Regimul alimentar in bolile de ficat

Ficatul este cel mai mare viscer conex al sistemului digestiv si este un organ cu rolul de glanda anexa in cadrul acestui sistem.

Ficatul are roluri multiple si este poate cel mai polivalent organ al corpului uman, deoarece indeplineste o serie de functii in activitatea homeopatica a organismului.

Rolul major al ficatului este in tot ce inseamna digestie sau metabolizare si descompunere a nutrientilor, de la forme mai complexe, la forme mult mai simple usor de asimilat si de metabolizat.

Din cadrul acestei functii este inclusa functia de a secreta bila, care va fi cumulata in vezica biliara (colecist), avand un rol principal in descompunere si metabolismul lipidic, cu actiune in intestinul subtire.

Rol major in circulatia sanguina, si anume la acest nivel prin stocarea de fier, aceasta rezerva de fier este obtinuta din descompunerea hematiilor, mai precis din descompunerea hemoglobinei (care are un bogat continut de fier).

Rol in a transforma o substanta toxica, cum ar fi amoniacul intr-un compus denumit uree, care va fi eliminat prin urina.
Ficatul va avea si rol in reglarea coagularii sanguine prin factorii implicati in cascada coagularii, ajutand la starea de hipo- sau hipercoagulabilitate a sangelui.

Medicamentele sunt activate la nivel hepatic, deoarece intr-o majoritate a lor ajung la nivelul tisular.

Rolul de detoxifiera a organismului, prin curatirea continua a sangelui, dar si eliminarea produsilor de metabolism si catabolism. Totodata, ficatul prezinta un rol de detoxifiere, prin transformarea produsilor toxici in forme ce pot fi eliminate prin scaun sau prin urina.

Patologia hepatica este pe atat de variata, pe cat ii sunt si functiile, astfel ca majoritatea afectarilor hepatice se refera la una sau la mai multe functii din cadrul acestuia:

Hepatita - infectia ficatului (-ita = infectie) reprezinta o infectie virala a acestuia, fiind implicate virusurile clasice ale hepatitei: hepatita A (singura vindecabila), hepatita B, C, D si E.

Insuficienta hepatica asociata ca termen si cu hepatita de cauza non-infectioasa face referire mai degraba la o functie incetinita sau o ineficienta a ficatului. Aceasta este cauzata de diferite conditii de viata si mediu: alcoolul, fumatul, consumul de alimente toxice sau greu metabolizabile, intoxicatiile cu diferite substante (monoxid de carbon, sulfuri, toxicide, insecticide sau alte substante), dar si obezitatea sau o hepatita non-infectioasa ca forma secundara unei patologii autoimune.

Steatoza hepatica - sau ficatul gras - face referire la supraincarcarea ficatului cu adipocite (celule grase), care cauzeaza scaderea functionalitatii ficatului.

Ciroza hepatica: reprezinta distrugerea masiva a celulelor hepatice (hepatocitelor). Desi cel mai des este asociata unui consum exagerat de alcool, aceasta nu este totusi singura cauza. Ciroza poate fi determinata consumul unor substante toxice sau toxicogene, precum unele medicamente hepatotoxice.

Afectiunile biliare (colecist, colecist lenes, colangita sclerozanta si ciroza biliara) inseamna in fapt ori o afectiune a ficatului in regiunea in care produce bila, ori o problema de conductibilitate (litiaza) in ductele biliare prin care se realizeaza transferul bilei dinspre ficat spre vezica biliara sau mai apoi catre duoden.

Neoplasmul hepatic: Neoplasmul sau tumora maligna hepatica (cancerul) este afectiunea care poate aparea la orice nivel, putand afecta oricare dintre functiile hepatice.

Encefalopatia hepatica reprezinta un grad mare de distrugere hepatica (in special in cazul consumului pe termen lung de alcool), astfel incat toate substantele toxice sau potential toxice nu vor mai fi eliminate din organism, ci vor ajunge pe cale sanguina la toate tesuturile. Principalul organ afectat este encefalul, astfel ca encefalopatia poate fi de cauza primara hepatica, dar care mai apoi poate determina simptome neurologice, ducand chiar pana la amnezie, dementa (dementa etilica) sau disfunctii cerebrale.

Principalul scop cand se stabileste un regim alimentar pentru orice patologie sau orice organ este ca acesta sa nu fie foarte drastic; pacientul sa poata respecta si sa nu il resimta ca pe o constrangere foarte mare, deoarece regimul alimentar nu trebuie sa ii afecteze stilul de viata.

Principul general este acela de cumpatare, adica de a nu consuma nimic in exces si de a asigura un aport din fiecare categorie generala de nutrienti: proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale.

In cazul in care este vorba de o patologie generala hepatica trebuie luate in calcul o serie de alimente ce sa nu solicite prea mult activitatea hepatica sau de metabolizare si detoxifiere hepatica. In consecinta, o serie de alimente trebuie scoase din activitatea cotidiana, dar si o serie de obiceiuri (conditii de viata si de mediu – vicii).
In primul rand, este indicat sa se renunte la viciile ce inrautatesc functionarea hepatica:

Fumatul si consumul de alcool care produc o degradare a ficatului. Consumul de alcool va produce o citoliza a celulelor hepatice.

Stresul este cauzator de o serie de incetiniri ale tuturor organelor, printre care si functionarea hepatica. Aceasta poate fi ingreunata si incetinita, astfel ca diminuarea stresului este esentiala in principiile unei capacitati homeopatice ale organismului.

Anumite alimente trebuie diminuate sau pe cat posibil chiar eliminate din alimentatia pacientiilor care doresc un regim hepatic adecvat.

Mezelurile sau intreaga categorie de carne neprocesata. Mezelurile contin conservanti, dar si o serie de coloranti, care pot cauza afectiuni sau agravarea functionalitatii hepatice. De asemenea, acestea sunt foarte greu de digerat si de metabolizat din cauza calitatii de carne neprocesata. De aceea, este indicat sa nu se ingreuneze sarcina de metabolizare a ficatului prin adaugarea de: crenvursti, salamuri sau alte tipuri de mezeluri.

Intreaga categorie de alimente cu termen de expirare foarte mare, fie ca este vorba de alimente in vid, fie ca este vorba de conserve sau alte alimente cu o perioada de valabilitate foarte mare va releva un continut bogat de conservanti foarte toxici. Aceste alimente, desi li se prelungeste calitatea de perisabilitate, nu vor mai avea proprietatiile esentiale initiale.

Toate alimentele bogate in grasimi: pornind de la carnea de porc, dar si o serie de branzeturi sau tipuri de lapte cu continut bogat in grasimi nu sunt daunatoare in sine, dar vor ingreuna metabolizarea hepatica si, in special. componenta sa biliara, care este raspunzatoare de metabolismul lipidic, astfel ca, in acest caz, se prefera in primul rand un regim hipocaloric, dar in special hipolipidic (sarac in grasimi).

Mancarea afumata este cel mai adesea nepreparata, fie neprajita, fie nefiarta, astfel ca va fi greu digerabila si metabolizabila, incarcand ficatul intr-o activitate prelungita.

Prajeli:

Aceasta nu inseamna obligatoriu ca trebuie excluse toate alimentele prajite, dar se cunoaste faptul ca uleiul are un continut foarte mare de grasimi, la care se adauga si faptul ca orice produs rezultat dupa prajirea unui aliment va cauza o serie de componente cancerigene dupa prajire.

Nu folositi acelasi ulei de mai multe ori pentru a praji alimentele. De asemenea, este indicata folosirea uleiului de masline. De principiu, se incearca oricum diminuarea cantitatii de prajeli.

Mancarea fast-food este indicata sa se excluda complet din alimentatie.

Dulciuri: aici nu este vorba sub nicio forma de a exclude glucidele din alimentatie, deoarece glucidele sunt esentiale pentru o buna functionare neuro-encefalica.

Cu toate acestea, trebuie mentionat ca multe dintre dulciurile din comert au o cantitate mult prea mare de glucoza sau de calorii per suta de grame, mult mai mare decat cea permisa in mod firesc, astfel ca aceasta cantitate excesiva de glucide per o singura masa poate periclita buna metabolizare glucidica de care este implicat si ficatul (transformarea glucozei in glicogen).

Totodata, se prefera inlocuirea glucozei din dulciuri cu fructoza obtinuta din fructe, care ajuta la o digestie lipidica. Aceasta se poate obtine din: portocale, lamai, grepfrut si care, prin continutul bogat in vitamina C, vor ajuta la descompunerea lipidica.

Este indicat sa se evite dulciurile cu creme grase sau care au un continut prea mare de oua, tot din dificultatea metabolica de procesare a ficatului.

In categoria bauturilor trebuie evitate cele cu continut bogat de acid carbonic, adica bauturile acidulate sau carbogazoase, insa trebuie excluse si bauturile alcoolice.

Condimentele prec: piperul, boiaua, ardeiul iute sau sarea in exces nu trebuie sa fie prezente in alimentatie.
Ca forma de alimentatie, este indicat sa fie redusa cantitatea de alimente per o masa si transformate in mai multe mese (5-6) reduse cantitativ, astfel ca se va asigura aportul alimentar suficient.

Pe de alta parte se pot adauga alimentele colecistokinetice, precum: andivele sau pestele, dar facut la cuptor ori pe gratar, salata cruda si consumul de ceaiuri naturale.

Din categoria alimentelor hepatoprotectoare sau adjuvante ale ficatului, pe langa pestele la cuptor sau ceaiuri, se mai prefera consumul de lapte sau branza de capra (ca inlocuitor al laptelui gras), de supe si ciorbe, citrice, cereale,  andive, salata si varza cruda.