Encefalopatia hepatica sau coma hepatica

Encefalopatia hepatica sau coma hepatica este un grup de afectiuni neuropsihiatrice la pacientii care au disfunctie hepatica severa , dupa ce s-au exclus afectiunile cerebrale.

Aceasta afectiune apare atunci cand substantele toxice, care sunt eliberate in mod natural de catre ficat, se acumuleaza in sange si ajung la creier. Aceasta situatie este cauzata de insuficienta hepatica si se manifesta prin afectarea sanatatii mentale.
Pacientul cu encefalpopatie hepatica este expus riscului de a dezvolta edem cerebral si insuficienta multiorganica.

Exista 2 tipuri de encefalopatie hepatica

Tipul A are drept cauza insuficienta hepatica acuta 

Tipul B apare la persoanele ce dezvolta un sunt intre venele intrahepatice 

Tipul C rezultat al bolilor cronice sau cicatricilor hepatice: ciroza hepatica 

Cauzele encefalopatiei hepatice nu sunt cunoscute cu exactitate. Potrivit studiilor, encefalopatia hepatica este cauzata de una dintre afectiunile hepatice care inhiba functia ficatului (cum ar fi, ciroza hepatica sau hepatitele) si de catre afectiunile care perturba circulatia sangelui la nivelul ficatului.

Principala functie a ficatului presupune conversia substantelor toxice, produse de catre organism sau introduse din mediul exterior (cum sunt medicamentele), in substante inofensive pentru organism. Cand actiunea ficatului este perturbata, aceste toxine pot ajunge in sistemul circulator. Amoniacul, produs de catre organism in timpul digerarii proteinelor, este una dintre substantele novice produse de organism care poate afecta functia hepatica. In cazul persoanelor care anterior au prezentat leziuni hepatice, care au condus la instalarea unei afectiuni hepatice, encefalopatia hepatica poate aparea brusc.

Factori de risc pentru encefalopatia hepatica:
- deshidratarea;
- consumul excesiv de proteine;
- tulburari ale echilibrului electrolitic (in special, hiperpotasemie) din cauza varsaturilor sau a unui tratament cu diuretice;
- hemoragie gastro-intestinala;
- infectii;
- boli renale;
- existenta unui nivel scazut de oxigen in sange;
- suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS);
- interventia chirurgicala;
- administarea medicamentelor care inhiba actiunea sistemului nervos central (cum ar fi barbituricele sau tranchilizantele).

Afectiuni care pot "masca" simptomele encefalopatiei hepatice:
- alcoolismul;
- renuntarea la consumul de alcool (sevrajul alcoolic);
- meningita;
- tulburari metabolice, cum ar fi hipoglicemia;
- supradoza de sedative;
- hematom subdural (sangerare la nivel cranian);
- Sindromul Wernicke-Korsakoff.

Encefalopatia hepatica poate aparea ca o tulburare acuta cu potential reversibil, sau poate aparea ca o boala cronica, agresiva, care este asociata unei afectiuni hepatice cronice.

Simptome usoare:
- respiratia urat mirositoare (miros de mucegai sau dulce);
- tulburari de somn;
- somnolenta;
- deficit de atentie;
- modificari ale starii de spirit;
- confuzie usoara;
- uitarea;
- tulburari de personalitate;
- incapacitatea de concentrare;
- incapacitatea de decizie;
- deteriorarea abilitatii de a vorbi;
- uitarea miscarilor simple ale mainilor (scrisul)

-modificari de personalitate 

-deficiente intelectuale 

-dificultati in procesarea gandurilor

Simptome severe:
- miscari involuntare ale bratelor;
- agitatie sau convulsii;
- dezorientare;
- uitare;
- somnolenta sau confuzie;
- comportament nepotrivit sau tulburari severe de personalitate;
- rigiditate musculare;
- fetor hepatic (miros special de "ficat crud");
- coma.
- manifestari specifice afectiunilor hepatice, cum ar fi ingalbenirea pielii si a ochilor (icter), colectarea de lichid in abdomen (sindromul ascitic), si, ocazional, miros de mucegai in respiratie si urina.

De cele mai multe ori, din cauza simptomelor manifestate pacientii cu encefalopatie hepatica nu sunt in masura sa se auto-ingrijeasca.

Aparitia encefalopatiei hepatice este descrisa si la pacientii fara ciroza hepatic sau la cei cu sunturi porto sistemice spontane.  

Diagnosticul de encefalopatie hepatica este stabilit prin anamneza, examinarea functiei mentale, electroencefalografia si cu ajutorul analizelor la sange.
Teste si analize medicale:
- analize hematologice, in special hematocritul pentru a verifica existenta sau nu a anemiei;
- scanarea craniana prin tomografie computerizata sau imagistica prin rezonanta magnetica;
- electroencefalograma;
- evaluarea functiei hepatice;
- timpul de protrombina;
- nivelul de sodiu din sange;
- nivelul de potasiu;
- nivelul de creatinina pentru evalua functia renala.

Diagnostic diferential :

-hematom subdural

-avc

-sangerare intracraniana

meningita

-encefalita

-encefalopatia toxica din consumul cronic de alcool : intoxicatia cu alcool sau sevrajul alcoolic 

Tratamentul encefalopatiei hepatice depinde de severitatea bolii. Principalul scop al tratamentului este vindecarea cauzelor care au determinat aparitia afectiunii si acumularea substantelor toxice la nivelul intestinelor.

Substantele toxice sunt eliminate prin restrictionarea dietei pacientului; astfel se recomada:
- reducerea consumului de proteine pentru ca productia de amoniu sa fie mai mica;
- cresterea consumului de proteine de origine vegetala pentru a nu se declansa o afectiune cauzata de deficitului de proteine;
- asigurarea necesarului zilnic de carbohidrati, principala sursa de calorii, care pot fi administrati atat pe cale orala, cat si intravenos;
- cresterea consumului de legume si fructe bogate in fibre, deoarece ajuta la accelerarea miscarilor intestinale, astfel, alimentele trec mai repede prin intestin, aciditatea intestinala se modificata iar absorbtia de amoniac mai mica;
- administrarea unui tratament medicamentos care sa intensifice miscarile intestinale pentru a reduce absorbtia toxinelor si a amoniacului din sange;
- administarea pe cale orala a unui laxativ osmotic (sorbitol, lactuloza, manitol) pentru a acidifia amoniacul din colon, contribuind la eliminarea acestuia din organism.

De asemenea, hemoragia gastro-intestinala, infectia, insuficienta renala, tulburarile electrolitice (in special, cele de potasiu) trebuie controlate medicamentos. Cazurile severe de encefalopatie hepatica necesita spitalizare de urgenta, unde se va decide daca pacientul are nevoie de un transplant de ficat sau de o alta interventie chirurgicala.

Encefalopatia hepatica acuta este tratabile, iar cea cronica adesea se agraveaza destul de repede sau recidiveaza in mod repetat. Ambele tipuri pot avea drept rezultat coma ireversibila, urmata de deces. Aproximativ 80% (adica, 8 din 10 pacienti) decedeaza daca intra in coma. Recuperarea si riscurile cauzate de aceasta afectiune depind de la un caz la altul.

Posibile complicatii:
- hernierea creierului;
- encefalita;
- risc crescut pentru: insuficienta cardiaca, insuficienta renala, insuficienta respiratorie, sepsis;
- afectarea permanenta a sistemului nervos (afectarea locomotiei, senzatiei sau tulburari mentale);
- coma progresiva si irevestibila;
- efectele secundare ale medicamentelor.

Tratarea la timp a afectiunilor hepatice contribuie la prevenirea encefalopatiei hepatice. De asemenea, evitarea consumului excesiv de alcool si administrarea intravenoasa a medicantelor recomandate ajuta la prevenirea afectiunilor hepatice, si implicit la dezvoltarea encefalopatiei hepatice.
Daca pacientul suspectat sau diagnosticat cu o afectiune hepatica manifesta simptome ale sistemului nervos, solicitati ingrijire medicala de urgenta!