Hepatita A simptome, tratament si prevenire

Hepatita A, numita si hepatita infectioasa sau hepatita virala de tip A, este o inflamatie a ficatului cauzata de virusul hepatitei A.

In urma infectarii, celulele hepatice sunt distruse de agentul patogen si devin incapabile sa isi indeplineasca in totalitate functiile.

Severitatea bolii poate sa varieze de la o afectiune blanda care se trateaza in cateva saptamani, pana la o boala grava ce persista luni intregi.

In general, hepatita A este o boala cu o evolutie indelungata, in medie de 1-2 luni. Cea mai buna cale de prevenire a bolii hepatice este vaccinarea.

Hepatita A este cauzata de virusul A, fiind cea mai inofensiva si frecventa hepatita virala (alte tipuri de hepatita virala sunt de tip B,C,D si E). Transmiterea bolii se face in general prin consumul alimentelor infestate (deseori al fructelor de mare provenite din ape poluate) sau prin contactul direct cu lichide poluate cu fecalele persoanelor infectate ori cu obiecte ce contin cantitati microscopice de materii fecale provenite de la un bolnav.

Pana si apropierea de o persoana cu hepatita A creste sansele contactarii infectiei. Actele sexuale neprotejate cu un purtator al virusului A este de asemenea o cale posibila de transmitere a bolii.

Cei care locuiesc sau calatoresc in tari aflate in curs de dezvoltare se expun unui risc crescut de contactare a virusului A cu cat nivelul de igiena a unui stat este mai ridicat, cu atat mai reduse sunt riscurile de infectie cu virusul hepatitei A.

Perioada de incubatie a virusului variaza, de regula, intre doua si sase saptamani, timp in care boala ramane asimptomatica. Asadar, rezida riscul ca o persoana infectata sa transmita boala anturajului, fara sa stie ca este contagioasa. Primele semne ale hepatitei A sunt similare cu cele ale unei gripe obisnuite, cu febra, astenie marcata, cefalee si stare de curbatura.

Alte simptome intalnite la debutul bolii sunt

- oboseala accentuata
- greata si varsaturile
- durerile, disconforul abdominal, in special in regiunea ficatului
- pierderea apetitului alimentar
- urina inchisa la culoare
- durerile musculare

Dupa aproximativ o saptamana de la finalul perioadei de incubatie, apare coloratia galbena a pielii si a albului ochilor, ce poarta numele de icter, in termeni medicali. Scaunele bolnavului incep sa fie anormal de deschise la culoare. Simptomele si semnele hepatitei A pot persista mai putin de doua luni, insa exista si cazuri in care ele continua sa se manifeste pana la 6 luni. In plus, nu toti cei care contacteaza virusul A dezvolta simptomele specifice bolii.

In cazuri foarte rare, hepatita A poate conduce la insuficienta hepatica, adica la pierderea brusca a capacitatii ficatului de a functiona. Persoanele expuse acestui risc sunt cele care sufera de alte boli cronice ale ficatului sau cele de varsta inaintata.

Insuficienta hepatica acuta presupune internarea in spital si monitorizarea medicala permanenta, in timpul administrarii tratamentului. In unele situatii, persoanele care ajung sa dezvolte aceasta complicatie pot avea nevoie de transplant de ficat.

Diagnosticul hepatitei A este confirmat prin identificarea virusului in sange sau a anticorpilor produsi de organism pentru a lupta impotriva acestuia, procedeu realizat printr-un test serologic.

Dozarile din sange ale unor enzime hepatice numite transaminaze indica daca exista sau nu o crestere patologica a acestora. Daca nivelul lor este ridicat, atunci medicul obtine dovada faptului ca celulele hepatice sunt lezate.

Enumerarea semnelor si simptomelor de catre pacient ajuta medicul specialist sa identifice corect infectia si sa recomande pacientului masurile care se impun.

Nu exista un tratament medicamentos pentru hepatita A. Fiind o infectie virala, virusul A este eliminat de organism prin propriile mecanisme de aparare. De cele mai multe ori, ficatul se vindeca in mod complet dupa o luna sau doua de repaus si alimentatie echilibrata. In perioada de recuperare, se recomanda

- dozarea cumpatata a efortului depus, intrucat organismul are nevoie de odihna pentru a lupta cu infectia.

- respectarea unui regim alimentar bogat in nutrienti si sarac in ingrediente nocive pentru organism, recomandat de medicul curant.

- menajarea ficatului prin evitarea consumului de alcool sau administrarea de medicamente, ce pot fi toxice pentru ficatul infectat cu virusul A.

In formele cronice, medicul poate sa prescrie medicamente antivirale sau sa constate ca pacientul are nevoie de un transplant de ficat pentru a se recupera. Vindecarea de hepatita A este anuntata de eliminarea brusca a unei cantitati foarte mari de urina.

Cea mai buna cale de prevenire a hepatitei A este vaccinarea, prin doua injectii administrate la un interval de o luna, cu rapel dupa 6 luni si dupa un an, apoi la fiecare 10 ani. Autoritatile medicale recomanda vaccinarea impotriva hepatitei A urmatoarelor categorii de populatie

- copiii care au implinit un an sau copiii care nu au fost vaccinati la implinirea a 12 luni de viata.
- persoanele expuse la infectii (personal medical, muncitori in laboratoare etc.)
- homosexualii sau heterosexualii care au mai multi parteneri sexuali.
- persoanele care calatoresc in regiuni cu risc de infectare (Africa, Asia sau America de Sud).
- persoanele care folosesc droguri ilicite, atat injectate cat si administrate pe alte cai.
- persoanele care primesc medicamente de coagulare a sangelui in cadrul unor tratamente medicale.
- persoanele cu boli hepatice cronice.

Alte masuri de prevenire a infectarii cu virusul hepatitei A sunt

- spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun din abundenta, in special dupa folosirea toaletei.
- consumul exclusiv de apa potabila, din surse sigure.
- consumul de fructe si legume foarte bine spalate, precum si de carne gatita la temperaturi ridicate.
- igienizarea corespunzatoare a mainilor inainte de a prepara alimente.
- utilizarea de tacamuri pentru consumul hranei (mancatul cu mana poate fi o cale de infectare cu virusul hepatitei A).