Tigarile si implicatiile asupra organismului - cu exceptia plamanilor

Conform celor mai recente studii statistice se poate observa cu usurinta ca numarul de fumatori creste de la un an la altul, poate doar in perioada anului curent (2016) sa mai scada numarul de fumatori odata cu legislatia intrata in vigoare asupra fumatului in spatiile publice.

In aceasta nota de notorietate a temelor legate de fumat, exista capitole si chiar carti intregi de analiza a efectelor nocive pe care le are fumatul asupra plamanilor, despre riscul de a dezvolta tumori maligne pulmonare, sau de predispozitia fumatorului pentru TBC (tuberculoza).

Insa ceea ce este interesant de analizat si regasit in mult mai putine studii medicale, se refera la efectele fumului de tigara asupra celorlalte componente ale sistemului respirator in afara plamanilor.

Acest fum de tigara si fumatul in general (atat direct/activ cat si cel pasiv), afecteaza multe alte componente ale organismului, fie din sistemul respirator si nu numai.

Tigara in sine este o componenta principal tabacica care este rulata intr-o foaie de frunze naturale sau de produse chimice similare foilor in care este impachetat acest continut tabacic.

Pe langa aceasta componenta principala de tabac se mai adauga si o serie de alti aditivi (gudron) dar si o serie de aditivi chimici similari glucozei sau chiar excipienti de cacao.

In total intr-o tigara exista peste 100 de substante nocive. Inclusiv filtrul de tigara are o componenta nociva prin procesul de fabricare si prin faptul ca stocheaza cantitati mari din fumul de tigara in timpul fiecarui fum.

Tigara are o compozitie nociva nu doar asupra plamanilor ci asupra sistemului respirator in general. In principal prin efectele directe, dar are si o serie de efecte indirecte pe care le poate produce.

La aceste compozitii mai exista si o serie de aditivi cu rol de aromatizare, fie ca vorbim de aroma de menta, trandafir sau o serie intreaga de aromatizanti. De curand in intreaga Uniune Europeana se fac eforturi masive pentru a incerca sistarea permiterii a adaugarii acestor aditivi din doua puncte de vedere.

In primul rand deoarece aceste arome vor spori si mai mult tendinta persoanelor de a fuma, deoarece vor adauga un gust placut suplimentar. In al doilea rand, este nocivitatea data de acesti aditivi, care sunt in marea lor majoritate extrasi chimici pentru a imbunatati cu arome tigarile.

Anual in lume se vand peste 5 trilioane de pachete de tigari si in lume exista o varietate de procente de fumatori declarati, insa ca si medie in aproape toate tarile dezvoltate exista cel putin un procent de 25% de persoane care sunt fumatori.

Ca si medie in Romania majoritatea fumatorilor declara ca fumeaza intre jumatate de pachet si un pachet in 24 de ore.

Pe langa aceasta, majoritatea fumatorilor declarati au varste cuprinse intre 18 si 42 de ani. Majoritatea persoanelor au ca si debut al perioadei de fumator varsta cuprinsa intre 16 si 20 de ani.

Deoarece exista o intreaga industrie producatoare de tigari exista si mai multi bani ce sunt investiti in mediatizarea firmelor si brandurilor de tigari.

Aceasta industrie este constant intr-un conflict de interese cu ministerele de sanatate si cu organizatiile care militeaza pentru optiuni de sistare a tehnicilor de marketing ale tigarilor.

Astfel ca s-au tot impus metode de a adauga pachetelor de tigari avertismente cu efectele fumatului asupra organismului si mediului inconjurator.

S-au impus metode de sistare a fabricarii tigarilor cu arome. Si recent o noua propunere legislativa la nivelul Uniunii Europene prevede impunerea producatorilor de a nu mai realiza pachete cu un design atragator sau in culori vii (tehnici de marketing cunoscute a fi foarte eficiente).

Pachetele vor trebui realizate cat mai simplist si mai putin atractiv din punct de vedere vizual, astfel incat atractivitatea sa fie cat mai redusa.

Principala atractie initiala pentru un fumator, conform statisticilor este de mediu social. Majoritatea persoanelor din Romania s-au apucat de fumat conjunctural.

Familia, colegii de clasa, colectivul de munca au atras dupa sine o integrare mai facila in cercul social pentru un fumator. Faptul ca exista o apartenenta comuna, un punct comun pentru un individ fata de un cerc social atrage tendinta ca persoanele sa incerce acest viciu.

Ulterior dupa o perioada care poate varia de la individ la individ, fumatul va crea dependenta. Aceasta poate sa apara dupa doar cateva saptamani si in anumite cazuri chiar dupa cateva luni.

Faptul ca anumite persoane declara ca nu ar fi dependente de fumat si ca ar putea sa renunte la acest viciu oricand doresc, face ca aceasta dependenta sa fie si mai accentuata.

Pentru o persoana care ar putea sa renunte oricand doreste la un viciu, o va si face fara a mai afirma ca poate. Asadar, primul efect nociv pe care il are o tigara asupra organismului, in afara plamanilor este modificarea sistemului psihologic de gandire.

Depedenta cauzata de tigara este printr-un mecanism organic. Adica cu fiecare tigara fumata se vor elibera anumite substante chimice, denumite endorfine.

Aceste endorfine ne vor face sa credem (din punct de vedere biochimic) ca experimentam o placere. Aceasta placere este experimentata mai apoi de fiecare data cand un fumator va fuma o tigara.

Titrul de endorfine incepe mai apoi sa scada in sange, iar cand acesta incepe sa atinga cote mult mai joase va forta fumatorul sa mai fumeze o tigara.

Suplimentar acestei dependente fizice, apare si dependenta psihica a viciului. Tendinta de a isi repeta gestul de fumat.

Dependenta psihologica se bazeaza pe o componenta psihologica denumita fixatie orala. Persoanele care au fost fumatoare si se lasa de fumat, vor avea tendinta de a manca, de a mesteca guma in exces dar vor simti si lipsa gesturilor manifestate in fumat.

Toate acestea sunt componente ale dependentei psihologice.

1) Efectul nociv al modificarii psihologiei fumatorului

Dependenta unui fumator il va face sa isi scada increderea in sine si sa devina mai pasibil la modificari de comportament cauzate de fumat.

Astfel ca in perioada in care un fumator va incerca sa isi sisteze acest viciu, vor exista modificari serioase de comportament. Va deveni tot mai nervos in fiecare incercare de a se lasa de fumat.

Viciul pe de alta parte ocupa o perioada mare din timp. Considerand ca a fuma o tigara implica intre 5-10 minute la care se poate adauga si perioada de socializare pre si post, dar referindu-ne strict la acele 5-10 minute.

Pentru un fumator un pachet de tigari inseamna deja intre 100 si 200 de minute, adica intre o ora 40 si peste 3 ore, in fiecare zi.
Aceasta modificare de comportament este studiata si analizata de toate centrele care ajuta persoanele ce doresc sa renunte la fumat.

2) Efectele asupra tenului

Fie ca ati realizat pana acum sau nu, toti fumatorii au tendinta dupa un numar de decenii de fumat sa arate mult mai imbatranit decat persoanele de varste cronologice similare.

Acest fumat va reduce cantitatea de elastina si colagen din piele si care in schimb va reduce proprietatea de elasticitate a pielii. Pielea are nevoie si de un aport hidric ridicat pentru a-si mentine proprietatea de elasticitate si asadar absenta a ridurilor.

Mentinerea expunerii constante la fumul de tigara o va deshidrata dar va si atrage o absorbtie suplimentara a nicotinei si substantelor tabacice prin respiratia tegumentara.

Fumatorii asadar dupa 20 de ani de fumat, vor avea ca si raport un numar de 4-8 ani suplimentar adaugati ca si aspect, prin predispozitia la cearcane, riduri sau pur si simplu scaderea elasticitatii tenului.

3) Efectul nociv asupra buzelor

Desi multe persoane considera ca un principal efect nociv este cel de cancer pulmonar si statistic vor avea dreptate, aceasta nu inseamna ca riscurile intr-un procent mai scazut trebuiesc ignorate.

Fumatul se produce prin absorbtia tutunului si a nicotinei cu buzele. Fiecare tigara atrage dupa sine o temperatura foarte ridicata la nivelul unui tesut foarte sensibil, cum este cel al buzelor si totodata va produce o serie de micro-leziuni.

4) Halena si mirosul impregnat de fum de tigara

Datorita faptului ca majoritatea persoanelor care sunt fumatori, au ca si marca de tigari preferate, cele fara arome.

Dar si faptul ca aceste arome vor fi in perioada recenta interzise, va ramane strict mirosul de fum de tigara. Miros specific de carbonizare a unor fibre de tutun si continut nicotinic, precum si mirosul cauzat de arderea unor foi de invelis al tigarilor.

Toate acestea la care se cumuleaza si faptul ca fumul de tigara ajuta intr-o maniera mai indirecta la dezvoltarea unor infectii usoare bacteriene pe tot traiectul respirator vor cauza halena fumatorului.

Toate persoanele cunosc mirosul de tigara fie ca vorbim de aerul expirat fie de cel impregant in haine, nici care din acestea nu este in adevaratul sens al cuvantului un odor placut, decat poate pentru un fumator sau pentru o persoana care s-a lasat recent de acest viciu si are tendinta de a asocia orice legat de fumat ca un sentiment placut.

Aceasta tendinta a unei persoane ce a renuntat recent la fumat de a asocia tot ce este legat de fumat cu o senzatie placuta este doar o „capcana chimica” care poate fi depasita dupa rezistenta pe o perioada mai indelungata la aceasta dependenta biochimica produsa in organismul uman.

5) Toxicitatea fata de mediul inconjurator

Un pachet de tigari va produce 3,4 grame de deseuri. Anual fiind vandute aproximativ 5,6 trilioane de pachete, deci se produc aproximativ 8 - 900.000 de tone de deseuri.

Pe de alta parte, tigarile sunt foarte greu descompuse de catre mediul inconjurator deoarece contin o serie de substante chimice si astfel durata de distrugere completa a unei tigari poate varia intre 6 si 8 decenii.

6) Efectul nociv asupra laingelui

Printr-un mecanism aproximativ similar al tumorilor maligne de la cel al buzelor se pot produce tumori si la laringe. Pe de alta parte un simptom mai putin nociv produs de catre fumul de tigara este modificarea tonalitatii de voce.

La fiecare tigara fumata se va produce o depunere sedimentara si o ingrosare adaptiva la nivelul corzilor vocale, fapt pentru care dupa un numar de ani se va produce ingrosarea vocii.

In alta ordine de idei fiecare tigara va aduce si o depunere de mucus. Acest mucus depus atat la nivelul faringelui cat si al laringelui va produce o iritatie constanta si o predispozitie la tusea tabagica sau la acea senzatie de expectoratie permanenta.

Tot in cadrul sistemului respirator ca si traiect pana la plamani exista o multitudine de cili. Acesti cili au rolul de a se deplasa pentru a evacua constant tot cumulul de toxine adunate. Fumul de tigara va avea tendinta de a bloca motilitatea acestor cili.

7) Bronsite repetate

Prin aceasta stagnare cauzata de absenta motilitatii cililor, de inhalarea permanenta a unui aer viciat (cu fum de tigara) dar si cu alte toxine ce se gasesc in mediul inconjurator, vor predispune la o serie de infectii pulmonare si bronsice.

Astfel ca se vor produce tot mai multe bronsite care in timp pot leza plamanii.

8) Patologii cardiace si cardiovasculare

Hematiile sunt cele raspunzatoare de transport al oxigenului dinspre plamani catre toate tesuturile organismului dar si de aducere a dioxidului de carbon de la toate nivelurile tisulare pana la plamani pentru evacuare.

Acest schimb de gaze se poate produce prin fixarea gazelor de o componenta a hematiilor de o proteina denumita hemoglobina.

Fumatul in schimb va aduce inca o componenta acestei hemoglobine denumita met-hemoglobina care pe de-o parte va scadea capacitatea de fixare a gazelor (oxigen, dioxid de carbon), va duce si la o moarte celulara a hematiilor mult mai rapida decat ar fi fiziologica.

Suplimentar prin tigara mai este adus un gaz si mai nociv si anume monoxidul de carbon. Acest monoxid este acel gaz care este eliminat prin arderea a practic orice produs din natura.

Astfel ca exista o predispozitie pentru insuficienta cardiaca ori pentru o gama variata de patologii cardiace si cardiovasculare, intre acestea existand si riscul formarii de trombi sau de plecare a unor fragmente a acestora: emboli.

In mod cert lista de efecte nocive poate continua pana la cel putin dublul acestora, astfel enumerand doar efectele mai putin cunoscute, sau cu o frecventa mai redusa. Aceasta poate insemna ca nu e neaparat de patologii mai putin grave, ci doar patologii care nu se refera strict la cele pulmonare.