Guta - simptome, cauze si tratament

Guta este o afectiune complexa, care se poate intalni atat la femei, cat si la barbati. Cu toate acestea, barbatii sunt mult mai expusi riscului de a suferi de guta comparativ cu femeile, ele fiind supuse acestui risc abia dupa menopauza.

Guta este un tip de artrita cu microcristale, care apar ca urmare a depunerii sarurilor de acid uric la nivelul tesuturilor, inclusiv la nivelul articulatiilor, provocand inflamatie si durere locala. Aceasta afectiune a cunoscut in ultimele decenii o crestere a prevalentei si incidentei la nivel global, la acest fapt contribuind mai ales dieta de tip occidental. De asemenea, boala este insotita de o multime de comorbiditati precum obezitate,insuficienta renala, hipertensiune arteriala, sindrom metabolic, diabet zaharat, insuficienta cardiaca.

Simptomele gutei sunt acute, bruste, iar de cele mai multe ori se manifesta noaptea. Astfel, noaptea pacientul isi simte articulatiile afectate umflate si extrem de sensibile la durere, iar atingerile, oricat ar fi de usoare, sunt dureroase. La acestea se adauga caldura si roseata locale, iar articulatia devine imposibil de mobilizat.

De regula, guta afecteaza articulatia de la degetul mare al piciorului, dar poate sa apara si la glezna, maini si la incheieturi. Netratata, durerea poate persista pana la 10-14 zile, disparand ulterior.

• Consumul de alcool (mai ales berea, deoarece are un continut crescut in guanozina, substanta care ulterior este metabolizata in acid uric). Consumul de alcool este cel mai cunoscut factor de risc pentru guta, acesta crescand nivelul de acid uric.
• Starea de sanatate, fiindca anumite boli pot predispune la aparitia gutei. Astfel, afectiuni precum hipertensiunea, diabetul zaharat, nivelul crescut de grasimi si de colesterol din sange – hiperlipidemia si ateroscleroza pot fi unii dintre factorii de risc ai gutei.
• Administrarea anumitor medicamente. Folosirea anumitor diuretice, prescrise pentru tratarea hipertensiunii, pot duce la cresterea nivelului de acid uric din corp si implicit la aparitia gutei.
• Istoricul medical al familiei. Astfel, daca un membru al familiei a suferit sau sufera de guta, exista o predispozitie spre aceasta afectiune.
• Varsta si sexul. Guta apare de regula la barbati, pentru ca femeile au un nivel mai scazut de acid uric decat barbatii, fapt datorat hormonilor estrogeni. Cu toate acestea, dupa instalarea menopauzei, nivelul de acid uric incepe sa creasca si la femei. Barbatii sunt predispusi la a suferi de guta intre varsta de 40 si 50 de ani, in timp ce femeile sufera de guta dupa instalarea menopauzei.

Hiperuricemia este principala cauza a gutei. Ea se poate dezvolta in multiple contexte si avand printre cauze alimentatia, predispozitia genetica, excretia redusa a acidului uric (90% din cazurile de guta), sau supraproductia de acid uric (<10% din cazuri).

Altfel spus, guta apare in situatiile in care cristalele de acid uric se acumuleaza in articulatie, provocand inflamatie locala.

Trebuie mentionat ca nu toti pacientii cu hiperuricemie vor dezvolta guta.

Un atac de guta se intampla de obicei brusc si fara prea multe avertismente in prealabil. Probabil veti observa o durere brusca si intensa in articulatiile afectate. Crizele de guta se dezvolta adesea peste noapte, asa ca este posibil sa observati simptomele cand va treziti dimineata. Este obisnuit sa treceti de la a nu avea simptome la a experimenta simptome severe dintr-o data in timpul unui atac de guta. Daca nu ati fost diagnosticat cu simptome de guta sau guta inainte, vizitati un medic specialist reumatolog cat mai curand posibil pentru a va asigura ca nu aveti o infectie sau o alta afectiune care va cauzeaza dureri si umflaturi articulare. Daca ati fost diagnosticat cu guta si observati ca incepe o criza, luati medicamentele prescrise de medicul dumneavoastra pentru a va ajuta sa va gestionati simptomele imediat.

Acesta are ca obiectiv central reducerea simptomatologiei in atacul acut. In acest scop se folosesc medicamente antiinflamatorii nonsteroidiene (diclofenac, indometacin), colchicina si, uneori, chiar antiinflamatoare steroidiene (cortizonic), insa atacurile se remit spontan si fara tratament in maxim 14 zile. Ulterior, este importanta prevenirea progresiei bolii si reducerea depunerilor de acid uric in sistemul colector renal.

Esentiale in tratamentul acestor pacienti sunt exercitiul fizic si scaderea ponderala. Beneficiile sunt numeroase, pe langa reducerea riscului de guta, pot fi imbunatatite valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului si glicemiei. Initial se se poate incerca scaderea acidului uric prin dieta. Astfel, se reduce consumul de carne, produse din carne (mezeluri, supe, ciorbe), fructe de mare, dulciuri, bauturi racoritoare dulci si alcool, fiind recomandate legumele, fructele (mai ales ciresele), cerealele integrale si lactatele degresate. De obicei dieta nu este suficienta pentru a aduce acidul uric la un nivel optim, motiv pentru care se introduc medicamente hipouricemiante.

Cel mai folosit medicament este allopurinolul, care reduce sinteza de acid uric in organism. Dozele se ajusteaza in functie de caracteristicile fiecarui pacient, scopul fiind mentinerea concentratiei acidului uric din sange sub 6 mg/dl. In acelasi timp, trebuie tratate si patologiile asociate precum hipercolesterolemia, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala. Exista medicamente utilizate in tratamentul acestor afectiuni care pe langa efectul principal, au si efect uricozuric slab (cresc eliminarea renala de acid uric).

Guta este o forma dureroasa de artrita. Acidul uric suplimentar din corpul dumneavoastra creeaza cristale ascutite care se aduna in articulatii, provocand durere, umflaturi si alte simptome. Discutati cu medicul dumneavoastra specialist reumatolog despre medicamente si modificari in dieta dumneavoastra care va pot ajuta sa va gestionati simptomele si sa reduceti frecventa cu care aveti atacuri in viitor.