuie sa fie complicata, pacientul putand afirma simplu ca are problema cu vezica.

In aceasta situatie medicul ii poate pune intrebari orientate strict asupra acestei situatii in vederea aflarii cator mai multe detalii pentru emiterea unui diagnostic corect.

Aceste intrebari pot fi referitoare la necesitatea urinarii noaptea, la frecventa scurgerilor si la intensitatea si severitatea acestora. Desigur, in cazul in care pacientul nu este multumit de modul in care decurge consultul ulterior sau daca medicul nu cere astfel de informatii, acesta se poate prezenta oricand la un alt specialist, ginecolog sau uro-ginecolog (un ginecolog cu o supra-specializare in domeniul urologiei).

Unul din sfaturile specialistilor cu privire la incontinenta urinara priveste controlul greutatii; ca urmare, persoanelor supraponderale le este recomandat sa slabeasca.

Studii recente au demonstrat ca in cazul obezilor, o pierdere chiar si a 5-10% din greutatea initiala poate ameliora considerabil atat incontinenta de efort, cat si cea prin prea plin.

De exemplu, un studiu clinic efectuat pe 40 de femei cu incontinenta a evidentiat faptul ca lotul celor care au slabit in medie 15 kilograme a resimtit o ameliorare a simptomatologiei privind episoadele de incontinenta cu 60%, comparativ cu o imbunatatire de 15% in lotul celor care si-au mentinut greutatea initiala.