Stresul si hipertensiunea: cum le gestionam?

Conform unor studii recente, unul din cinci decese la nivel mondial este cauzat de hipertensiune ateriala sau de complicatiile acesteia.

Acest lucru inseamna ca rata mortalitatii cauzate de hipertensiune este de doua mai mare decat rata mortalitatii produse de cancer.

Cum cele mai periculoase boli sunt acelea carora nu le dam atentie, in Romania, cifrele sunt si mai ingrijoratoare: aproximativ 40% din populatie este hipertensiva, iar 62% din totalul deceselor sunt cauzate de bolile de inima. Cu toate acestea, rata de control a tensiunii arteriale inregistrata in tara noastra este de doar 18%.

Supranumit “boala secolului XXI”, stresul se numara printre principalele cauze ale hipertensiunii. Asociat unor activitati nocive, precum fumatul, alcoolul in exces si alimentatia necorenspunzatoare, acesta creste simtitor riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare si infarctului.

In plus, s-a demonstrat ca stresul contribuie nu doar la cresterea tensiunii arteriale si aritmie, ci si la aparitia cheagurilor de sange, rigidizarea arterelor (ateroscleroza) si insuficienta cardiaca.

In momentul in care trece prin momente stresante, organismul uman produce o serie de hormoni care cresc temporar tensiunea arteriala. Acest lucru determina inima sa bata mult mai rapid, iar vasele de sange (arterele) sa se ingusteze.

De cele mai multe ori nu constientizam cat de stresati suntem sau tindem sa credem ca organismul nostru este imun la stres. In plus, hipertensiunea arteriala este, in general, asimptomatica (nu prezinta simptome) si ne poate induce usor in eroare ca organismul nostru este sanatos.

Din fericire, inima noastra este un indicator precis care ne transmite cand este momentul sa facem schimbari in viata noastra pentru a preintampina posibilele complicatii. Orice neregula poate fi usor depistata daca ne verificam tensiunea anual - la medic - si lunar - acasa, cu un tensiometru corespunzator.

Conform unui studiu recent realizat in 15 tari europene, romanii sunt pe locul 1 in Europa la nivelul de stres perceput.

Valoarea etalon pentru tensiunea normala este de 120/80 mmHg, iar o tensiune usor ridicata oscileaza intre 120/80 mmHg si 139/89 mmHg. Hipertensiunea apare atunci cand valorile depasesc 140/90 mmHg.

Unul din primii pasi care trebuie intreprinsi, pe langa redefinirea optiunilor in ceea ce priveste alimentatia sau consumul de substante nocive, este identificarea principalilor factori cauzatori de stres si gestionarea acestora. Tensiunea se regleaza pe masura ce sunt eliminati acesti factori.

Managementul stresului reprezinta abilitatea individului de a face fata presiunilor zilnice. Experimentarea unor stari de nervozitate fara a putea identifica o cauza pentru acestea, dificultatile in mentinerea relatiilor cu ceilalti, vinovatia constanta sau incapacitatea de a depasi probleme sau amintiri negative din trecut sunt semne ale stresului.

Corpul nostru, extrem de receptiv, trece prin trei etape atunci cand stresul isi face aparitia:

- Reactia de alarmare, cu rolul de a ne proteja: corpul produce adrenalina pentru a recastiga controlul asupra situatiei. Creste ritmul cardiac, muschii se tensioneaza, iar respiratia devine mai rapida;

- Reactia de adaptare: in cazul in care stresul persista, corpul secreta hormoni. Daca acesta perioada de adaptare dureaza mai mult timp, fara a exista si perioade de relaxare, pot aparea o serie de efecte, precum oboseala sau iritabilitatea;

- Epuizarea fizica si mentala: corpul isi pierde din capacitatea de a lupta, ceea ce permite bolii sa se instaleze.

Desigur, fiecare individ detine o serie de abilitati pentru a face fata situatiilor stresante. Printre acestea se numara:

- Abilitatile de acceptare: atunci cand individul devine constient de faptul ca o situatie data nu poate fi controlata sau schimbata si accepta acest lucru;

- Abilitati emotionale: cand individul alege sa priveasca situatia dintr-un al unghi, mai pozitiv;

- Abilitati de actiune: individul alege sa confrunte problema si actioneaza pentru a produce schimbari;

Cele mai des intalnite recomandari in managementul stresului sunt urmatoarele:

- Respiratia profunda si constienta ajuta creierul sa se oxigeneze;

- Exercitiul fizic: 20 de minute de mers pe jos, zilnic, pot aduce o imbunatatire semnificativa. In cazul in care optati pentru un program de exercitii, consultati intai medicul, pentru a va asigura ca nu este prea solicitant;

- Reglarea somnului: lipsa odihnei agraveaza afectiunile cardiace si poate conduce catre anxietate si depresie;

- Petrecerea timpului alaturi de persoanele dragi;

- Adoptarea unei perspective pozitive;

- Organizarea: prioritizarea activitatilor si planificarea eficienta a timpului;

- Includerea activitatilor preferate in programul zilnic;

- Pauze regulate: 10 minute la fiecare 2 ore.

Prin modificarea stilului de viata (gestionarea stresului, adaptarea alimentatiei, cresterea gradului de activitate fizica) va puteti imbunatati simtitor valorile tensionale fara a recurge la medicatie.