Sanatatea pielii capului

Foarte multe persoane au probleme ale pielii capului, incluzand aici si afectiunile parului. Matreata sau mancarimile scalpului pot cauza disconfort, iar parul poate fi subtiat, se poate rupe usor, poate creste intr-un ritm redus sau poate cadea. Problemele parului si ale scalpului pot cauza numeroase neplaceri.

Caderea parului, alaturi de subtierea si ruperea firului de par, reprezinta cea mai frecventa problema a scalpului. Majoritatea persoanelor sanatoase pierd intre 50 si 100 de fire de par zilnic.
Firul de par se subtiaza gradat pe masura ce persoanele inainteaza in varsta; nu toti indivizii sunt afectati in aceeasi masura. Caderea ereditara a parului (chelirea, alopecia androgenica) este cea mai frecventa cauza a subtierii firului de par. Genele incriminate pot fi mostenite fie dinspre partea materna a familiei, fie dinspre cea paterna. Poate afecta femeile, intr-o masura mai mica decat in cazul barbatilor, unde se poate solda cu pierderea totala a parului de pe scalp.

Alopecia androgenica poate debuta chiar si in adolescenta, desi mai frecvent incepe sa apara in decadele 3 si 4 de varsta. Si parul copiilor mici cade; acest lucru se intampla cand firul subtire de par este inlocuit cu firul de par matur, mai gros. Si femeile se pot confrunta cu caderea parului, de obicei dupa nasterea unui copil sau dupa intarcare.
Alte posibile cauze ale caderii excesive a parului sunt:
• Traumatismele fizice si chimice ale firelor de par ca urmare a utilizarii produselor de ingrijire a parului, cum ar fi vopseaua de par, permanentul, bigudiurile sau placile de intins parul;
• Obiceiurile legate de manipularea firelor de par, ca urmare a situatiilor stresante; acest aspect survine in tricotilomanie - o afectiune in cadrul careia individul isi smulge fire de par de la nivelul scalpului, genelor sau sprancenelor;
• Efectele secundare ale unor tratamente medicale precum chimioterapia sau radioterapia;
• Febra, stresul emotional sau interventiile chirurgicale pot cauza caderea parului; in aceste cazuri evenimentul stresant preceda cu cateva luni debutul caderii parului. Pierderea firelor de par in acest caz este autolimitata;
• Afectiuni precum lupusul sau hipertiroidismul;
• Intoxicatiile cu metale grele precum taliul sau arsenicul;
• Deficientele nutritionale, lipsa proteinelor sau a fierului din alimentatie;
• Traumatizarea tijei firului de par ca urmare a unor arsuri sau a altor injurii termice sau fizice.

Mancarimile si descuamarea scalpului pot fi cauzate de:
• Dermatita seboreica a nou-nascutului, caracterizata printr-o crusta galbuie ce acopera o mare parte a scalpului. Este frecvent intalnita la copiii mici si nu se datoreaza unei boli ale pielii in adevaratul sens al cuvantului. Mai mult, nu este nici macar un semn al gradului de ingrijire sau igiena a copilului, ci doar o conditie autolimitata a pielii nou-nascutului;
• Matreata, descuamarea vizibila a pielii scalpului poate fi o manifestare a eczemelor seboreice ce determina o eliminare cantitativ crescuta de celule ale stratului cornos al pielii. Matreata poate fi determinata si de o infectie fungica, si poate fi accentuata de modificarile climaterice sau hormonale;
• Paduchii, mici insecte care colonizeaza parul in anumite conditii, pot cauza mancarimi ale scalpului, mai ales la copiii mici din comunitati precum scoala sau gradinita;
• Ciupercile pot infecta stratul superficial al pielii scalpului si firele de par, cauzand inrosirea pielii, aparitia de placi circulare de pe suprafata carora firele de par se desprind si zone ale caror margini au aspect usor elevat fata de restul pielii, cu un aspect inelar;
• Afectiuni cronice precum psoriazisul, eczema sau seboreea;
• Mai rar, poate fi vorba despre o afectiune dermatologica numita lichen plan, cauzata de stres emotional, oboseala sau expunere la anumite medicamente sau substante chimice.

Veziculele, ranile si umflaturile pielii scalpului pot fi cauzate de:
• Infectia bazei firului de par (foliculita) sau a pielii (impetigo);
• Afectiuni alergice ale pielii (dermatita de contact);
• Infectii virale precum varicela sau herpesul Zoster (zona Zoster);
• Afectiuni dermatologice precum acneea;
• Chiste epidermice sau sebacee – mici saculete situate sub stratul superficial al pielii, umplute cu un material gras. Aceste chisturi apar cel mai des pe scalp, urechi, fata, spate sau scrot si sunt cauzate de astuparea unor ducte glandulare din vecinatatea unui fir de par. Uneori se pot infecta, caz in care continutul devine fluctuent si purulent.

Cancerul de piele poate aparea la nivelul scalpului mai ales in zonele neacoperite de par. Apare distructia tisulara si in anumite cazuri imprastierea (metastazarea) celulelor canceroase in alte zone ale organismului. Cancerul de piele poate aparea ca o excrescenta sau ca o alunita modificata ca si culoare sau ritm de crestere, ca o rana care nu se vindeca sau ca o iritatie a pielii. Cele mai frecvente trei tipuri de cancere cutanate sunt carcinomul bazocelular, carcinomul spinocelular si melanomul malign.

Tratamentul problemelor scalpului depinde cel mai mult de cauza care sta la baza aparitiei acestora.

Tratamentul la domiciliu

Puteti incerca una dintre urmatoarele masuri:
• Incercati sa tratati matreata cu ajutorul unui sampon special anti-matreata, clatind foarte bine dupa spalare;
• Uitati-va cu atentie cu ajutorul unei oglinzi in pielea capului, dand la o parte parul suvita cu suvita. Puteti sa cereti ajutorul unui prieten sau al unei rude, daca experimentati dificultati in vizualizarea tuturor zonelor scalpului;
• Daca nou-nascutul are cruste grasoase pe scalp puteti incerca cateva remedii impotriva dermatitei seboreice:
- Cu o ora inainte de samponare frecati scalpul cu ulei de copii pentru a usura indepartarea scuamelor si a crustelor;
- Inainte de samponare umeziti scalpul apoi utilizati o perie foarte moale pentru cateva minute pentru a indeparta scuamele. Puteti utiliza cu atentie si un pieptene fin;
- Ulterior spalati scalpul cu sampon pentru copii, clatiti bine si uscati apoi pielea tamponand cu un prosop.
• Daca nou-nascutul are o regiune lipsita de par pe spate sau la nivelul scalpului este indicat sa schimbati mai des pozitia copilului, intrucat leziunea se poate datora mentinerii unei singure pozitii pentru un interval de timp prea indelungat.

In timpul tratamentului trebuie sa fim atenti la orice simptom ar putea sugera o afectiune cutanata (durere, mancarimi ale pielii, inrosirea pielii, aparitia de secretii sau puroi, inflamatii ale ganglionilor limfatici etc) sau daca manifestarile devin mai severe ca si intensitate sau daca devin mai frecvente sau mai persistente.

Prevenire
O alimentatie bogata in proteine sustine un ritm normal de crestere a parului. Proteinele se gasesc din belsug in carnea rosie sau alba, in peste, oua, fasole, tofu, cereale si nuci.
Ingrijiti-va parul cu delicatete, mai ales daca aveti un par fragil:
• Samponati, pieptanati sau coafati parul mai putin frecvent;
• Utilizati o solutie de clatire sau un balsam dupa samponare. Acestea vor face parul mai usor de pieptanat si de coafat;
• Utilizati un pieptene rar, cu dinti largi si perii cu varful moale;
• Evitati pieptanarea brutala sau frecarea cu prosopul atunci cand parul este ud. Parul ud este mai fragil si se rupe mai usor;
• Evitati coafurile care apeleaza la tractiunea firelor de par cum ar fi cozile lungi pe spate sau impletiturile stranse. Tractiunea constanta cauzeaza caderea parului, mai ales din portiunile aflate la periferia scalpului. Alternati coafurile care utilizeaza tractiunea cu unele care sa nu solicite prea mult firele de par din punct de vedere mecanic;
• Limitati utilizarea bigudiurilor, a placilor sau a feonului. Daca totusi le utilizati, incercati sa nu folositi setarile de temperatura redusa;

Pentru a preveni aparitia paduchilor nu utilizati la comun sepci, palarii, piepteni sau alte obiecte de igiena a parului.
Pentru a preveni aparitia cancerului de piele, protejati de soare pielea scalpului astfel:
• Utilizati palarii cu boruri largi;
• Limitati expunerea la soare, in special intre orele 10 si 16;
• Nu apelati la bronzarea artificiala.

Puteti fi de ajutor in diagnosticarea afectiunii care cauzeaza caderea parului in cazul dumneavoastra prin pregatirea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
• Cand considerati ca ati avut pentru ultima data o podoaba capilara normala, cantitativ si calitativ?
• Aveti un istoric familial de cadere a parului?
• Cum va ingrijiti parul?
• Cat de des va spalati pe cap?
• Utilizati bigudiuri, placi, foen?
• Ati utilizat vopsea de par in ultimul timp?
• Utilizati zilnic banderole de prins parul, barete sau agrafe?
In cazul femeilor:
• Utilizati pilule contraceptive?
• Cand ati avut ultima menstruatie?
• Ati alaptat sau intarcat copilul in ultimele sase luni?

• Ce medicamente luati in mod regulat (incluzand si suplimentele nutritive)?
• Ce tratamente ati mai urmat pentru aceasta problema?
• Ce efect au avut acestea asupra parului?
• Ati suferit interventii chirurgicale in ultima perioada?
• Ati fost expus(a) la contactul cu ciuperci ale pielii sau cu paduchi?
• Suferiti de alte afectiuni?
• Suferiti de boli de piele?
• Ati pierdut in greutate in ultima vreme mai mult de 4 kilograme?
• Mai are vreunul dintre membrii familiei simptome asemanatoare?