Fobia sociala la adolescenti

Este firesc ca un adolescent sa se simta nervos, timid sau constient de propria persoana in fata altora, uneori. Oricine poate avea un puls accelerat, palme transpirate sau fluturi in stomac atunci cand da probe pentru intrarea intr-un cor, cere o prima intalnire sau sustine o prezentare orala.

Majoritatea oamenilor reusesc sa treaca peste aceste momente atunci cand este necesar, dar pentru unele persoane, anxietatea care insoteste sentimentul de timiditate poate fi extrema.

Anxietatea poate fi atat de puternica, incat il poate impiedica pe subiect sa raspunda la ore, poate fi incapabil sa stabileasca contact vizual cu colegii in pauze sau evita sa discute cu altii in timpul mesei de pranz.

Cand oamenii se simt atat de constienti de propria persoana si atat de anxiosi, incat ii impiedica sa vorbeasca sau sa socializeze in majoritatea timpului, probabil este mai mult decat timiditate. Poate fi o tulburare de anxietate numita fobie sociala.

Fobia sociala (numita uneori si anxietate sociala) este un tip de anxietate. Senzatii profunde de timiditate si auto-constientizare determina o teama puternica. Ca rezultat, persoana se simte inconfortabil cand trebuie sa participle la situatiile sociale de fiecare zi.

Persoanele cu fobie sociala pot interactiona normal cu membrii familiei si cu cativa prieteni apropiati. Intalnirea cu persoane noi, discutarea in cadrul unui grup si sustinerea unei prezentari publice poate cauza aparitia timiditatii extreme.

In cazul fobiei sociale, timiditatea extrema (patologica) a persoanei, autoconstientizarea si teama de a se face de ras interfereaza cu activitatea de fiecare zi. In loc sa se bucure de activitati sociale, persoanele cu fobie sociala pot visa la ele, dar sa le evite partial sau in totalitate.

Ca si in cazul altor fobii, fobia sociala este o reactie de frica la ceva care de fapt nu este periculos - desi corpul si mintea reactioneaza ca si cum pericolul ar fi real. Asta inseamna ca persoana simte senzatii fizice de teama, precum puls rapid si respiratie accelerate. Aceste modificari reprezinta raspunsul de tip lupta-fuga al organismului.

Sunt determinate de descarcare brusca de adrenalina si alte substante care pregatesc corpul pentru lupta sau pentru o fuga rapida.

Acest mecanism biologic apare cand persoanei ii este frica. Este un raspuns al sistemului nervos care alerteaza omul in cazul unui pericol astfel incat acesta sa se poata proteja.

In cazul fobiei sociale acest mecanism este activat prea frecvent, prea puternic si in situatii nepotrivite. Deoarece senzatiile fizice care apar alaturi de raspuns sunt reale – si uneori destul de puternice – pericolul pare, de asemeni, real. Deci persoana va reactiona prin incapacitatea de a interactiona.

In timp ce trupul experimenteaza aceste senzatii fizice, mintea trece prin emotii cum ar fi teama si nelinistea.

Oamenii cu fobie sociala au tendinta de a interpreta aceste senzatii si emotii intr-un mod care ii determina sa evite asemenea situatii, in timp ce alte persoane pot interpreta aceleasi senzatii de nervozitate intr-un mod diferit.

In cazul fobiei sociale, temerile si preocuparile persoanei sunt centrate pe performanta sociala – indiferent daca este o prezentare foarte importanta sau o simpla discutie la vestiare.

Persoanele cu fobie sociala au tendinta de a se simti inconfortabil gandindu-se ca sunt observate si judecate de altii. Sunt foarte sensibile la teama ca se vor face de ras, se vor inrosi, vor face o greseala, vor fi criticate sau se va rade de ele.

In cazul fobiei sociale, gandurile si temerile despre ce gandesc ceilalti sunt exagerte in mintea persoanei respective. Persoana se concentreaza mai mult pe lucrurile jenante care ar putea sa se intample si mai putin pe cele bune.

Aceasta face ca situatia sa devina si mai rea decat este in realitate si determina persoana sa evite acea situatie.

Iata cateva cai prin care fobia sociala poate afecta viata pacientului:

- Se poate simti singur si dezamagit ca a ratat ocazii de a se imprieteni si a se distra - fobia sociala poate impiedica persoana sa discute cu prietenii in sala de mese, sa se alature unui club, sa mearga la o petrecere sau sa ceara o intalnire.

- Sa nu aiba cele mai bune rezultate la scoala - fobia sociala poate opri o persoana sa raspunda voluntar la ore, sa citeasca cu glas tare sau sa tina o prezentare. De asemenea, poate fi nelinistit pentru a pune intrebari la ore sau sa ceara ajutorul profesorului atunci cand are nevoie.

- Rateaza sansa de a-si etala abilitatile si a invata altele noi - fobia sociala poate impiedica persoana sa dea o proba pentru o piesa de teatru sau pentru echipa de fotbal a scolii sau sa se alature unor proiecte.

Fobia sociala nu doar impiedica o persoana sa incerce lucruri noi, dar o impiedica si sa faca greselile normale, de fiecare zi, care ii ajuta pe oameni sa-si imbunatateasca abilitatile pe viitor.

Unii copii si tineri sunt atat de timizi si le este atat de teama sa vorbeasca cu ceilalti, incat nu vorbesc deloc cu anumite persoane (cum ar fi profesorii sau colegii pe care nu-i cunosc) sau in anumite locuri (cum ar fi o locuinta straina). Aceasta forma de fobie sociala este uneori numita mutism electiv.

Oamenii cu mutism electiv pot vorbi. Acestia pot avea conversatii normale cu persoanele pe care le cunosc si in locuri familiare, dar alte situatii le pot cauza anxietate extrema care ii impiedica sa vorbeasca.

Unele persoane pot confunda tacerea lor cu atitudinea trufasa sau proasta crestere. In cazul mutismului electiv si al fobiei sociale, tacerea arata sentimentele de teama si nesiguranta si nu faptul ca sunt prost crescuti, lipsiti de respect sau nu vor sa coopereze.

Atat copiii si adolescentii, cat si adultii pot avea fobie sociala. De cele mai multe ori debuteaza in tinerete. La fel ca si in cazul altor probleme care au la baza anxietatea, fobia sociala apare din cauza unor factori, precum:

1. Profilul biologic al persoanei - fobia sociala poate fi partial cauzata de genele mostenite si de temperamentul pe care o persoana le mosteneste. Caracteristicile genetice mostenite de la parinti sau alte rude pot influenta felul in care creierul simte si regleaza anxietatea, timiditatea, nervozitatea si reactia la stres.

In acelasi fel, unele persoane se nasc cu un temperament timid si au tendinta de a fi mai precauti si sensibili in situatii noi sau prefera lucrurile familiare. Majoritatea persoanelor care dezvolta fobie sociala au avut intotdeauna un temperament timid.

Nu orice persoana cu temperament timid dezvolta fobie sociala (de fapt, majoritatea nu dezvolta). Acelasi lucru se intampla si in cazul genelor, insa persoanele care mostenesc aceste caracteristici au un risc mai crescut de a dezvolta fobie sociala.

2. Comportamente invatate de la modele (in special de la parinti) - daca o persoana are in mod natural un temperament timid, atunci poate fi influentat de ce invata de la modelele din viata sa.

Daca parintii sau altii reactioneaza prin supraprotejarea copilului timid, acesta nu va avea sansa sa se obisnuiasca cu situatii si oameni noi. In timp, timiditatea se poate transforma in fobie sociala.

Parintii timizi pot, de asemenea, neintentionat, sa fie un exemplu prin evitarea anumitor interaciuni sociale. Un copil timid va invata ca socializarea este un lucru inconfortabil, tulburator si care e bine sa fie evitat.

3. Evenimente si experiente de viata - daca persoanele care se nasc cu o fire precauta au parte de evenimente stresante, acestea ii pot face sa fie si mai precauti si mai timizi.

A fi presat sa interactioneze intr-un mod pentru care nu se simte pregatit, a fi criticat sau umilit sau a avea alte temeri si ingrijorari poate face si mai probabila aparitia axietatii sociale. Persoanele care primesc in mod constant reactii critice si dezaprobatoare pot ajunge sa creada ca ceilalti ii judeca.

Daca o persoana timida este ironizata si umilita, aceasta se va retrage si mai mult “in carapacea sa”. Vor fi speriate sa faca o greseala sau sa dezamageasca pe cineva si vor fi mai sensibile la critica.

Vestea buna este ca efectele acestor experiente negative pot fi reversibile cu putin efort, dar constant. Frica pote fi invatata, dar poate de asemenea, sa fie si dezvatata.

Persoanele cu fobie sociala pot invata sa se descurce cu frica, sa dezvolte stima de sine si increderea in sine si abilitati de coping si in acest fel sa nu mai evite situatiile care le-ar putea cauza anxietate.

Exista profesionisti care pot ajuta o persoana cu fobie sociala:

- Terapeutii pot ajuta persoana sa recunoasca senzatiile fizice cauzate de lupta-fuga si sa-i invete sa interpreteze corect aceste senzatii. Psihoterapeutii pot ajuta in crearea unui plan pentru a face fata temerilor sociale fata in fata si pot ajuta la obtinerea unor abilitati si a increderii pentru a face acest lucru.

Acest lucru include si exersarea de noi comportamente. Uneori, nu intotdeauna, medicatia folosita pentru reducerea anxietatii poate fi utilizata si in tratamentul fobiei sociale.

- Familia si prietenii sunt foarte importanti pentru peroanele care au fobie sociala. Suportul corect din partea unor persoane-cheie ii pot ajuta pe cei cu fobie sociala sa aiba curaj sa iasa din zona lor de confort si sa incerce ceva nou. Umilirea, critica, tinerea de predici, cererile de a se schimba nu ajuta – doar fac persoana sa se simta prost.

A avea fobie sociala nu este vina pacientului si nici ceva ce acesta alege sa aiba. In schimb, prietenii si familia pot incuraja persoana cu fobie sociala sa-si aleaga un scop mic spre care sa tinda, reamintindu-le sa il urmeze si sa fie alturi de acesta in momentele in care se simte descurajat.

Tratamentul fobiei sociale necesita rabdare, curaj pentru a face fata temerilor si a incerca lucruri noi si vointa de a experimenta.

Pas cu pas, persoana care decide sa se vindece de timiditatea extrema poate invata sa se simta mai confortabil. Fiecare pas inainte ajuta la construirea increderii pentru a face urmatorul pas. Cand timiditatea si teama incep sa se topeasca, se construiesc increderea si sentimentele pozitive.

Curand, persoana va incepe sa se gandeasca mai putin la lucrurile inconfortabile si mai mult la cele distractive.