Legatura dintre fumat si riscul aparitiei cancerului

Studiile medicale arata faptul ca tutunul este un drog important, depasind atat substantele stupefiante, cat si alcoolul.

Planta Tabacum a fost introdusa in Europa in secolul al XVI-lea. In anul 1934, Fernando Ocaranza a povestit cum tutunul era consumat in scop medicamentos, inainte de 1519, ca antidiareic, emoliant; frunzele de tutun fiind utilizate pentru ameliorarea durerii, aplicate local pentru vindecarea arsurilor si ranilor.

Tutunul este o planta ce se cultiva pentru a putea folosi frunzele sale care, inainte de a fi introduse in produsele din tutun, sunt uscate si fermentate. Este de retinut faptul ca in perioada de vegetatie, culturile de tutun sunt stropite cu diferite substante chimice, avand proprietati cancerigene si cocancerigene.

Dependenta de tutun este determinata de nicotina, care se absoarbe usor in sange. In momentul in care nicotina ajunge in sange, sunt stimulate glandele suprarenale si se elibereaza in organism hormonul epinefrina (adrenalina).

Epinefrina stimuleaza sistemul nervos central, accelereaza ritmul cardiac (tahicardie) si creste tensiunea arteriala (hipertensiune).

Anual, tutunul ucide peste 5 milioane de oameni din intreaga lume. Tigarile sunt in stransa legatura cu incidenta si mortalitatea produsa de aparitia cancerului. Potrivit Asociatiei Americane Pulmonare, ele sunt resposabile de aparitia a 90% dintre formele de cancer pulmonar.

De asemenea, fumatul este raspunzator de aparitia a altor 12 tipuri de cancer (esofag, laringe, cavitate bucala, gat, ficat, vezica urinara, colon, rect, col uterin, precum si leucemie mieloida acuta).

Fumul de tutun contine numeroase substante chimice care sunt daunatoare atat fumatorilor, cat si fumatorilor pasivi. O tigara contine peste 7.000 de substante chimice, dintre care cel putin 250 sunt considerate daunatoare, iar 69 pot provoca cancer.

Aceste substante chimice ce pot duce la aparitia neoplasmelor includ urmatoarele: acetaldehida, amine aromatice, arsenic, benzene, beriliu (metal toxic), 1,3-butadiena (gaz periculos), formaldehida, nichel, poloniu – 210 (element chimic radioactiv), hidrocarburi aromatice policiclice, insecticide (DDT- interzis in multe tari), nitrozamine etc.

Nitrozaminele sunt considerate a avea actiune cancerigena, ducand la aparitia cancerului cavitatii bucale, plamanului si stomacului. Pe langa substantele cancerigene, exista si substante chimice cu actiune toxica ciliara.

Sistemul mucociliar, ce se gaseste la nivelul cailor respiratorii superioare, este responsabil de apararea impotriva agentilor inhalati.

Fumul se tigara blocheaza caile si diminueaza producerea de mucus, astfel incat se favorizeaza fixarea la nivelul mucoasei arborelui bronsic a substantelor cancerigene.

Ratele de deces prematur in randul fumatorilor sunt de aproximativ 3 ori mai mari decat in randul persoanelor care nu au fumat niciodata.

Pe langa riscul de a dezvolta o neoplazie, fumatorii mai pot dezvolta si boli de inima, accident vascular cerebral, anevrism aortic, bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC), diabet. De asemenea, riscul de a dezvolta pneumonii este mai mare, deoarece fumatul provoaca inflamatii si scade imunitatea.

Substantele toxice din fumul de tigara scad capacitatea de aparare a organismului, fiindu-i greu sa lupte impotriva celulelor canceroase, ducand la inmultirea lor. Pe langa acest lucru, substantele “otravitaore” mai au capacitatea de a modifica ADN-ul celulelor.

ADN-ul celulei este cel responsabil de a controla cresterea si functionarea normala a celulei. Atunci cand el se deterioreaza, celula scapa de sub control si se formeaza o mutatie celulara.

Astazi, 9 din 10 cancere pulmonare sunt cauzate de fumat, ducand la decesul a mai multor persoane decat oricare tip de cancer.

Din nefericire, cancerul pulmonar este asimptomatic, acesta manifestandu-se in faze deja avansate de boala. Putem vorbi, totusi, despre niste semne si simptome ce nu sunt de neglijat:

Examen clinic:

1. Crestere tumorala locala: tuse persistenta sau schimbarea caracterului tusei; hemoptizie (tuse cu eliminare de sange); dispnee (lipsa aerului);

2. Extensie regionala: disfonie (raguseala); pleurezie (acumulare de lichid in torace); obstuctie traheala; pareza de nerv frenic;

3. Diseminare metastatica: dureri osoase/fracturi patologice; icter; cefalee;

4. Sindroame paraneoplazice: hipocratism digital; hipercalcemie (cresterea nivelului de calciu sanguin); ginecomastie.

Pentru pune diagnosticul de cancer pulmonar avem nevoie de o serie de investigatii:

Investigatii neinvazive:

• Radiografie pulmonara – unde, de exemplu, putem decela o opacitate (pata de culoare alb-gri, de diferite dimensiuni) intr-unul din cei doi plamani; mai putem observa pleurezie (acumularea de lichid in torace), fiind o complicatie a cancerului pulmonar;

• CT (TNM - stadializare);

• RMN (invazii perete toracic);

• Ecografie: adenopatii mediastinale, colectii pleurale;

• Scintigrafie: pentru metastaze osoase, functionalitatea pulmonara;

• Citologia sputei (in cancere pulmonare cu localizari centrale);

• Dozarea markerilor tumorali.

Investigatii invazive:

• Bronhoscopia;
• Punctie percutanata toracica (tumori nerezecabile);
• Toracoscopia (evaluare lezionala completa intratoracica);
• Biopsie;
• Mediastinoscopie (adenopatii mediastinale).

Renuntarea la fumat poate avea beneficii imediate asupra sanatatii, si anume: normalizarea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale crescute in timpul fumatului; in decurs de cateva saptamani, persoanele ce renunta la fumat isi vor imbunatati circulatia sangelui, tusea va disparea si nu vor mai produce atat de multa sputa; in cativa ani de la renuntarea la tigarete, acestora le va scadea si riscul de aparitie al cancerelor, bolilor de inima si al altor boli cronice.

Studiile arata ca fumatorii care au renuntat inainte de varsta de 40 de ani la tigarete au un risc cu 90% mai scazut de a muri prematur din cauza bolilor asociate cu fumatul, iar cei ce au renuntat la varsta de 45-54 ani reduc riscul de deces premtur cu aproximativ doua treimi.

Pentru pacientii diagnosticati cu anumite forme de cancer, renuntarea la fumat in momentul diagnosticului poate reduce riscul de deces cu 30-40%.

Pentru cei ce au interventii chirurgicale, sunt in curs de chimioterapie sau alte tratamente, renuntarea la fumat ajuta la imbunatatirea capacitatii organismului de a se vindeca si de a raspunde favorabil terapiei.

Persoanele ce fumeaza si vor sa renunte la acest viciu nociv trebuie sa stie ca sunt diverse programe si asociatii unde pot apela si primi ajutor in acest sens: programul National Stop Fumat este un program al Ministerului Sanatatii, dezvoltat in 2007 si este coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Bucuresti; Centrul de renuntare de fumat din Spitalul Clinic de Recuperare, Iasi.