Diagnosticarea infectiilor cu HPV si preventia cancerului de col uterin

In fiecare an, in intreaga lume, au fost inregistrate mai mult de 400.000 de cazuri noi de cancer de col uterin si s-au raportat mai mult de 200.000 de cazuri de deces datorate cancerului de col uterin, facand din acest tip de cancer a doua cauza de deces dupa cancerul de san.

Femeile din Romania au acum posibilitatea de prevenire a acestei maladii, prin noua analiza de depistare a infectiilor cu virusul HPV (testul molecular CHIP HPV TYPING). Depistarea precoce a aparitiei acestei infectii poate fi un factor determinant in lupta cu cancerul si vindecarea lui.

Virusul Papilloma sau Virusul Uman Papilloma (HPV) face parte din familia Papovaviridae. Este un virus mic, fara anvelopa, avand o capsida icosaedrica cu diametrul de 45-55nm si contine un genom format dintr-un lant circular, dublu catenar de ADN, de aproximativ 8 Kbp.

Proteinele structurale L (Late) ce formeaza capsida difera la subtipurile de HPV si se exprima in fazele finale de multiplicare a ciclului viral. L1 este forma cea mai frecventa a acestor proteine.

In schimb, proteinele E (Early) sunt exprimate in fazele initiale ale ciclului si determina modificari in procesele de sinteza a proteinelor in celula gazda, sau sunt implicate in sinteza ADN-ului viral. Proteinele rezultate prin activarea genelor virale E6 si E7 pot interfera cu metabolismul celular, favorizand transformarea neoplazica a celulei gazda, prin cuplarea cu produsul genelor p53 si Rb.

Luand ca exemplu secventa L1, pot fi identificate mai mult de 100 de genotipuri diferite de Papillomavirus. Dintre acestea aproxinativ 70 de tulpini sunt implicate in patologia umana. Virusul infecteaza celulele bazale din tesuturile epiteliale scuamoase stratificate, din piele si din mucoasa producand leziuni ca: veruci, condiloame si leziuni neoplazice canceroase si precanceroase.

In functie de tipul de risc oncogenic sau de frecventa izolarii virusului HPV din leziunile canceroase sau precanceroase, acesta se poate imparti in doua grupe:

1.HPV cu risc mare (HR) – riscul oncogenic este mediu spre mare, aceasta grupa de virusuri fiind cel mai frecvent asociata cu aparitia celor mai grave leziuni.

2. HPV cu risc mic (LR) – riscul oncogenic fiind mic, pana acum, acest tip de virus a fost izolat doar in leziunile benigne.

In anumite circumstante, ADN-ul viral se poate integra in genomul celulei umane. Acest lucru poate cauza pierderea unor parti din genomul viral, determinand dificultati in diagnosticul, genotiparea si urmarirea cazurilor pozitive, mai ales daca pierderea are loc la nivelul genei L1.

Infectia se transmite mai ales prin contact sexual; raspandirea virusului prin folosirea acelorasi obiecte este foarte rara. S-a estimat ca cel putin 75% din femeile active sexual se infecteaza cel putin o data cu unul din tipurile de virus HPV.

Virusul HPV este implicat, in majoritatea cazurilor, in neoplasmul penian si rectal. Numarul leziunilor neoplazice este substantial mai mic la barbati decat la femei.

HPV HR ADN a fost izolat in 99.7 % din cazurile de cancer de col uterin si in 50 % din aceste cazuri a fost implicat genotipul 16.

In timpul sarcinii, virusul poate fi transmis de la mama la fat in timpul travaliului, desi s-a luat in considerare si transmiterea transplacentara, deoarece HPV ADN a fost detectat si in lichidul amniotic.

Este important de stiut urmatorul fapt: cancerul de col uterin este o boala care poate fi complet tratata daca este diagnosticata la timp, intervalul de timp scurs intre momentul infectiei si aparitia cancerului putand fi si de cativa ani (10-30).

Protocolul de diagnostic recomanda femeilor active sexual, cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, efectuarea testului Babes-Papanicolau o data pe an, indiferent de existenta sau lipsa activitatii sexuale.

Pe langa progresia infectiei cu HPV, aparitia cancerului de col uterin necesita si prezenta altor cofactori cum ar fi: imunosupresia, infectii mai vechi cu virus herpetic tip 2 sau cu Chlamydia trachomatis, consumul excesiv de alcool, tutun, contraceptive orale si expunerea la factori cancerigeni.

ProDect CHIP HPV TYPING
Testul molecular ProDect CHIP HPV TYPING permite detectia HPV-ului chiar si in cazurile in care genomul viral este integrat in genomul celular, datorita identificarii diferitelor secvente de ADN viral, incluzand regiunea L1 dar si regiunea E6 si E7, ceea ce permite diferentierea a 19 dintre cele mai frecvente tipuri de HPV din care 14 sunt clasificate cu risc mediu spre mare (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 73) si 5 cu risc oncogenic mic (6, 11, 42, 43, 44).

In combinatie cu examenul Babes-Papanicolau, testul ProDect CHIP HPV TYPING s-a dovedit a fi o metoda foarte buna pentru screening-ul citologic si molecular al infectiei cu HPV.

Prelevarea probelor
Pacientele trebuie sa se prezinte la medicul ginecolog pentru prelevarea probele necesare pentru depistarea HPV, cat si pentru examenul Babes-Papanicolau. Acestea se vor preleva de catre medic, de la nivelul colului uterin.

Pregatirea pacientei
Pregatirea pacientelor inainte de prelevarea probelor consta in evitarea spalaturilor intravaginale timp de 24 ore inainte de prezentarea la medic si evitarea contactului sexual timp de 48 ore.