Raspunsuri la intrebari frecvente despre bolile hepatice

Hepatita este un termen generic, semnificand inflamatia si distructia celulelor hepatice. Distructia poate fi cauzata de medicamente, toxine, bauturi alcoolice, boli genetice, diverse boli metabolice si virusuri. Cu toate acestea, in mod obisnuit, prin hepatita se intelege hepatita virala. Exista o larga varietate de virusi care pot cauza hepatita, dar in mod obisnuit, termenul se foloseste pentru hepatitele cu virus A, B, C, D, E si G. Cele mai frecvente sunt hepatitele A, B si C.
Hepatita C este cea mai frecventa indicatie de transplant hepatic.

Ce cantitate de bauturi alcoolice consumate poate fi considerata un risc pentru ficat?

In primul rand trebuie inteles faptul ca bauturile acoolice sunt o otrava. Orice cantitate de alcool poate afecta ficatul. La persoanele sanatoase, fara boli hepatice de baza, metabolizarea alcoolului este diferita la femei fata de barbati. Barbatii metabolizeaza si elimina alcoolul mai eficient ca femeile, datorita dimensiunilor corpului, greutatii corporale si datorita unor enzime specifice. La femei, cantitatea zilnica de alcool considerata "sigura" este de 1-2 bauturi/zi, in timp ce la barbati este de 3-4 bauturi/zi. Este foarte important de stiut ca organismul si ficatul nostru nu deosebesc diversele forme de alcool. Berea si vinul nu sunt mai "sigure" decat whiski-ul si tuica. O bautura este definita ca 45 grame de whiski sau tuica, 140 grame de vin sau 420 de grame de bere. Daca un om are o afectiune hepatica de alte cauze, cum ar fi hepatita virala B sau C sau are o afectiune hepatica datorata bauturilor alcoolice, ficatul este sensibil la orice cantitate de alcool. In aceste situatii, unica doza "sigura" de alcool este zero.
Cel mai important factor de risc pentru afectarea hepatica este cantitatea si perioada de consum de bauturi alcoolice. Fiecare persoana este unica, astfel ca acest factor de risc, variaza de la o persoana la alta. Complicatiile pot aparea dupa 5-10 ani de consum, dar cel mai frecvent apar dupa 20-30 de ani de consum.
Multi oameni nu ajung niciodata in stadiile finale ale bolilor hepatice datorate alcoolului. Este imposibil de prezis cand si daca vor avea o suferinta hepatica. Exista alti factori care se pot adauga si pot influenta evolutia persoanei respective, cum ar fi alte boli, hepatita virala C, expunerea la diverse toxine, bolile genetice.

Ce alte substante toxice pot afecta ficatul inafara de alcool?

Cea mai comuna este Acetaminofenul (Paracetamol), fiind prezent in multe medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala. Acetaminofenul este cel mai eficient medicament impotriva febrei si durerilor, dar luat in dozele recomandate. Dozele mari, mai mari decat cele recomandate, pot afecta ficatul. Transplantul hepatic este o indicatie obisnuita in supradoza de Acetaminofen. O problema mult mai serioasa apare la pacientii care consuma alcool zilnic si in special, la cei care consuma mai mult de 2 bauturi pe zi, la care o doza normala de Acetaminofen de 3 sau 4 ori pe zi, poate produce o afectare hepatica importanta. Aceeasi problema apare la pacientii care sufera de o boala hepatica, de exemplu hepatita virala.
In plus de acestea, alte substante toxice frecvente sunt cele care patrund pe cale inhalatorie, cum ar fi agentii de curatare, vopselele, diluantii etc. Si in aceste cazuri, acestea sunt mult mai periculoase daca exista o boala hepatica preexistenta.

Cei mai multi pacienti cu hepatita C au in antecedente diversi factori de risc, cum ar fi:
- intepaturi cu ace infectate,
- transfuzii sangvine,
- tatuarea,
- body piercing
- contact sexual cu un bolnav de hepatita C.
Doar intre 5 si 30% din pacienti nu au factori de risc in antecedente. Probabil ca ei au fost expusi unor astfel de situatii inconstient. Pana la 50% din pacienti sunt asimptomatici. Un procent mare de bolnavi nu stiu ca ei sunt purtatori de virus hepatic C.
Exista numeroase alte modalitati de expunere inconstienta, cum ar fi folosirea de catre mai multe persoane:
- a aparatului de barbierit,
- a periutei de dinti,
- a forfecutelor pentru manichiura sau pentru tuns etc.

Un lucru important de stiut depre bolile hepatice este ca aproximativ 50% din pacienti sunt asimptomatici. Cele mai frecvente simptome sunt nespecifice, cum ar fi oboseala sau fatigabilitatea excesiva, modificari ale atentiei, ocazional mancarimi. Simptome mai specifice sunt icterul sau colorarea in galben a sclerelor si pielii, urina inchisa la culoare, scaunul deschis la culoare, sangerari la nivelul tubului digestiv, confuzie mentala si ascita (retentia lichidiana in abdomen).

Ficatul este un organ unic. Este singurul organ care se regenereaza, putandu-se regenera chiar complet. In cazul altor organe, de exemplu inima, tesuturile bolnave sunt inlocuite cu o cicatrice, ca si cele de pe piele. Ficatul are capacitatea de a inlocui celulele bolnave cu noi celule. Un exemplu extraordinar este acela al unui pacient care era supradozat cu Acetaminofen (Paracetamol). In acest exemplu, 50-60% din celulele hepatice pot fi distruse in 3-4 zile. Cu toate acestea, daca nu apar alte complicatii, ficatul regenereaza complet, astfel incat biopsia efectuata la 30 de zile dupa acest eveniment, este perfect normala. Complicatiile pe termen lung ale bolilor hepatice, apar atunci cand regenerarea este fie incompleta, fie impiedicata de aparitia unui tesut cicatrizat. Aceasta situatie apare atunci cand, agentii agresivi, cum ar fi virusurile, medicamentele, bauturile alcoolice etc, continua sa atace ficatul, prevenind regenerarea completa. Odata tesutul cicatrizat aparut, reversibilitatea acestui proces este foarte greu de obtinut. O boala caracterizata prin aparitia in cantitate mare a tesutului cicatrizat este ciroza hepatica. Ciroza hepatica este stadiul final al bolilor hepatice, fiind urmata de obicei, de aparitia complicatiilor.

Cat de important este sa informam angajatii despre hepatita virala C?

Pacientii cu hepatita virala C cronica intampina o serie de dificultati datorita amprentei pe care o lasa aceasta boala asupra carierei lor. Transmiterea acestei boli se face prin contactul cu sangele bolnav sau cu alte fluide (de exemplu, lichid seminal). In cele mai multe meserii acesta poate fi usor evitat si nu prezinta risc. In schimb, in alte meserii in care exista riscul unui traumatism care sangereaza, intepari cu ace sau cutite (cum ar de exemplu bucatarii, asistentele medicale), unde exista deci un risc destul de crescut de trasmitere a acestei boli, cel mai bine si etic este ca angajatii sa fie informati asupra acestor lucruri. In cele mai multe situatii, incluzand persoanele care lucreaza in sfera medicala, acesta nu este un motiv pentru a nu angaja acesti bolnavi. Insa, legile referitoare la acest fapt difera de la o tara la alta, astfel ca trebuie consultate. Daca o persoana bolnava de hepatita virala C cronica pune in contact neintentionat cu sangele sau alte lichide biologice proprii o alta persoana, acesta are obligatia morala de a-l informa pe cel expus despre suferinta lui.

Vaccinarea

In momentul actual, exista pe piata vaccinuri antihepatitice A si B. Hepatita B este o boala care ar putea fi complet eradicata prin vaccinarea universala. Acum sunt in desfasurare noi serii de vaccinare. Se incearca vaccinarea tuturor copiilor pana la varsta gimnaziului. Grupele de adulti cu risc inalt, cum ar fi cei care lucreaza in sfera medicala, dependentii de droguri cu administrare intravenoasa, cei cu viata sexuala promiscua si cei cu multiplii parteneri sexuali, ar trebui, de asemenea, vaccinati. Vaccinul antihepatitic A este recomandat la anumiti copii, de aceea trebuie discutat cu pediatrul fiecaruia. Adultii si copii care calatoresc in zone unde hepatita A este epidemica, sau in tarile in curs de dezvoltare si in tarile subdezvoltate, trebuie vaccinati inainte de plecare in aceste destinatii. Orice pacient care are o boala hepatica, cum ar fi hepatita B, si in particular hepatita C sau ciroza, ar trebui vaccinati antihepatitic A si B, daca ei nu sunt deja imuni.