Colposcopia si biopsia cervicala

Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata vulvei, vaginului si colului. Daca se observa unele modificari in timpul investigatiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical. Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate.

Colposcopia se practica atunci cand testul Babes Papanicolau iese modificat.
In timpul colposcopiei, medicul foloseste un instrument, numit colposcop. Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori, astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber. O camera poate fi atasata la colposcop, care poate prelua imagini sau poate face inregistrari video.

Uneori, doctorul poate folosi o substanta iodata la nivelul vaginului si al colului, pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale. Daca sunt prelevate si biopsii, acestea vor fi analizate la microscop si, astfel, va fi determinat caracterul acestor celule - canceroase sau precanceroase.

Exista o serie de factori de risc in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase. Acesti factori de risc sunt:
- antecedente de modificari precanceroase la nivelul colului sau cancer de col;
- infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV;
- existenta, in prealabil, a unui test Babes Papanicolau modificat;
- inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18);
- fumatul;
- utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani;
- un sistem imunitar scazut;
- o viata sexuala cu mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener, dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali

Colposcopia se efectueaza atunci cand:

- rezultatul testului Babes Papanicolau arata modificari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. Daca se observa modificari ale tesutului cervical, in momentul colonoscopiei se va preleva o biopsie, frecvent de la nivelul canalului endocervical;
- trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari, cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului;
- se urmaresc anumite modificari ale colului, modificari descoperite la o colposcopie anterioara sau pentru a vedea daca tratamentul a fost eficient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel

Inainte de a face o colposcopie trebuie anuntat medicul daca:

- exista posibilitatea de a fi insarcinata. Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu siguranta daca pacienta este insarcinata sau nu. Colposcopia este o investigatie sigura in timpul sarcinii. Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. Totusi, se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia;
- pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicament;
- are probleme cu coagularea sangelui;
- a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala, cervicala sau la nivelul pelvisului;
- pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen, cu 30-60 de minute inainte de inceperea investigatiei, mai ales daca se preleveaza si biopsie. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura.

Pacienta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravaginale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei.

Ideal ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie, deoarece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului. Cea mai buna perioada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8-12 de la inceputul ciclului menstrual.

Pentru propriul confort al pacientei este bine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii.

Aceasta examinare se face de catre ginecolog, de catre un medic de familie sau de o asistenta care in prealabil au fost instruiti in acest sens. Daca se va preleva si biopsie, atunci fragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. Examinarea va fi facuta intr-un cabinet medical.

Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va fi acoperita cu un halat de hartie. Se va aseza pe masa de examinare sprijinindu-si picioarele in suportii speciali. Aceasta pozitie va putea face examinarea vulvei si a vaginului mai accesibila.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal, cu care patrunde in vagin si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul.

Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin, in timp ce doctorul examineaza mucoasa vaginului si a colului. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile zonele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel.

Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului, doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modificari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsiei, se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea.

Daca va trebui sa fie prelevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical, aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical, este folosit un mic instrument numit chiureta, care va fi introdus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucru nu se va face la o femeie insarcinata.
Colposcopia dureaza aproximativ 15 minute.

Pacienta va simti un usor disconfort la introducerea speculului, mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata. Prelevarea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara.

Dupa aceasta investigatie, este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul acestor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru cel putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contactul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinare. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua.

Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca:
- apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala din perioada menstruala;
- apare febra;
- apare durerea abdominala;
- apare o sangerare urat mirositoare.

Riscurile investigatiei

Foarte rar, o colposcopie poate cauza infectii sau sangerari prelungite. Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului.

Rezultate

Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie, de catre medicul care a efectuat examinarea, dar rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie.

Biopsie cervicala si colposcopie
Normal:	Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisulara. Mucoasa vaginului si a colului sunt normale
	Biopsia nu arata celule anormale
Patologic	Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice. Rani sau alte modificari patologice, cum ar fi diferite tumori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului sau al colului.
	Biopsia arata prezenta de celule modificate, ce pot indica fie un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase.

O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului, cum ar fi:
- spalaturile vaginale, tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intravaginale cu 24 de ore inaintea interventiei;
- sangerarile menstruale, care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului;
- prezenta infectiilor cervicale sau vaginale.

- colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute de a face cancer de col uterin. Un test Babes Papanicolau este cel utilizat in acest scop
- uneori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal
- un rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical, dar probabilitatea este minima
- daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului Babes Papanicolau va fi luata o alta mostra de biopsie.

Ocazional, va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie, in acest caz conizatia poate rezolva problema deoarece este prelevat tot tesutul modificat. Conizatia este o procedura chirurgicala, care se practica cu anestezie locala sau generala. Prin aceasta interventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice, impreuna cu tesutul normal din jur sub forma de con, cu ajutorul unui instrument chirurgical electric.

Tesutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la curent electric. Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente chirurgicale ascutite, dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente, infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate

- colposcopia impreuna cu biopsia cervicala pot oferi, de obicei, destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col. Totusi, rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul;
- colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest domeniu. In cazul unei gravide, biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba de cancer de col. Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcinii, pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida. Colposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere;
- conizatia nu se face la o gravida.