Hepatita alcoolica

Alcoolul este asociat de mult timp cu afectiuni hepatice severe, cum ar fi hepatita o inflamatie a ficatului, dar legatura dintre consumul de alcool si hepatita alcoolica este complexa. Nu toti bautorii cronici dezvolta hepatita alcoolica si boala poate aparea la persoane care consuma moderat sau au baut mult o singura data.

Desi leziunile hepatitei alcoolice deseori pot fi reversibile prin stoparea consumului de alcool, afectiunea poate progresa spre ciroza si insuficienta hepatica daca acest consum nu se opreste.

Motivul exact al dezvoltarii hepatitei alcoolice nu este cunoscut cu exactitate. Totusi, un lucru este clar, pacientul cu hepatita alcoolica trebuie sa evite alcoolul si alte substante care pot dauna ficatului. Pentru unii pacienti cu leziuni hepatice severe, transplantul hepatic poate fi o optiune de tratament.

Formele usoare de hepatita alcoolica pot sa nu determine probleme evidente, dar pe masura ce boala avanseaza si ficatul este din ce in ce mai afectat, semnele si simptomele vor aparea.
Acestea pot include:

- pierderea apetitului;

- greturi si varsaturi, uneori cu sange;

- durere abdominala;

- ingalbenirea pielii si a sclerelor ochilor (icter);

- febra;

- marirea in volum a abdomenului datorita acumularii de lichid (ascita);

- confuzie psihica;

- oboseala;

- gura uscata;

- sete accentuata;

- paloare;

- dureri usoare de cap;

- crestere in greutate rapida, neasteptata.

Aceste simptome pot varia in functie de severitatea afectiunii si este posibil sa se agraveze dupa un episod de consum excesiv.

Ficatul este considerat uzina organismului. El realizeaza sute de functii vitale, inclusiv procesarea majoritatii nutrientilor, producerea bilei si a substantelor care ajuta sangele sa se coaguleze si indepartarea medicamentelor, toxicelor, drogurilor si a alcoolului sau a altor substante periculoase din sange.

Desi ficatul are o capacitate mare de regenerare, expunerea constanta la toxine poate determina leziuni serioase si uneori ireversibile.

Modul exact in care alcoolul afecteaza ficatul – si de ce se apare doar la o minoritate de consumatori cronici de alcool – nu este complet cunoscut, desi exista mai multe ipoteze.

Ce se cunoaste este faptul ca procesul metabolizarii etanolului – alcoolul din bere, vin si lichior – produce compusi chimici toxici cum este acetaldehida. Aceste substante determina inflamatie care distruge celulele hepatice.

In timp, mici cicatrici si tesut conjunctiv inlocuiesc tesutul hepatic sanatos, interferand cu functionarea adecvata a ficatului. Aceste cicatrici ireversibile, numite ciroza, sunt stadiul final al afectiunii hepatice alcoolice.
Riscul creste in timp, in functie de cantitatea consumata

Consumul excesiv de alcool poate determina afectiuni hepatice, iar riscul creste cu durata consumului si cu cantitatea de alcool consumata.

Dar intrucat multe persoane care consuma cronic alcool sau care beau mult odata nu dezvolta hepatita alcoolica sau ciroza, se considera ca exista si alti factori, in afara de alcool, care joaca un rol in aparitia hepatitei alcoolice:

1. Factori genetici

Prezenta unor mutatii in anumite gene, care afecteaza metabolizarea alcoolului poate creste riscul de afectiuni hepatice alcoolice si de cancere asociate cu consumul de alcool.

2. Alte tipuri de hepatita

Consumul cronic de alcool inrautateste afectiunile hepatice cauzate de alte tipuri de hepatita, in special hepatita C. Daca pacientul are hepatita C si consuma alcool – chiar si in cantitati moderate – va avea un risc mai mare de aparitie a cirozei decat daca nu ar consuma alcool.

3. Alte afectiuni

Persoanele care consuma alcool au un risc mai mare de a dezvolta hepatita alcoolica daca au si o alta boala care afecteaza ficatul, cum ar fi hemocromatoza – o afectiune in care organismul stocheaza prea mult fier.

4. Malnutritia

Multe persoane care beau mult alcool sunt malnutrite, deoarece nu mananca suficient, inlocuind deseori hrana cu alcoolul sau deoarece alcoolul si produsii sai toxici impiedica absorbtia si metabolizarea adecvata a nutrientilor, in special proteinele, anumite vitamine si grasimile.

In ambele cazuri, absenta acestor nutrienti contribuie la distrugerea celulelor hepatice.

In trecut se considera ca malnutritia si mai putin alcoolul, determina afectiunea hepatica alcoolica. Acum, legatura dintre cele doua pare mai complicata. Unele cercetari au evidentiat faptul ca o nutritie adecvata nu impiedica aparitia hepatitei alcoolice, iar alte studii au aratat ca suplimentele nutritionale pot imbunatati evolutia pacientilor cu hepatita alcoolica.

Complicatiile hepatitei alcoolice sunt:

1. Hipertensiune in vena porta

Sangele care vine de la intestine, spina, pancreas ajunge la ficat printr-un vas mare numit vena porta. Daca tesutul cicatricial blocheaza circulatia normala spre ficat, sangele ajunge inapoi, determinand cresterea presiunii in interiorul venei (hipertensiune portala).

2. Vene marite de volum (varice)

Cand circulatia prin vena porta este blocata, sangele poate ajunge in alte vase din stomac si esofag. Aceste vase au peretele subtire si intrucat sunt umplute cu mai mult sange decat in mod normal, ele sunt predispuse la sangerari.

Sangerarile masive in partea superioara a stomacului sau in esofag din aceste vase de sange reprezinta o urgenta amenintatoare de viata si necesita interventie medicala imediata.
3. Retentia de lichide

Afectiunile hepatice de cauza alcoolica pot determina acumularea unei cantitati mari de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Mai mult factori joaca un rol in aparitia lichidului, printre care hipertensiunea portala si modificari in hormonii si substantele care regleaza fluidele din organism.

Ascita poate determina disconfort si poate interfera cu respiratia. In plus, lichidul abdominal se poate infecta si in acest caz este nevoie de tratament antibiotic. Desi nu pune viata in pericol, ascita este un semn de agravare a hepatitei alcoolice si a cirozei.

4. Echimozele si sangerarile

Hepatita alcoolica interfereaza cu producerea proteinelor care ajuta la coagularea sangelui si cu absorbtia vitaminei K, care joaca un rol in sintetizarea acestor proteine. Ca rezultat, pacientul poate avea echimoze (vanatai) si sangerari mai frecvente decat in mod normal. Sangerarea tractului gastrointestinal este o complicatie frecventa.
5. Icterul

Acesta apare cand ficatul nu este capabil sa elimine bilirubina din sange, un compus rezultat din distrugerea hematiilor. In final, bilirubina este depozitata in piele si sclerele oculare, determinanad colorarea in galben.
6. Encefalopatia hepatica

Un ficat afectat de hepatita alcoolica nu va reusi sa elimine eficient toxinele din organism – in mod normal aceasta este una dintre functiile ficatului. Cresterea concentratiei toxinelor in sange, cum ar fi amoniacul – un produs rezultat din metabolismul proteinelor – poate determina leziuni cerebrale, determinand modificari in starea mentala, comportament si personalitate (encefalopatia hepatica).

Semnele si simptomele acesteia sunt: confuzie, tulburari de memorie, modificari ale dispozitiei si in cazurile foarte severe delir si coma.

7. Ciroza

Aceasta afectiune severa, reprezentata de cicatrici insidioase si ireversibile ale ficatului, este o cauza importanta de deces in toata lumea.

Ciroza determina in mod frecvent insuficienta hepatica, care apare atunci cand ficatul lezat nu mai este capabil sa functioneza adecvat.

Se recomanda un consult medical daca pacientul dezvolta oricare dintre semnele sau simptomele hepatitei alcoolice, inclusiv oboseala severa. Simptomele severe, cum ar fi hemoragia gastrointestinala si confuzia mentala severa necesita tratament de urgenta.

Pregatirea pentru consultatie

Primul pas este prezentarea la medicul de familie. Apoi, poate fi nevoie de parerea unui gastroenterolog.
Intrucat consultatiile pot fi scurte si deseori pacientul are nevoie sa stie multe lucruri, este o idee buna ca acesta sa fie pregatit din timp.
Ce poate face pacientul?

1. Atentie la restrictiile de dinainte de consultatie. In momentul stabilirii consultatiei este bine sa intrebe daca este nevoie sa faca ceva inainte de aceasta, cum ar fi restrictionari in dieta.

2. Notarea simptomelor prezente inclusiv cele care nu par sa aiba legatura cu motivul pentru care a fost programata consultatia.

3. Notarea unor informatii personale importante. Inclusiv orice stres major sau modificari importante in viata. Medicul trebuie sa stie cat alcool consuma pacientul regulat. Este o idee buna ca acesta sa se gandeasca din timp la acest lucru si sa-si noteze informatia, deoarece majoritatea pacientilor au tendinta de a subestima cantitatea consumata.

4. Realizarea unei liste cu medicamentele, dar si vitaminele si suplimentele nutritive pe care le ia.

5. E bine ca pacientul sa fie insotit de un membru al familiei sau de un prieten, daca acest lucru este posibil.

Uneori este dificil pentru pacient sa retina toata informatia oferita de medic in timpul consultatiei. Persoana care insoteste pacientul isi poate aminti mai taziu informatia uitata de acesta.

6. Notarea unor intrebari pentru a fi puse medicului.

7. Timpul petrecut la doctor este limitat, deci pregatirea unei liste cu intrebari poate fi de mult folos in timpul consultatiei. Pentru hepatita alcoolica iata cateva intrebari de baza care ar fi bine sa fie adresate medicului:

- care esta cea mai probabila cauza a simptomelor?

- exista alte cauza posibile pentru simptomele prezentate?

- ce fel de teste sunt necesare? Cum trebuie sa se pregateasca pacientul pentru ele?

- afectiunea este acuta sau cronica?

- care sunt optiunile de tratament? Care este cel mai bun?

- cum poate fi ajutat sa opreasca consumul de alcool? Care dintre aceste metode este acoperita de asigurarea medicala?

- exista si alte afectiuni prezente?

- exista restrictii de dieta care trebuie urmate?

- este necesar consultul la specialist?

- exista materiale scrise care pot fi citite la domiciliu?

In plus pacinetul poate adresa intrebari de clarificare daca sunt lucruri pe care nu le intelege.

Ce va face medicul?

Cel mai probabil medicul va pune mai multe intrebari. Daca pacientul este pregatit sa raspunda prompt, poate ramane timp pentru a aborda alte subiecte.

Medicul poate intreba:

- Cand au aparut primele simptome?

- Simptomele au fost continue sau ocazionale?

- Cat de severe sunt simptomele?

- Ce poate ameliora simptomele?

- Ce poate agrava simptomele?

- Cat de frecvent este consumul de alcool si care este cantitatea consumata intr-o zi?

- Pacientul a mai avut hepatita sau icter inainte?

- Sunt folosite alte droguri recreationale?

- Membrii familiei sau prietenii sunt ingrijorati de cantitatea de alcool consumata de pacient?

- Pacientul devine suparat sau anxios atunci cand se discuta despre consumul sau de alcool?

- Pacinetul se simte vinovat pentru acest consum?

- Pacientul consuma alcool si dimineata – are nevoie de asa ceva pentru a se trezi?

Ce poate face pacientul in acest timp?

Abstinenta de alcool va ajuta la imbunatatirea sanatatii ficatului. Daca pacientul crede ca este dependent de alcool, medicul poate recomanda optiuni de tratament care pot fi cele mai potrivite.

Totusi, daca pacientul are nevoie de ajutor pentru a renunta la alcool pana la prima intrevedere cu medicul, ii pot fi de ajutor Alcoolicii Anonimi sau consilierea de specialitate.

Intrucat exista numeroase afectiuni hepatice si o gama larga de factori care le pot determina, incluzand infectii virale, droguri si substante toxice din mediu, stabilirea diagnosticului de hepatita aloolica poate fi dificila.

Se vor realiza un istoric medical complet, care va cuprinde intrebari si despre obiceiul de a consuma alcool, un examen medical si anumite teste printre care:
1. Teste de sange

Acestea vor verifica nivele crescute ale anumitor enzime specifice ficatului: gamma-glutamat transferaza (GGT), aspartat aminotransferaza (AST) si alanin aminotransferaza (ALAT). Nivele crescute ale acestor enzime apar la pacientii cu hepatita alcoolica. Se pot realiza, de asemenea, teste pentru depistarea unor infectii virale care pot afecta ficatul, cum ar fi virusurile hepatice B si C.
2. Ecografia

Medicul poate folosi teste imagistice noninvazive pentru a observa ficatul – la pacientii cu hepatita alcolica ficatul poate fi marit – si pentru a elimina ale diagnostice cum ar fi litiaza biliara sau obstructia ductelor biliare.

3. Biopsia hepatica

In aceasta procedura, o proba mica de tesut hepatic este indepartata pentru a fi examinata la microscop. Medicul va folosi pentru aceasta un ac taietor pentru a obtine proba.

Biopsiile cu ac sunt proceduri relativ simple care necesita doar anestezie locala, dar medicul poate decide sa nu faca aceasta procedura daca pacientul are probleme de coagulare a sangelui sau ascita in cantitate mare. Riscurile pot fi aparitia unor echimoze, sangerari sau infectii.

Abstinenta completa de la consumul de alcool este cel mai important tratament pentru hepatita alcoolica si singura care poate face boala reversibila.

Este singura modalitate de a ameliora leziunile hepatice sau, in cazurile mai avansate, pentru prevenirea agravarii. Fara tratament, majoritatea pacientilor cu hepatita alcoolica vor dezvolta ciroza.

Daca pacientul este dependent de alcool si doreste sa fie ajutat, medicul va recomanda o terapie potrivita. Acestea pot fi evaluarea dependentei chimice, o interventie scurta, consilierea, alcoolicii anonimi, un program de tratament ambulator sau o internare in spital.
Alte tratamete pentru hepatita alcoolica sunt:

1. Terapie nutritionala

Aceasta este o parte cruciala a tratamentului hepatitei alcoolice, deoarece malnutritia contribuie la agravarea leziunilor ficatului. Medicul sau dieteticianul va recomanda o dieta bogata in calorii pentru a ajuta la regenerarea celulelor hepatice.

Medicul va recomanda reducerea grasimilor din alimentatie deoarece alcoolul interfereaza cu metabolizarea acizilor grasi, ducand la aparitia unor depozite grase la nivelul fiatului (steatoza hepatica).

In unele cazuri, trigliceridele cu lant mediu pot fi prescrise ca supliment nutritiv. Acestea sunt un tip de lipide care pot reduce depozitarea lipidelor daunatoare la nivelul ficatului.

Suplimentarea cu vitaminele si mineralele care lipsesc datorita consumului de alcool, in special vitamina B1, vitamina B2 si vitamina B6, calciu si fier, reprezinta de asemenea o terapie importanta.
2. Modificari ale stilului de viata

Renuntarea la fumat si mentinerea unei greutati corporale sanatoase pot ajuta la imbunatatirea functiei hepatice. Fumatul a fost dovedit ca determinand o crestere a fibrozarii ficatului la pacientii cu hepatita alcoolica, iar obezitatea contribuie la steatoza hepatica.

In plus este esential ca pacientul sa nu foloseasca droguri ilicite intrucat si acestea pot determina leziuni hepatice.

3. Terapie medicamentoasa

Pacientii cu hepatita alcoolica severa pot beneficia de pe urma unui tratament pe termen scurt cu corticosteriozi pentru reducerea inflamatiei si pentoxifilin, un medicament care impiedica organismul sa produca factor de necroza tumorala alfa, o substanta puternica implicate in inflamatie.

Alte medicamente care inhiba factorul de necroza tumorala, cum ar fi etanercept, infiximab pot fi, de asemenea, folosite.
4. Antioxidantii

Moleculele de oxigen daunatoare numite radicali liberi au un rol important in hepatita alcoolica, datorita distrugerii celulelor hepatice. Tratamentul cu antioxidanti poate ajuta la prevenirea acestor leziuni. Alte suplimente naturale, cum ar fi mixturile de plante care contin ciulin, pot fi de folos, desi rezultatele studiilor au fost amestecate.

Principalul constituent al acestei mixturi, silimarina este implicata in vindecarea si reconstructia ficatului prin stimularea producerii de enzime antioxidante.

Aceste suplimente sau preparate nu ar trebui luate fara consultarea in prealabil a medicului, deoarece ficatul bolnav nu proceseaza substantele la fel de eficient asa cum ar trebui, iar suplimente alimentare pot fi daunatoare chiar si pentru un ficat sanatos.

5. Transplantul hepatic

Cand functia hepatica este serios afectata, transplantul de ficat poate fi singura optiune pentru unii pacienti. Desi aceasta procedura are de obicei succes, numarul pacientilor care asteapta pentru transplant depaseste cu mult numarul organelor disponibile.

Pentru acest motiv, trasplantul hepatic la pacientii cu afectiuni hepatice alcoolice este un subiect controversat.

Unele centre medicale nu realizeaza transplantul la pacientii cu afectiuni hepatice de cauza alcoolica deoarece sunt convinsi ca un numar substantial dintre pacientii transplantati vor relua consumul de alcool dupa operatie, nu vor lua medicatia necesara pentru a nu fi rejectat organul sau vor avea nevoie de mai multa ingrijire si mai multe resurse decat un alt pacient.

Multe dintre aceste obiectii nu au aparut in urma experientei practice, astfel ca multi medici considera totusi ca unii dintre pacientii cu afectiuni hepatice alcoolice pot fi candidati buni pentru transplantul hepatic,dar cerintele sunt foarte stricte incluzand abstinenta de la alcool cel putin sase luni inainte de operatie si includerea intr-un program de consiliere.

Singura cale sigura de a preveni hepatita alcoolica este consumul ocazional de alcool sau lipsa acestui consum. Pacientul diagnosticat cu hepatitia alcoolica nu ar trebui sa mai bea alcool.
Exista cateva masuri pentru prevenirea riscului de afectiuni hepatice alcoolice:
1.Protejarea impotriva hepatitei C

Hepatita C este o boala infectioasa cu contagiune ridicata determinata de virusul hepatitic C. Netratata, poate duce la ciroza. Daca persoana are hepatita C si consuma alcool, este mai predispusa la a dezvolta ciroza decat cea care nu consuma alcool.

Intrucat nu exista vaccin impotriva hepatitei C singura cale de protejare este evitarea expunerii la acest virus. In trecut, multe persoane cu hepatitia C deveneau infectati prin transfuziile de sange.

Astazi, principala cale de transmirete a virusului este prin acele contaminate folosite de utilizatorii de droguri. Evitarea folosirii unui ac deja folosit este o cale de preventie.

Virusul poate fi transmis si prin contact sexual in unele cazuri. Persoanele care se gandesc ca ar putea fi contaminate cu virusul sau care au fost expuse la virus este bine sa consulte medicul.
2. Limitarea medicamentelor si a suplimentelor alimentare

Intrucat ficatul este cel care metabolizeaza si elimina substantele din organism, majoritatea medicamentelor, inclusiv cele care se elibereaza fara prescripitie medicala, pot determina leziuni suplimentare ale ficatului.

Acest lucru este in special adevarat daca medicamentele sunt administrare in cantitate mare sau in combinatie cu alcoolul. Pacientii trebuie sa fie in mod special atenti la amestecarea acetaminofenului sau a altor medicamente care contin acetaminofen cu alcoolul – combinatia poate duce la insuficienta hepatica.

Medicul trebuie consultat in legatura cu efectul potential asupra ficatului inainte de administrarea oricarui medicament sau supliment nutritiv.