Totul despre mamografie

Vezi galerie foto

O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului, facuta cu ajutorul unui echipament special, care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate.

Mamografia este cea mai buna metoda radiologica disponibila astazi, ce poate detecta precoce cancerul de san. Este o metoda ideala si indispensabila pentru femeile peste varsta de 40 de ani, ce au un risc crescut de a face cancer de san.

O femeie se poate simti stresata, poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. Procedura in sine este relativ simpla. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca restul afectiunilor sunt date de cancer, peste 90% dintre acestea sunt curabile daca sunt detectate precoce si tratate prompt.

Desi mamografiile, la fel ca majoritatea analizelor medicale, nu au o acuratete de 100%, controlul regulat cu ajutorul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi cancerul de san precoce, inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime.

Mamografia se efectueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf si, pentru a obtine o expunere optima, este necesara comprimarea sanului. Procesarea si developarea filmului sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate.

Mamografia nu este dureroasa. Unele femei pot avea un usor pe parcursul presarii sanului de catre aparat, procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa.

Mamografiile sunt folosite pentru a diagnostica modificarile sau anomaliile de structura, detectate prin autoexaminarea sanilor sau prin examen clinic si necesita adesea mai mult de 2 expuneri, fiind folosite ca screening pentru a detecta cancerul incipient, nesuspectat.

Pentru a vizualiza structura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. Aceste expuneri arata clar structura sanului. Se folosesc 2 proiectii standard: vederea craniocaudala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor centrale si mediale ale sanului, (excluzand tesuturile mamare ce se extind la nivelul axilei). Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata glanda.

Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc riscurile cauzate iradierii. De curand s-a estimat ca iradierea necesara pentru efectuarea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri.

Folosirea unei doze scazute ii permite doctorului sa repete mamografia o data pe an, incepand cu varsta de 40-50 de ani. O mamografie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe, in functie de varsta ei. Acele paciente care nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de efectuarea mamografiei, din cauza riscului potential al expunerii.

Pentru femeile care au suferit o operatie de marire a sanilor (implant de san) exista un risc extrem de scazut ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. Daca acest eveniment se intampla, poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta implantul. Intr-un numar foarte mic de cazuri, acuratetea unei mamografii este mai mica decat de obicei.

Pentru femeile cu implant de san, abilitatea unei mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%, deoarece continutul implantului (gel sau lichid) poate bloca vederea, la fel si tesutul cicatricial ce se formeaza in jurul implantului.

Rezultatele fals pozitive apar atunci cand mamografia arata ca exista anomalii, dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. Majoritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cancer. La toate varstele, 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de teste aditionale (biopsia aspirativa cu ac fin [sampling], biopsie chirurgicala sau ecografia).

Rezultatele fals-negative apar atunci cand mamografia pare normala, desi cancerul exista, acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in varsta.

Postul nu este necesar in ziua testarii si nici nu trebuie urmata o dieta speciala in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. La unele femei, produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua, cola si ciocolata) pot sa faca sanii mai sensibili. Din acest motiv, femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului.

Fazele ciclului menstrual nu afecteaza calitatea imaginii; oricum, este de preferat sa efectuati o mamografie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului), precum si perioada premenstruala.

Daca o femeie are inca ciclu menstrual, va descoperi ca ii este mai confortabil sa faca o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie, cand sensibilitatea sanilor incepe sa se diminueze.

Este de preferat sa purtati haine din 2 piese, cum ar fi pantaloni si bluza, pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei. In orele de dinaintea efectuarii testului, evitati aplicarea de cosmetice, uleiuri, creme si, in special, talc sau deodorant.

Dati-i medicului radiolog toate mamografiile anterioare pentru comparatie, chiar daca acestea au fost facute in alte centre medicale. Puteti sa cereti ca acestea sa fie trimise inainte de efectuarea mamografiei. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei, medicul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei.

Densitatea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. De fapt, pe masura ce femeia inainteaza in varsta, se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile, iar tesutul mamar devine mai gras. Aceste schimbari modifica claritatea unei mamografii, facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile in varsta, unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamografiei.

Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde. Vi se va cere sa va scoateti toate hainele din partea superioara a corpului, inclusiv bijuteriile sau obiectele de metal din jurul gatului.

Ulterior, va trebui doar sa stati in fata unui aparat radiologic. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se aplatizeze suficient incat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie.

Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde, dar ajuta la imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Presarea sanului pentru cateva secunde nu este daunatoare si minimalizeaza cantitatea de raze X necesara.

Tehnicianul va face 2 expuneri cu raze X pentru fiecare san (si va va repozitiona) pentru a avea o vedere completa a intregii glande.

Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamografic. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului, se va efectua o mamografie tintita, pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul sanului. Uneori, mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant:

Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive, cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului, doctorul poate cere o ductografie. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic este plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administrarea unei mici cantitati de substanta de contrast.

Pneumocystografia: Aceasta mamografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine de aspiratie si core biopsie, de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit.

Mamografia stereotactica se bazeaza pe mamografii facute din doua unghiuri, o harta computerizata arata localizarea precisa a maselor sau a calcifierilor. Aceasta tehnica permite, dupa o anestezie locala, inserarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui, intr-un nodul de la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit.

Acel dispozitiv va ghida ulterior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesutului sanatos din jur. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate.

O biopsie stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj controlat prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodulului ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator.

Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: mamotomul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). Ambele instrumete folosesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte, dar acuratetea lor este similara daca sunt bine efectuate.

Daca mamografia este normala, nu sunt necesare alte teste. Majoritatea modificarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne.

Daca o mamografie este normala, ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru femeile cu varste cuprinse intre 40-50 de ani si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani sau in functie de cum considera medicul radiolog.

Uneori, medicul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului, care nu este un inlocuitor pentru mamografie, dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei.

In unele cazuri, femeia poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile, pentru o mai buna evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. In aceste situatii pot fi efectuate teste mamografice speciale.

Daca se descopera cancer la nivelul sanului, exista multiple optiuni terapeutice, incluzand chirurgia, radioterapia, tratamentul hormonal si chimioterapia. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiecare femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent.

Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. In general, daca medicul radiolog poate vedea margini bine definite intr-o zona suspecta, acestea pot indica o tumora benigna a sanului sau o leziune inofensiva.

Daca acestea nu sunt bine definite, mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Evident, experienta medicului radiolog care vede mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele maligne.

O mamografie poate arata puncte albe, numite, in functie de marimea lor, calcificari sau microcalcificari. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive.

Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normale din cauza inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatranirea arterelor sanului, vechi leziuni sau inflamatii ale sanilor). Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze.

Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare, iar doctorul va lua in considerare numarul lor, marimea lor si zona in care sunt localizate, impreuna cu alte caracteristici. Uneori, calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce, dar de obicei ele indica doar prezenta unor mici chisturi.

Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma, femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului.

Modificarile neobisnuite de la nivelul sanului, cum ar fi un nodul mamar, durerea mamara, scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului, trebuie evaluata de catre medic. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani, aceasta este probabil normal, dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau.

Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san, doctorul va face un istoric medical ce va include intrebari despre starea de sanatate in general, despre simptomele mamare si durata lor, varsta, statusul menstrual, numarul de sarcini anterioare si actuale, medicamentele luate si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar.
In timpul examenului fizic, doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate).

Vi se va cere sa vai ridicati bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii, orice scurgere mamelonara sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani.

Apoi, folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli, doctorul va examina intregul san, axila si zona claviculara. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani, fara istoric familial de cancer, doctorul poate recomanda o sonograma (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor, in functie de ceea ce se observa la examenul fizic.

Examenul screening efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilor radiologi special antrenati permite detectarea precoce a cancerului, cand tratamentul cancerului de san are cea mai mare rata de succes.

Mamografia poate detecta peste 85% din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corelat cu examinarea fizica. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 de ani reduce numarul de decese din cauza cancerului de san.

Oricum, la femeile mai tinere de 50 de ani, examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii minime sau deloc. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamografie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand.

Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara, cu o probabilitate mai mare de vindecare.

Societatea Americana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de simptome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii:

- dupa 20 de ani sa-si faca autoexaminarea sanilor (sa-si palpeze sanii) o data pe luna;
- femeile cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic la fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani;
- prima mamografie, de baza, se efectueaza intre 35-40 de ani;
- femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de ani mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani;
- dpa 50 de ani, mamografia trebuie sa se faca anual.

Femeile care au un istoric personal sau familial de tumori mamare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent.

Oricum, tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de ani) tinde sa fie mai dens, ceea ce face mai dificila detectarea micilor modificari ce pot sa apara pe mamografie. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani.