Probleme de sanatate cauzate de fumatul pasiv

Fumatul este un obicei intalnit la mai mult de 5,5 milioane de romani. Raportat la populatia actuala a tarii noastre, ar insemna ca mai mult de 1 din 4 oameni care traiesc In Romania fumeaza.

Studii recente arata ca aproape o treime dintre adultii de 15 sau mai multi ani au raportat expunere la fumul de tigara acasa sau la locul de munca. Prin urmare, este foarte probabil sa va aflati in rolul de fumator pasiv, de cele mai multe ori chiar fara sa va dati seama.

Fumatul pasiv (sau involuntar) reprezinta expunerea la fumul de tigara din mediul ambiant. Acesta este format din doua tipuri diferite de fum: primul, expirat de fumator, este numit curent principal, iar cel de-al doilea, numit curent secundar, este produs de capatul aprins al tigarii. Doar in jur de o treime din fumul emanat de o tigara aprinsa este inhalat de fumator, restul fiind eliberat in atmosfera.

Fata de cel inhalat, fumul ambiant contine de 5 ori mai mult monoxid de carbon (un gaz foarte toxic, care inhalat in cantitati mari poate provoca moartea) si de 2 ori mai multa nicotina si gudron.

Poate nu ne vine sa credem, dar mai mult de 4000 de substante toxice, iritante si cauzatoare de cancer sunt continute de fumul ambiant. Printre acestea se numara amoniacul, benzenul, cadmiumul, cianura si formaldehida. Unele dintre acestea sunt folosite in industria chimica, iar altele se regasesc in produse de curatat sau arme chimice.

Deorece este deseori inodor si invizibil acesta poate persista timp de 2 sau chiar 3 ore in mediu dupa stingerea tigarii, chiar si cu geamul deschis, asa ca de multe ori este posibil sa fii un fumator pasiv fara sa realizezi. De asemenea, cu toata precautia de limitaza fumatul intr-o singura camera, fumul se va raspandi in toata casa si ceilalti il vor inhala.

Sunt multe locuri in care oamenii sunt expusi la fumul ambiental: acasa, in masina, la locul de munca, in baruri, restaurante si institutii destinate uzului public. Desi doar 3 din 10 persoane recunosc ca au fost expuse la fumul de tigara, aproape 9 din 10 prezinta un nivel detectabil de expunere in organism (testul masoara nivelul de expunere in cursul ultimelor trei zile).

Nu se poate vorbi despre un nivel lipsit de riscuri cand vine vorba de fumul de tigara ambiant: aproape 600.000 de oameni mor anual pe tot globul ca urmare a fumatului pasiv si studiile au demonstrat ca pana si nivelele scazute de fum pot fi daunatoare .

O serie de institutii internationale, printre care Agentia de Protectie a Mediului (EPA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) au clasificat drept cancerigen cunoscut fumul ambiant (aceasta categorie este rezervata agentilor pentru care exista suficiente date stiintifice care sa demonstreze ca determina aparitia cancerelor).

In cazul adultilor fumatul pasiv cauzeaza sau contribuie la o multime de probleme grave de sanatate precum :

• Cancer: fumatul pasiv este asociat cu cancerul la plaman la persoane care nu au fumat niciodata. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar poate creste cu 20 sau chiar 30 la suta la nefumatori.

• Boli cardio-vasculare: creste riscul de boala cardiaca cu aproape 30 la suta.

• Boli pulmonare cronice: expunerea la fumul ambiental chiar si pentru o perioada scurta de timp produce o scadere considerabila a functiei pulmonare. Acest lucru poate conduce la boli pulmonare cronice.

Pentru copii fumatul pasiv este cu atat mai nociv din moment ce stim ca acestia au caile aeriene, plamanii si sistemul imunitar mai putin dezvoltate. In familiile in care cel putin o persoana fumeaza, copiii pot dezvolta mult mai usor astm, raceala, tuse sau diferite infectii, precum menigita, pneumonie sau bronsita.

In cazul celor care sufera de astm, acestia pot ajunge mult mai usor la forme severe ale bolii si la obezitate. Copii sunt vulnerabili mai ales in masini, unde fumul ambiant poate atinge cote alarmante chiar si cu geamurile deschise.

Pentru protectia copiilor, s-a interzis fumatul in masina sau in alte vehicule care transporta copii in unele tari precum in Regatul Unit, incepand cu anul 2015.

Sanatatea bebelusului poate fi de asemenea afectata de fumul de tigara in cazul expunerii femeilor gravide. Mai mult decat atat, expunerea la acesta creste riscul de avort, malformatii congenitale, greutate mica la nastere si sindrom de moarte subita la sugar. Unele studii sugereaza ca riscul de malformatii poate sa fie chiar dublu fata de cel al femeilor gravide nefumatoare.

Animalele de companie ai caror stapani fumeaza pot dezvolta de doua ori mai usor cancer nazal, comparativ cu cele care traiesc in medii lipsite de fum ambiental.
Sa nu uitam ca, in contextul actual, trebuie sa avem grija sa nu dezvoltam o boala care sa ne afecteze sistemul respirator deoarece acest lucru ne-ar pune si mai mult in pericol, in cazul in care contractam SARS-CoV-2.

Singura modalitate cu adevarat sigura de a ne proteja prietenii si familia de fumatul pasiv este sa pastram mediul din jurul lor fara fum.
Daca sunteti fumator, cea mai buna modalitate de a face asta este sa renuntati complet la fumat. Daca nu sunteti pregatit sa faceti asta, incearcati sa fumati mereu in afara casei, sa va rugati oaspetii sa fumeze afara si sa nu fumati in masina, respectiv sa nu ii lasati pe altii sa o faca.

Copiii inhaleaza cea mai mare parte a fumului ambiental atunci cand sunt acasa, daca cineva din aceeasi gospodarie cu ei este fumator. Acelasi lucru este valabil pentru majoritatea adultilor. Prin transformarea interiorului casei si a masinii in spatii fara fum ambiental, nu doar ca veti reduce cantitatea inhalata de propria persoana si de familie sau prieteni, dar simultan veti scadea sansa ca cei mici sa devina fumatori si va veti ajuta sa renuntati la fumat (in cazul in care sunteti fumator).

De asemenea, ar fi indicat sa ii invatam pe copii sa evite locurile unde se fumeaza si sa frecventam localuri unde acest lucru nu este permis. Nu in ultimul rand, esentiala este si sustinerea legislatiei pentru interzicerea fumatului in scoli si spatii publice care ar contribui la crearea unui mediu mai sanatos pentru cei dragi.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/secondhand-smoke/art-20043914
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8641528/
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/2.-Analiza-de-situa%C5%A3ie-ZNT-2019.pdf
https://truthinitiative.org/research-resources/harmful-effects-tobacco/impact-secondhand-smoke
https://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/quit-smoking/guide/secondhand-smoke.html