Frigul, o cauza reala a racelii si gripei?

Frigul este considerat, in opinia populara, o cauza principala a imbolnavirii de raceala si gripa.

In ciuda acestei conceptii stramosesti asumata de mentalitatea oamenilor, frigul nu cauzeaza in sine raceala si gripa, spun cercetatorii.

De vina pentru infectiile virale sau bacteriene sunt agentii patogeni din aer.

De vreme ce sezonul rece este perioada oficiala a cresterii incidentei cazurilor de raceala si gripa, oamenii au asociat mereu frigul cu debutul unei raceli. Aceasta legatura evidenta intre vremea neprietenoasa si numarul mai mare de imbolnaviri este pentru multi dintre noi un argument suficient, care clasifica frigul drept o cauza propriu-zisa a racelii si gripei.

Specialistii infirma conexiunea dintre frig si debutul unei raceli, intrucat gripa si raceala sunt cauzate exclusiv de virusuri. Motivul pentru care oamenii racesc mai des in anotimpul rece este acela ca petrec mai mult timp in mediul interior, expusi la germenii din jur.

Tot in sezonul rece, copiii petrec mai mult timp in colectivitate, unde se nasc cel mai des epidemii de raceala si gripa. Virusurile se raspandesc mai usor in aerul uscat din incaperile incalzite, asadar vremea rece este doar un factor adiacent al cresterii incidentei cazurilor de gripa si raceala.

In regiunile tropicale, sezonul imbolnavirilor de raceala comuna este in anotimpul ploios, cand oamenii petrec mai mult timp in interior, in contact direct cu alte persoane.

Oamenii de stiinta cred ca miturile care asociaza frigul cu raceala s-au nascut dintr-o confuzie similara cu cea a originii malariei. Oamenii credeau odinioara ca aerul din jurul mlastinilor cauzeaza aceasta boala infectioasa, cand de fapt tantarii din zona erau purtatorii reali ai infectiei.

Aerul rece si bolile respiratorii au oarecare legatura, insa una mult mai complicata decat simplul raport cauza-efect.

Alti specialisti spun ca vremea friguroasa poate chiar sa stimuleze sistemul imunitar. Un studiu derulat de Institutul de Cercetare al Armatei in Medicina Mediului din SUA a decoperit ca expunerea unei persoane la temperaturi scazute conduce la activarea imunitatii organismului, care secreta mai multa norepinefrina, un hormon care actioneaza ca un decongestionant natural.

Chiar daca cercetatorii nu confirma declansarea unei raceli la simpla expunere la frig, vremea rece de afara poate fi o cauza indirecta a imbolnavirii. Hipotermia (reducerea brusca a temperaturii corporale) slabeste randamentul sistemului imunitar, care va fi mai putin capabil sa lupte cu agentii patogeni care patrund in organism.

Majoritatea simptomelor de gripa si raceala sunt provocate de reactia organismului la rinovirus. O persoana cu un sistem imunitar puternic va produce o cantitate mai mare de mucus, in timp ce una cu o imunitate scazuta va prezenta manifestari clinice mai discrete, dar mai persistente. Aceasta din urma va avea si o predispozitie crescuta la aparitia unor complicatii, precum infectiile urechilor sau sinuzita.

De asemenea, temperaturile scazute din mediul exterior pot fi indirect responsabile cu aparitia racelii, intrucat declanseaza vasoconstrictia. Cand vasele de sange sunt expuse direct aerului rece (precum cele ale nasului), apare uscarea mucoasei, insotita de o capacitate scazuta a corpului de a filtra agentii patogeni din aer.

La revenirea intr-un mediu inchis, cu aer cald, se instaleaza vasodilatatia, insotita de scurgerile nazale si inrosirea pielii. Acest ciclu continua atunci cand congestia nazala este suficient de puternica, incat predispune la respiratia prin cavitatea bucala. Cand o persoana respira pe gura, impuritatile si germenii din aer nu mai sunt filtrati, iar microbii au cale libera de la patrunde in organism. In acest punct, pot sa apara infectiile respiratorii.

O alta situatie in care frigul se poate face responsabil cu aparitia simptomelor de raceala si gripa este existenta prealabila a unei raceli asimptomatice. O persoana care contacteaza un virus de raceala, iar acesta se afla in perioada de incubatie, va sesiza ca temperatura corpului este mai crescuta decat de obicei. Prin urmare, va fi mai predispusa expunerii neprotejate in fata frigului. La declansarea febrei sau a secretiilor nazale, vremea rece de afara pare sa fie cauza imbolnavirii, desi virusul exista deja in organism.

Schimbarile sezoniere in umiditatea aerului pot fi responsabile, de asemenea, cu ocurenta racelii si gripei. Uscarea aerului din pricina gerului deshidrateaza mucoasa nazala, inducand o vulnerabilitate crescuta la imbolnavire.

Racelile comune nu pot fi eradicate, intrucat exista peste 200 de virusuri diferite care le cauzeaza. Multe dintre ele, precum rinovirusurile, rareori produc complicatii severe. Exista si agenti patogeni mai problematici, precum virusul sincitial respirator, care declanseaza infectii respiratorii minore la adulti, insa unele mai grave la copiii mici (mai ales la nivelul tractului respirator inferior).

Rinovirusurile cauzeaza circa 30%-50% dintre toate racelile, iar cercetatorii au identificat mai multe de 100 de radacini distincte. De pilda, rinovirusul C a fost descoperit in anul 2007 si este raspandit in toate colturile lumii.

Cercetatorii cred ca 10%-15% din racelile raspandite in randul adultilor sunt provocate de coronavirusuri, in special iarna si la inceputul primaverii. Multe tulpini de coronavirus infecteaza animale, pe cand doar 5 dintre acestea cauzeaza infectii ale tractului respirator.

Alte simptome de gripa si raceala pot fi cauzate de adenovirusuri, coxsackievirusuri, ecovirusuri (care includ virusurile gripale A si B), paramixovirus (inclusiv mai multe virusuri parainfluenza) sau enterovirusurile.

Oamenii de stiinta nu au reusit inca sa identifice cauzele a 20%-30% din racelile considerate virale care afecteaza adultii.