Cand devine daunator cortizolul?

Cortizolul, cunoscut drept "hormonul stresului", este un hormon sterolic produs de glandele suprarenale.

Glandele suprarenale sunt 2 glande mici, situate deasupra rinichilor, cu rol important in organismul uman.

Fiecare glanda suprarenala, are doua componente importante:

- la exterior: corticosuprarenala care secreta hormonii glucocorticoizi, cu rol in metabolismul glucidic si proteic, mentinerea tensiunii arteriale, greutatea corporala, rol in imunitate

- medulosuprarenala: la interiorul glandei, care secreta adrenalina si noradrenalina, implicate in raspunsul "fight or flight" in conditii de stres.

Glandele suprarenale cu hormonii secretati, sunt sub controlul hormonului ACTH (adrenocorticotrop) secretat de hipofiza.

In conditii fiziologice, pentru a mentine echilibrul, in momentul in care cortizolul creste, hipofiza va secreta mai putin ACTH, iar cand cortizolul scade, ACTH va stimula glandele suprarenale sa produca mai mult cortizol.

Productia de cortizol, numita steroidogeneza, porneste de la colesterol sub controlul ACTH.

Acesta este un proces complex, care necesita prezenta mai multor enzime: citocrom P450, oxidaze, dehidrogenaza, desmolaze.

Secretia de cortizol prezinta un ritm circadian, adica concentratia de cortizol este scazuta seara si noaptea, iar dimineata, dupa somn, atinge nivelurile maxime, asigurand astfel perioadele de somn si energia pe parcursul zilei.

Cortizolul are numeroase roluri in organismul uman:

- Metabolsim glucidic: creste glicemia, contribuind la aparitia obezitatii, a rezistentei la insulina si instalarea diabetul zaharat de tip 2 secundar endocrin.

- Metabolism lipidic: favorizeaza depunerea grasimii in special in partea superioara a corpului, abdomen, fata, gat

- Metabolism proteic: este implicat in catabolismul proteinelor

- Sistem imun: actiune imunosupresiva, antialergica si antiinflamatorie, efect antitermic

- Hematologic, cortizolul determina cresterea factorilor coagularii, favorizand fenomenele trombotice si tromboembolice

- Cortizolul influenteaza si psihicul, somnul, excesul favorizand aparitia depresiei

Excesul de cortizol va determina:

- Hipotrofia musculaturii proximale ale membrelor, forta musculara fiind mult diminuata

- Subtierea tegumentelor, echimoze frecvente

- Osteoporoza

- Hiperglicemie

- Opreste cresterea la copii

- Amenoree secundara, cortizolul in exces va bloca productia de estrogen, progesteron si testosteron cauzand probleme de fertilitate atat la femei, cat si la barbati

- Psihoze maniaco-depresive prin efect asupra sistemului nervos central

- Scade imunitatea, cu multiple infectii bacteriene, virale, fungice, onicomicoze

- Creste tensiunea arteriala

- Favorizeaza cresterea in greutate, deoarece cortizolul in exces creste glicemia si insulina precum o felie de tort.

Din aceasta cauza, acestor pacienti le va fi greu sa slabeasca, avand un tip de obezitate specifica: cu facies de aspect de luna plina, obezitatea facio-tronculara, cu aspect de sort abdominal; in hipercorticismele netratate, aspectul fiind de “ lamaie pe scobitori”

- Striuri purpurice, aspect de vergeturi rosii-mov mari, intense in special la nivelul abdomenului, pe fese, solduri, coapse, sani

Excesul de cortizol poate fi determinat de:

- stres cronic care va determina un hipercorticism metabolic reactiv prin stress repetat, hiperinsulinism functional sau organic, supraalimentatie. In acest caz doar cortizolul este usor crescut, ACTH are valori normale, ritmul nictemeral de secretie este pastrat

- tumori la nivelul corticosuprarenalelor care determina exces de cortizol, situatie in care vorbim despre sindromul Cushing

- tumori de hipofiza care cresc secretia de ACTH, care va stimula secretia de cortizol, situatie numita boala Cushing

- tumori cu tesut suprarenal ectopic: testicul, ovar, ficat

- sindrom pseudo Cushing alcoolic: alcolismul reprezinta o stare de stress pentru organism, fapt ce va duce la cresterea nivelului de cortizol seric

- depresia: favorizeaza cresterea cortizolului

Deficitul de cortizol apare in patologia numita boala Addison, care cel mai frecvent este data de:

- aparitia anticorpilor anticorticosuprarenali, care vor distruge tesutul corticosuprarenalei, fiind diminuata secretai de cortizol

- leziune tuberculoasa fibro-cazeoasa secundara

- leziune iatrogena

- mai rar: hemoragiile glandelor suprarenale, metastaze neoplazice, hemocromatoza, amiloidoza

Semnele si simptomele deficientei de cortizol:

- astenie fizica si psihica marcata, scade capacitatea de munca, somnul este neodihnitor, aspectul general fiind de “om obosit”, astenic, cu facies suferind

- hiperpigmentatia tegumentelor si mucoaselor

- hipotonie cardiovasculara, tensiunea arteriala este scazuta, cu palpitatii, ameteli, stari de lesin

- tulburari gastro-intestinale: scadere in greutate rapida prin topirea tesutului muscular si adipos; lipsa poftei de mancare, greata cu sau fara varsaturi, diaree

Investigatii de laborator si imagistice:

Atat in cazul excesului cat si a deficitului de cortizol, sunt necesare dozarile de:

- cortizol seric. Pentru a aprecia ritmul circadian, se recomanda dozarea dimineata la ora 8:00 si seara la miezul noptii pentru a aprecia ritmul de secretie. Pentru ca cortizolul seric poate fi crescut in depresii, in sarcina, la alcoolici, sau din cauza stress-ului punctiei de recoltare, pentru un diagnostic mai precis se recomanda dozarea cortizolului liber urinar si a cortizolului salivar

- ACTH pentru a determina cauza hipofizara sau supararenala.

- anticorpii antisuprarenali in cauzele autoimune de boala Addison

Pentru a evidentia aspectul suprarenalelor si a hipofize, si a eventualelor formatiuni tumorale, sunt indicate de efectuat: ecografia de glande suprarenale si RMN de hipofiza.

- formele cu exces de cortizol, in functie de cauza, vor beneficia de tratament chirurgical, urmat de tratament medicamenstos pentru a stabiliza secretia de cortizol

- formele cu deficit de cortizol, au nevoie de administrarea sub forma de tablete a cortizolului, toata viata.

In ceea ce priveste formele de hipercorticism metabolic reactiv, exista cateva metode in ceea ce priveste stilul de viata, care vor ajuta la revenirea la normal a valorilor, plus impiedicarea aparitiei complicatiilor de tipul diabetului zaharat de tip 2, obezitatii, infertilitatii.

In primul rand, reducerea hiperinsulinemiei prin: mese regulate, la distanta de 4-5 ore intre ele, fara gustari intre mesele principale.

- De asemenea, postul intermitent a aratat beneficii in acest sens. Evitarea alimentelor procesate de tip fast food si patiserii.

- Eliminarea alcoolului.

- Dieta bogata in omega 3, din alimente precum peste gras, nuci, seminte.

- Tehnici de relaxare: practicarea meditatiei 10 minute pe zi, o plimbare in natura zilnic, pilates sau yoga. Ideal sa se faca un program de somn, care sa respecte o rutina. Ora de somn sa fie inainte de ora 23:00 si un minim de 8 ore dormite pe noapte

- De asemenea, asigurarea unui nivel optim al vitaminei D, suplimentarea cu complex de vitamine B, ajuta la mentinerea sanatatii glandelor suprarenale.

Cortizolul este un hormon produs din colesterol de catre glandele suprarenale, cu numeroase functii in corpul uman.

Atat situatiile patologice mentionate mai sus determina alterari ale nivelului de cortizolu, dar, din ce in ce mai des, stress-ul cronic de zi cu zi, determina cresterea nivelului de cortizol cu instalarea sindromului metabolic, cu efecte negative pe termen lung.

Astfel, fiind importante de gestionat cu ajutorul unui specialist stilul de viata, alegerile alimentare, metodele de relaxare si echilibrul psiho-emotional.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538239/
https://www.yourhormones.info/hormones/cortisol/