Hipertensiunea arteriala - generalitati

Vezi galerie foto

Tensiunea arteriala are doua componente:

- tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe

- tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.

De obicei, presiunea sistolica creste odata cu varsta. Cu toate acestea, dupa varsta de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele sangvine isi pierd din elasticitate si devin rigide.

Tensiunea arteriala se masoara in milimetri de coloana de mercur (mmHg). Tensiunea arteriala este considerata normala atunci valoarea sistolica este mai mica de 129 mmHg, iar cea diastolica mai mica de 84 mmHg. Valorile tensiunii sistolice intre 130-139 mmHg si a celei diastolice intre 85-89 mmHg sunt considerate normal inalte.

Hipertensiunea arteriala este impartita in patru stadii:

- stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mmHg si/sau tensiunea diastolica intre 90-99 mmHg

- stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mmHg si/sau tensiunea diastolica intre 100-109 mmHg

- stadiul III (severa) - tensiunea sistolica >180 mmHg si/sau tensiunea diastolica >110 mmHg

-HTA sistolica izolata- tensiunea sistolica ≥ 140 mmHg si tensiunea diastolica <90mmHg

Hipertensiunea arteriala poate afecta multe organe, inclusiv creierul, ochii, inima si rinichii, la fel ca si arterele din intreg corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticata sau tratata incorect, riscul de a suferi un infarct miocardic, accident vascular cerebral, retinopatie sau nefropatie hipertensiva este mai mare.

Hipertensiunea arteriala poate determina simptome ca:

- cefalee (dureri de cap);

- oboseala;

- acufene (tiuituri in urechi);

- scotoame (vedere cu puncte galbene);

- ameteli.

Cu toate acestea, hipertensiunea arteriala este adesea asimptomatica.

Deoarece diagnosticul hipertensiunii arteriale depinde de valorile tensiunii arteriale, este esentiala masurarea corecta si regulata a acesteia. Trebuie evitate exercitiile fizice extenuante, fumatul, consumarea de bauturi sau alimente care contin cafeina (cum ar fi cafea, ceai, coca cola) pentru cel putin o ora inainte de a se masura tensiunea arteriala.

Se recomanda repausul pentru cel putin 5 minute inainte de masurarea tensiunii arteriale si sunt necesare trei masurari la interval de 2 minute, eliminarea primei valori si realizarea mediei aritmetice a celorlalte doua.

In cazul in care tensiunea arteriala este ridicata, se recomanda efectuarea unui consult cardiologic, iar medicul specialist, in functie de evaluarea clinica si paraclinica poate indruma pacientul si catre un consult oftalmologic, neurologic respectiv nefrologic. In cazul incertitudinii in ceea ce priveste diagnosticul de hipertensiune, se poate opta pentru monitorizarea acesteia timp de 24h( Holter TA/24h) sau masurarea la domiciliu timp de aproximativ 3 saptamani, dimineata si in conditii optime.

Acest lucru este recomandat, deoarece unele persoane pot avea hipertensiune arteriala doar ocazional (HTA de `halat alb`, HTA mascata).

Odata ce hipertensiunea arteriala a fost diagnosticata, sunt necesare alte examinari pentru a se evalua posibilile complicatii de la nivelul altor organe. Aceste examinari includ evaluarea functiei renale, examenul fundului de ochi, ecocardiografie si electrocardiograma (EKG) pentru depistarea unei eventuale rigidizari a musculaturii inimii, fluxului sangvin redus catre inima sau ritmuri cardiace anormale, precum si doppler  carotidian sau CT/RMN cerebral.

Modalitatile de prevenire a hipertensiunii artriale includ:

- efectuarea regulata de exercitii fizice (de exemplu, aerobic)
- limitarea consumului de bauturi alcoolice si sare
- dieta bogata in legume si fructe si saraca in grasimi saturate
- evitarea fumatului
- mentinerea unei greutati corporale normale.

Este foarte important sa fie modificati, pe cat posibil, factorii de risc ai boli coronariene. In plus de masurile de mai sus, ar mai trebui:
- abandonat fumatul
- reducerea nivelului crescut de LDL colesterol ("colesterolul rau")
- cresterea nivelului de HDL colesterol ("colesterolul bun")

In cazul pacientilor cu tensiune normal inalta sau hipertensiune arteriala gradul I, posibilitatea controlului valorilor tensionale se poate face si doar cu ajutorul acestor modificari in stilul de viata, fara a fi nevoie de medicamente antihipertensive.

Atat medicii, cat si bolnavii ce sufera de hipertensiune arteriala, prefera sa controleze aceasta afectiune cu ajutorul modificarilor in stilul de viata, dar, din pacate, in multe cazuri, acestea nu sunt suficiente si trebuie asociate si medicamente antihipertensive.

Medicamentele antihipertensive includ urmatoarele clase de medicamente:
- beta blocante;
- diuretice;
- inhibitorii enzimei de conversie a angiontensinei;
- blocantele receptorilor de angiotensina;
- blocantele canalelor de calciu;
-alfa blocantele.

Persoanele care sufera concomitent de diabet zaharat, boli renale sau boli cardiovasculare, necesita un tratament mai agresiv, deoarece riscul dezvoltarii de complicatii, datorita hipertensiunii arteriale, este mai mare.

Toate persoanele adulte trebuie sa isi masoare tensiunea arteriala cel putin de cateva ori pe an. In cazul in care este descoperita o valoare a presiunii arteriale mai mare de 130/80 mm col Hg, trebuie stabilite consultatii regulate cu medicul, pentru a monitoriza tensiunea arteriala si pentru a recomanda modificarile in stilul de viata necesare controlarii acesteia pentru a preveni complicatiile ulterioare.

Prognosticul pacientilor ce sufera de hipertensiune arteriala depinde de durata evolutiei, severitatea si bolile asociate, cum ar fi diabetul zaharat, care cresc riscurile complicatiilor oftalmologice, neurologice, renale si cardiace.

Atunci cand hipertensiunea arteriala este tratata adecvat, prognosticul este mult mai bun. Trebuie retinut faptul ca hipertensiunea arteriala poate duce la un prognostic nefast, chiar in cazul in care este asimptomatica.

Controlarea eficienta prin modificari in stilul de viata si medicamente imbunatatesc mult prognosticul.