De ce racesc atat de des?

Inainte sa ne ingrijoram ca stranutam des fara motiv aparent, ca ne suflam nasul prea mult sau ca mereu ne doare capul, trebuie sa gasim cauza acestor simptome neplacute.

Cele mai frecvente cauze includ: dieta dezechilibrata, lipsa vitaminei D, deshidratarea, somnul insuficient, igiena precara maini sau dantura murdare, stresul, alergiile, tulburari ale imunitatii, factori genetici.

Regimul alimentar

Este necesar sa ne hranim bine si echilibrat, tinand cont de nevoile specifice diverselor grupe de varsta sau ocupationale. Totusi, exista anumite reguli generale pentru o dieta echilibrata si suficienta: a consuma zilnic fructe si legume, a evita excesul de grasimi, sare si zahar, a consuma cereale integrale cat mai des posibil.

Vitamina D

Pentru persoanele care racesc des poate fi utila cresterea aportului zilnic de vitamina D. Deficitul de vitamina D este asociat cu deteriorarea imunitatii organismului.

Vitamina D se gaseste in galbenusuri de ou, grasimi de peste, ciuperci sau diverse suplimente alimentare.10-15 minute pe zi de expunere la lumina solara sunt necesare pentru sintetizarea in organism a acestei vitamine. Doza zilnica recomandata este de aproximativ 20 de micrograme sau 800-1000 UI de vitamina D.

Deshidratarea

Lichidele din organism transporta nutrientii si mineralele la tesuturi si pastreaza umezeala cavitatii bucale, a gatului si a nasului, necesare pentru evitarea racelii. Organismul omului pierde apa prin urina, transpiratie, materii fecale si respiratie. Deshidratarea cronica sau acuta pot fi atat de grave incat sa ameninte viata.

Deshidratarea usoara sau medie este greu de identificat, fiindca se manifesta prin simptome care apar in multe alte boli, precum migrene, dureri si oboseala, constipatie. Uneori apar: hipotensiune, frecventa cardiaca crescuta, sete extrema, confuzie sau letargie.

Tratamentul este foarte simplu: se bea incet apa intreaga zi, se consuma fructe sau legume zemoase, mai ales in mediile cu temperatura si umiditate crescuta. Organismul este bine hidratat atunci cand dispare setea, mictiunile sunt regulate si culoarea urinii este galben deschis, transparent.

Privarea de somn

Sistemul imunitar are de suferit daca somnul este insuficient. In timpul somnului organismul elibereaza citokine, proteine care transmit mesaje pentru apararea antiinfectioasa si antiinflamatorie. Ele se produc in cantitati sporite in caz de boala sau stres si pot fi in cantitate insuficienta daca omul nu doarme destul in fiecare noapte.

Privarea indelungata de somn creste si riscul de obezitate, tulburari cardiovasculare sau diabet. Copiii si adolescentii au nevoie de pana la 10 ore de somn, iar adultii au nevoie de 7-8 ore de somn pe zi.

Mainile murdare

Mainile intra in contact cu numerosi germeni de-a lungul zilei. Daca nu sunt spalate bine si regulat, ele pot transmite microbi prin atingerea fetei, buzelor sau alimentelor. Este bine sa ne spalam pe maini indelung, timp de 20 de secunde, cu sapun antibacterian. In cazul in care nu avem apa si sapun la indemana, putem folosi servetele umede dezinfectante cu cel putin 60% alcool.

Ca metode de preventie se pot enumera dezinfecatarea obiectelor sanitare si a meselor, a clantelor usilor sau a produselor electronice cum ar fi telefonul mobil, tableta sau monitorul computerului, in special in cazul unei boli infectioase.

Mainile trebuie spalate neaparat in urmatoarele cazuri: inainte de masa sau de prepararea mesei, inainte si dupa ce avem grija de bebelusi, bolnavi, animale de companie, dupa aruncarea gunoiului, inainte si dupa ingrijirea unei rani, dupa ce tusim, stranutam sau ne suflam nasul, dupa folosirea toaletei.

Igiena orala precara

Cavitatea bucala contine bacterii de multe tipuri, care sunt tinute in mod normal sub control, dar pot sa se inmulteasca atunci cand este afectata imunitatea organismului si pot produce inflamatii si probleme in alte parti ale organismului. De aceea este util sa utilizam ata dentara daca e necesar si sa ne spalam zilnic pe dinti.

O igiena orala precara indelungata este legata de diverse boli, cum ar fi bolile cardiovasculare, nasterile premature, greutatea mica la nastere, endocardita, atacurile cerebrale. Trebuie sa avem grija in permanenta de sanatatea dintilor si a gingiilor si sa efectuam periodic controale stomatologice.

Tulburari ale sistemului imunitar

Aceste tulburari apar atunci cand sistemul imunitar nu poate lupta eficient impotriva antigenelor, adica a substantelor daunatoare, cum ar fi bacteriile, toxinele, virusii, celulele canceroase, ciupercile, alergenii precum polenul, tesuturile straine si sangele strain. Daca organismul e sanatos, alergenii sunt anihilati de anticorpi.

Functionarea deficitara a sistemului imunitar poate fi mostenita sau dobandita prin malnutritie sau prin inaintarea in varsta. Este necesar sa consultam medicul daca banuim ca putem suferi de o astfel de tulburare.

Factori genetici

Factorii genetici sunt responsabili de numarul globulelor albe din sange, care poate fi scazut sau crescut. Globulele albe sunt implicate in lupta organismului impotriva infectiilor sau microbilor.

In acest mod, unele persoane sunt mai rezistente din nastere la raceala sau gripa, iar altele sunt mai sensibile, datorita leucopeniei, adica numarului scazut al leucocitelor (globulele albe) fata de valorile normale.

Rinita nonalergica

Este o tulburare care se manifesta prin mancarimi de ochi, rinoree si migrene, fara sa existe alergii. Este produsa de mirosuri puternice, anumite alimente, aer uscat, schimbari ale vremii.

Mucoasa nazala este uscata sau iritata, vasele de sange se dilata si creste fluxul sangvin, producand inflamatie. Dupa efectuarea testelor de alergie, se pune diagnosticul de rinita nonalergica.

Ca tratament se poate indica un spray nazal cu steroizi, care sa elimine substantele iritante si sa reduca inflamatia. Se mai poate prescrie o substanta decongestiva.

Stresul crescut

Stresul este o parte normala a vietii si poate fi chiar benefic in cantitati reduse. Insa stresul cronic duce la scaderea imunitatii organismului si astfel intarzie vindecarea, creste frecventa sau gravitatea infectiilor si agraveaza problemele de sanatate deja prezente.

Se pot folosi tehnici de reducere a stresului, cum ar fi pauzele din timpul lucrului, exercitiul fizic sau plimbarile, preocuparile artistice, inchiderea telefonului mobil, apelul la o persoana experta in controlul stresului.

Copiii

Copiii au contacte sociale sporite si astfel pot fi purtatori si transmitatori de germeni cu probabilitate sporita, datorita jocului cu obiecte murdare sau in aer liber. Este bine ca ei sa fie educati sa se spele des pe maini, sa faca baie zilnic dupa joaca si sa fie tinuti acasa daca se imbolnavesc.

Bibliografie:

Aranow C. (2012). Vitamin D and the immune system. DOI:
10.2310/JIM.0b013e31821b8755
Danon L, et al. (2013). Social encounter networks: characterizing Great Britain. DOI:
doi.org/10.1098/rspb.2013.1037
Hygiene, handwashing, and diapering. (2016).
cdc.gov/healthywater/emergency/hygiene-handwashing-diapering/index.html
Martineau AR, et al. (2017). Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data. DOI:
doi.org/10.1136/bmj.i6583
Mayo Clinic Staff. (2016). Dehydration: Overview.
mayoclinic.org/diseases-conditions/dehydration/home/ovc-20261061