Ciroza hepatica

Vezi galerie foto

Ciroza este o boala care poate fi amenintatoare de viata si care apare atunci cand in tesutul hepatic se dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de inflamare a tesutului hepatic.

Pe masura ce se devolta ciroza, tesutul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale, determinand aspectul nodular. Tesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si in circulatia sangvina.

Tesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre ficat, determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita hipertensiune portala, duce la acumularea lichidului ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor largite din tractul digestiv si alte complicatii serioase.

Ciroza hepatica poate avea o multime de cauze. Unele persoane sufera de ciroza hepatica fara o cauza evidenta, afectiune denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta). Cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatica sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice pentru o perioada lunga de timp si infectia cu virusurile hepatitice B sau C.

Ciroza hepatica alcoolica. Aceasta poate aparea la barbati care consuma cantitati crescute de bauturi alcoolice zilnic, timp de 10-15 ani. Femeile fac ciroza alcoolica dupa un consum mai redus de bauturi alcoolice zilnic pentru aceeasi perioada de timp. Cel putin 10-15% din consumatorii cronici fac intr-un final ciroza hepatica alcoolica. Anual mor peste 26.000 de oameni datorita cirozei, cel putin 40% avand antecedente de consum cronic de bauturi alcoolice.

Ciroza hepatica secundara infectiei cu virusuri hepatitice. Aceasta apare la aproximativ 40% din persoanele care sufera de hepatita cronica de etiologie virala. Ciroza se instaleaza lent, necesitand 20 de ani sau mai mult pana la aparitia ei. Cu toate acestea, la bolnavii de hepatita cronica virala care consuma in mod excesiv bauturi alcoolice, ciroza se instaleaza mult mai repede fata de cei cu hepatita cronica virala neconsumatori de bauturi alcoolice.

Ciroza hepatica determinata de steatohepatita nonalcoolica. Steatohepatita nonalcoolica reprezinta o suferinta determinata de acumularea grasimilor in ficat. Aceasta boala devine din ce in ce mai frecventa si poate fi cauza multor ciroze clasificate ca fiind cu etiologie necunoscuta (idiopatice).
Ciroza biliara primitiva este un tip de ciroza aparuta atunci cand ductele biliare dinspre ficat spre duoden sunt inflamate si blocate. Cauza exacta este necunoscuta, dar se pare ca sunt in legatura cu sistemul imun.
Hepatitele autoimune. La unele persoane, sistemul imun ataca ficatul cauzand ciroza hepatica.

Bolile mostenite. Uneori, ciroza poate fi cauzata de o boala congenitala, cum ar fi boala Wilson, fibroza chistica sau hemocromatoza. Alte cauze mai putin frecvente de ciroza pot include reactii severe la medicamente, expunerea prelungita la noxe ambientale, boala numita deficienta de alfa1 antitripsina (o cauza extrem de rara) sau o boala de tract biliar cu evolutie indelungata, cum ar fi de exemplu colangita sclerozanta.

Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in care afectarea este severa. Simptomele cirozei si ale complicatiilor acesteia includ:
- edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in abdomen)
- oboseala
- icterul (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor)
- prurit generalizat (mancarimi)
- sangerari nazale (epistaxis)
- palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) - eritroza palmara
- invinetirea la traumatisme minore (echimoze)
- scaderea in greutate si slabirea musculaturii
- dureri abdominale
- infectii frecvente
- confuzie.

Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia tesutului fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica si istoricul medical al pacientului sunt primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca afectarea hepatica este destul de severa, pentru a determina semnele de ciroza si pentru a afla cauza afectarii hepatice.

O combinatie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci cand examinarea fizica si istoricul medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamatia hepatica, evalueaza functia hepatica si stabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizeaza imagini ale ficatului sunt folosite pentru a depista tumori si ducte biliare obstruate (blocate) si pentru evaluarea dimensiunilor ficatului si circulatiei sangvine intrahepatice.
Pentru confirmarea diagnosticului de ciroza poate fi efectuata biopsia hepatica, prin care este prelevata o mostra de tesut hepatic care este analizata microscopic. Este unicul test care poate confirma diagnosticul de ciroza.

Analize sangvine pentru inflamatia hepatica

Analizele sangvine care pot releva prezenta inflamatiei active a ficatului includ:
- aspartat aminotransferaza (AST) - Un nivel de AST crescut (numit de asemenea si GOT) poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor hepatice
- alanin aminotransferaza (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea si GPT) poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor hepatice.
- lactat dehidrogenaza (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor sangvine
- fosfataza alcalina (FAS) - Un nivel crescut de FAS poate indica obstructia ductelor biliare
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT) - Un nivel crescut de GGT releva faptul ca, consumul de bauturi alcoolice sau obstructia ductelor biliare cauzeaza inflamatia hepatica; nivelul de GGT poate indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum ar fi de exemplu dilantin si fenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fara a fi prezenta inflamatia.

Analize sangvine care evalueaza functia hepatica

Masurarea nivelurilor anumitor substante sintetizate de ficat poate fi de ajutor in evaluarea functiei hepatice remanente. Aceste analize includ:
- albumina si proteinele serice totale - Albumina este un tip de proteina. Ciroza hepatica poate determina scaderea nivelurilor serice de proteine
- timpul partial de tromboplastina sau timpul de protrombina sau INR. Aceste teste masoara factorii sintetizati de ficat care au rol de coagulare
- bilirubina. Este produsa de ficat, prin descompunerea hemoglobinei, care este o componenta a globulelor rosii ale sangelui cu rol de caraus al oxigenului. Ciroza poate determina cresterea nivelului sangvin de bilirubina, a carei manifestare clinica este icterul (ingalbenirea pielii si sclerelor, partea alba a ochiului).

Analize sangvine care pot diagnostica cauza cirozei

Testele care pot fi facute pentru determinarea cauzei cirozei includ:
- anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA si a anticorpilor anti fibra musculara neteda (ASMA) pot ajuta la depistarea unei hepatite cronice autoimune
- anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la determinarea unui ciroze biliare primitive
- feritina si sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la diagnosticul hemocromatozei
- anticorpii antihepatitici B si antihepatitici C sau testele pentru materialul genetic al virusurilor hepatice (ARN sau ADN) ajuta la diagnosticul unei infectii hepatice virale
- nivelul sangvin de alcool ajuta la depistarea consumului de alcool, care poate determina ciroza alcoolica
- analiza ceruloplasminei serice ajuta la diagnosticul bolii Wilson
- nivelul de alfa 1 antitripsina diagnosticheaza deficienta de alfa 1 antitripsina, o cauza rara de ciroza hepatica.


Investigatii imagistice

Testele imagistice verifica prezenta tumorilor si obstructiei biliare si evalueaza dimensiunile ficatului si circulatia sangvina hepatica. Aceste teste includ:
- ultrasonografia abdominala (ecografia)
- tomografia computerizata (CT) abdominala
- rezonanta magnetica nucleara abdominala
- scintigrafia ficatului si splinei (rareori folosita).

Alte investigatii

Alte investigatii folosite pentru confirmarea diagnosticului de ciroza si evaluarea posibilelor complicatii includ:
- biopsia hepatica, singurul test care poate confirma direct diagnosticul de ciroza. Examinarea tesutului hepatic poate releva, de asemenea, semne de inflamatie. Biopsia hepatica se face prin introducerea unui ac lung printre 2 coaste inferioare drepte, prelevandu-se o mostra de tesut, care va fi analizata microscopic
- paracenteza ajuta la diagnosticul acumularii de lichid in cavitatea abdominala (ascita) sau la detectarea infectiei lichidului acumulat (peritonita bacteriana spontana). Paracenteza este o procedura prin care se introduce un ac in cavitatea abdominala pentru a extrage lichid acumulat, care urmeaza a fi analizat
- endoscopia digestiva superioara se efectueaza pentru depistarea varicelor la nivelul tractului digestiv, care pot determina sangerare variceala. Endoscopia permite medicului specialist sa examineze interiorul organelor digestive, canalele si cavitatile organismului, folosind un instrument subtire, flexibil si usor, numit endoscop
- nivelul sangvin al alfa-fetoproteinei (AFP) se realizeaza pentru screening-ul hepatocarcinomului celular
- amoniemia (nivelul sangvin de amoniac) detecteaza nivelul crescut de amoniu in sange care poate determina encefalopatia hepatica.

Tratament - generalitati

Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic deterioreaza ficatul. Nici un tratament nu vindeca aceasta afectiune sau "repara" deterioarea hepatica deja instalata.
Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane deteriorarea hepatica ulterioara.

Principalele componente ale tratamentului includ:
- tratarea cauzei cirozei, atunci cand este posibil, pentru a preveni deteriorarea ulterioara
- evitarea substantelor care pot agrava afectarea hepatica, in special bauturile alcoolice si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
- prevenirea si tratarea simptomelor si complicatiilor cirozei
- efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice severe, daca bolnavul este inclus pe lista de asteptare pentru transplant si se gaseste un donator compatibil.

Tratament initial

Atunci cand este diagnosticata o ciroza hepatica, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul, se recomanda:
- oprirea consumului de bauturi alcoolice! Nu se permite consumul a nici unor feluri sau cantitati de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau naproxen si de alte medicamente care pot afecta ficatul
- initierea unei diete sarace in sare, in cazul in care apare retentia de lichide. Reducerea consumului de sare poate preveni acumularea de lichid in abdomen (ascita) sau torace
- inceperea imunizarii (in cazul in care nu a fost facuta deja) impotriva hepatitei A si B, gripei si pneumococului.
Urmarea acestor pasi previne aparitia complicatiilor si afectarii ulterioare a ficatului si ajuta la ameliorarea simptomelor.
Tratamentul initial al cirozei include, de asemenea, tratamentul complicatiilor care sunt deja prezente. Pot fi necesare medicamente, interventii chirurgicale sau alte tratamente, in functie de complicatiile aparute.

Tratament de intretinere

Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare cand inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Tratamentul de intretinere se concentreaza pe incercarea de a preveni si trata complicatiile si simptomele. Se recomanda:
- abandonarea consumului de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau naproxen si de alte medicamente care pot afecta ficatul. Pacientul trebuie sa se asigure ca medicul specialist cunoaste lista de medicamente pe care le ia, inclusiv cele procurate fara prescriptie medicala
- initierea sau continuarea unei diete sarace in sare, in cazul in care a aparut sau continua sa existe retentia lichidiana, pentru a reduce acumularea de lichid si a complicatiilor acesteia.
Depinzand de complicatiile aparute, poate fi nevoie de terapie medicamentoasa, interventie chirurgicala sau alte tratamente.

Acumularea lichidului in cavitatea abdominala, asa numita ascita, este una dintre cele mai comune complicatii ale pacientilor cu ciroza hepatica si care poate deveni amenintatoare de viata, daca nu este tratata. O dieta saraca in sare ajuta la reducerea acumularii de lichide in cavitatea abdominala. Cu toate acestea, mai pot fi necesare si urmatoarele:
- diureticele, cum ar fi spironolactona si furosemid, care ajuta la reducerea acumularii de lichide in cavitatea abdominala si in alte parti ale organismului. Aceste medicamente ajuta atat la prevenirea cat si la tratarea ascitei. Pot fi prescrise pentru administrarea pe termen lung
- paracenteza cu sau fara infuzie de proteine (albumina). Paracenteza este o procedura care consta in introducerea unui ac prin peretele abdominal, cu scopul de a extrage lichid ascitic. Se poate folosi in tratamentul cazurilor severe de ascita care determina simptome si nu raspund la tratamentul standard cu diuretice si dieta saraca in sare
- antibiotice, cum ar fi cefotaxima in cazul in care se dezvolta o infectie bacteriana in lichidul abdominal (peritonita bacteriana spontana), ca si complicatie a ascitei
- suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) sau alt tip de sunt chirurgical. Aceste proceduri pot devia lichidul din cavitatea abdominala. Se folosesc in tratarea ascitelor care nu raspund la alte forme de tratament.

Sangerarea din varicele tractului digestiv (sangerarea variceala) este o alta complicatie frecventa si poate fi amenintatoare de viata pentru persoanele cu ciroza. In cazul persoanelor cu sangerare variceala sau cu risc de sangerare, este foarte importanta evitarea aspirinei si altor medicamente antiinflamatoare nesterioidiene. Pot fi necesare urmatoarele:
- beta blocante, cum ar fi propranolol sau nadolol. Aceste medicamente scad riscul de sangerare variceala determinata de hipertensiunea portala. Beta blocantele ajuta la reducerea tensiunii in vena porta, reducand astfel riscul unui prim episod de sangerare variceala. Sunt folosite, de asemenea, pentru reducerea riscului sangerarii variceale recurente
- medicamente vasoconstrictoare. Aceste medicamente sunt folosite in tratarea episoadelor acute de sangerare variceala. Reduc fluxul sangvin prin venele portale prin ingustarea vaselor de sange. Somatostatin, octeotrid si vapreotid sunt cele mai frecvent folosite
- bandarea variceala endoscopica sau scleroterapia. Aceste tehnici pot fi, de asemenea, folosite in tratarea si prevenirea sangerarii variceale esofagiene. In trecut, scleroterapia era principala forma de tratament in cazul primului episod de sangerare variceala, dar a cazut in dizgratie. In momentul de fata, cei mai multi medici prefera bandarea variceala, deoarece este la fel de eficienta ca si scleroterapia, dar are mai putine complicatii
- sunturile chirurgicale. Aceste interventii redirectioneaza fluxul de sange spre alte parti ale organismului. Unul dintre tipurile de sunturi, suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS), este folosit pentru tratarea sangerarii de la nivelul varicelor esofagiene care nu raspunde la alte forme de tratament mai putin invazive si cu mai putine riscuri
- tamponarea cu balon, cu ajutorul tubului Sengstaken-Blakemore. Insertia tubului Sengstaken-Blakemore este un tratament temporar al sangerarii variceale. Ajuta la stabilizarea starii pacientului inaintea altei forme de tratament sau se foloseste in cazul in care este nevoie de deplasarea pacientului spre o unitate spitaliceasca unde i se poate face alt tratament. Se foloseste, de asemenea, atunci cand nici o alta forma de tratament nu este eficienta in oprirea sangerarii variceale. Medicul specialist insereaza si umfla acest balon la nivelul esofagului. Balonul apasa pe venele dilatate care sangereaza.

Encefalopatia hepatica poate complica ciroza hepatica atunci cand ficatul nu mai este eficient in eliminarea toxinelor din fluxul sangvin, in special substantele produse de bacteriile din intestinul gros. Aceste toxine se acumuleaza in sange si afecteaza functiile cerebrale. Pentru tratarea si prevenirea acestei complicatii pot fi necesare urmatoarele:
- lactuloza, un medicament care reduce acumularea la nivelul intestinului gros de amoniac si alte toxine naturale
- dieta saraca in proteine. In cazul in care afectarea hepatica este severa, organismul nu mai este capabil sa foloseasca adecvat proteinele, care contribuie la acumularea de toxine
- evitarea medicamentelor sedative, cum ar fi somniferele si medicamentele anxiolitice (antianxietate). Acestea pot agrava simptomele encefalopatiei
- consulturile medicale regulate pentru monitorizarea bolii sunt foarte importante, in special deoarece simptomele pot sa fie absente pana cand boala devine severa. In plus de acestea, este nevoie de o monitorizare regulata pentru varice si pentru hepatocarcinomul hepatic.


Colegiul American de Gastroenterologie recomanda screening-ul (monitorizarea) varicelor prin endoscopie la persoanele care sufera de ciroza hepatica. Daca screening-ul initial nu depisteaza varice, se recomanda reevaluarea endoscopica la 1-2 ani de la prima endoscopie. In cazul in care evaluarea initiala detecteaza varice largi sau daca a existat un episod de sangerare variceala, se recomanda reevaluarea endoscopica frecventa si tratamentul cu beta blocante pentru prevenirea altor episoade de sangerare.

Screening-ul pentru cancerul hepatic (hepatocarcinom celular) trebuie sa fie facut la fiecare 6 luni sau 1 an, folosind ca tehnica de depistare atat a nivelului de alfa fetoproteina din sange cat si ecografia hepatica.
Ciroza hepatica este o boala cu evolutie progresiva. Se recomanda luarea in considerare a posibilitatilor de tratament ulterioare inainte ca boala se devina severa. In mod particular, trebuie discutat:
- posibilitatea de a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic atunci cand boala devine severa. Trebuie discutat despre pasii care trebuie urmati in acest moment pentru a imbunatatii starea de sanatate generala cu scopul de a creste sansele de a fi un bun candidat
- nivelul de interventii medicale pe care il doreste pacientul pentru atunci cand starea de sanatate se agraveaza. Unii oameni doresc sa se faca orice tratament medical posibil pentru a ii tine in viata. Altii, prefera masurile care sa  le creeze mai mult confort, fara a le prelungi viata
- ciroza hepatica severa poate afecta functia cerebrala, astfel ca toate aceste discutii au sens, daca sunt facute atunci cand pacientul este capabil sa ia si sa comunice deciziile sale.

Tratament in cazul agravarii bolii

Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Pe masura ce ciroza si afectarea hepatica se agraveaza, creste si posibilitatea de a aparea acumulare de lichid in cavitatea abdominala (ascita), sangerare din venele dilatate ale tractului digestiv (sangerarea variceala), modificari ale functiilor mentale (encefalopatia hepatica) si de alte complicatii. Pot fi necesare combinatii de medicamente, interventii chirurgiale si alte tratamente, depinzand de natura si severitatea complicatiilor.

Primirea unui ficat de la un donator de organe (transplant hepatic) este unicul tratament care reface functia hepatica normala si vindeca hipertensiunea portala. Transplantul de ficat este luat in considerare, de obicei, doar cand afectarea hepatica este severa si amenintatoare de viata. Cei mai multi pacienti care au fost transplantati erau in fazele finale ale cirozei hepatice si aveau complicatii severe ale hipertensiunii portale.
Interventia chirurgicala de transplant hepatic este foarte costisitoare. Este posibil ca asteptarea unui transplant sa fie foarte lunga, datorita faptului ca sunt disponibile foarte putine organe.

Chiar daca se face transplant hepatic, este posibil ca acesta sa nu fie incununat de succes. Luand in considerare acesti factori, medicul trebuie sa decida care sunt pacientii care pot avea beneficii de pe urma transplantului de ficat.
Transplantul de ficat este o optiune la pacientii cu stadii finale de ciroza hepatica care sunt buni candidati pentru interventia chirurgicala. Candidatii buni pentru transplant hepatic sunt:
- cei care nu au facut abuz de bauturi alcoolice sau droguri ilegale in ultimele 6 luni
- cei care au suport familial
- cei care rezista la regimul complicat de medicamente posttransplant pentru a preveni rejectia de ficat.

Transplantul hepatic nu este o buna optiune pentru cei ce sufera concomintent de alte boli serioase (cum ar fi boli cardiace sau pulmonare), care pot reduce sansa de supravietuire dupa interventia chirurgicala sau care pot reduce speranta de viata chiar daca transplantul hepatic este facut.

Stadiul final al cirozei hepatice

In cazul in care pacientul nu a luat pana in momentul acesta, al stadiului final, decizii in ceea ce priveste problemele din acest stadiu, se recomanda a se lua acum. Multi oameni gasesc de ajutor sa stabileasca in scris alegerile lor, in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci cand inca sunt capabili sa decida si sa comunice deciziile celorlalti. Se recomanda, de asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa vorbeasca pentru el.

In cazul in care au fost luate anumite decizii devreme in cursul bolii, exista posibilitatea ca pacientul sa doreasca sa le revizuiasca impreuna cu familia si cu medicul specialist, pentru a se asigura ca reprezinta ceea ce pacientul isi doreste.
Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine confortul si demnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre mentinerea confortului atunci cand vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii medicale pot efectua ingrijiri paliative si un mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Urmatoarele modificari in stilul de viata pot reduce simptomele cauzate de complicatiile bolii si pot incetini evolutia afectarii hepatice.

Alte tratamente

In general, se recomanda evitarea suplimentelor pe baza de ierburi, care pot agrava suferinta hepatica. Kava este in special nociva pentru persoanele cu probleme hepatice.
Studii limitate au demonstrat ca suplimentele naturale, cunoscute sub denumirea de Silimarina, ajuta la protejarea ficatului impotriva inflamatiei. Aceasta planta nu amelioreaza afectarea hepatica deja existenta si nu vindeca infectia cu virus hepatitic B sau C. Trebuie discutat cu medicul specialist asupra tratamentului cu Silimarina sau cu alte tratamente alternative.

Luarea unor decizii in ceea ce priveste stadiile finale ale cirozei hepatice

Ciroza hepatica poate fi o boala progresiva si fatala. Trebuie discutat cu medicul specialist despre ingrijirile si alte probleme legale care apar in stadiul final al bolii. Multi oameni gasesc de ajutor si confortabil sa stabileasca in scris alegerile lor in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci cand inca sunt capabili sa decida si sa comunice deciziile celorlalti. Unii pacienti doresc orice tratament medical posibil pentru a ii tine in viata, in timp ce altii prefera masurile care sa le ofere confort fara a le prelungi viata.

Poate fi de ajutor deciderea asupra tipului de tratament medical dorit. Se recomanda, de asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa vorbeasca pentru el.
Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine confortul si demnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre mentinerea confortului atunci cand vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii medicale pot efectua ingrijiri paliative si pot asigura un mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.

Ciroza hepatica se instaleaza atunci cand o cantitate considerabila de tesut hepatic normal este inlocuita de tesut fibrotic. Acest tesut poate bloca circulatia sangvina de la intestine spre ficat determinand cresterea tensiunii venoase in venele care servesc aceste zone (sistemul venos portal). Aceasta complicatie este denumita hipertensiune portala.

Hipertensiunea portala poate determina la randul ei o serie de complicatii care includ:
- acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Ascita este cea mai frecventa complicatie a hipertensiunii portale determinate de ciroza
- sangerarea din varicele tractului digestiv. Aceasta complicatie este numita sangerare variceala. Sangerarea variceala, in special de la nivelul varicelor esofagiene si stomacale este o cauza majora de suferinta si de deces la persoanele cu ciroza
- infectia lichidului ascitic (peritonita bacteriana spontana sau PBS). PBS apar la 10-25% din bolnavii cu ciroza hepatica severa si ascita
- encefalopatia hepatica. Aceasta complicatie apare doar la persoanele cu hipertensiune portala severa. Cu toate acestea, procedura efectuata pentru reducerea tensiunii portale, denumita suntare, poate creste riscul de encefalopatie hepatica
- sindromul hepatorenal. Insuficienta renala poate aparea in cazurile de ciroza hepatica stadiile avansate. De obicei, insuficienta hepatica este cea care este amenintatoare de viata. Cu toate acestea, in unele cazuri, boala hepatica poate fi stabila, in timp ce afectarea renala este amenintatoare. Transplantul hepatic poate fi necesar pentru vindecarea insuficientei renale determinate de ciroza
- sindromul hepatopulmonar. Hipertensiunea portala determinata de ciroza poate determina afectare pulmonara, cum ar fi "extinderea" vaselor sangvine pulmonare. Aceasta determina circulatia mai rapida a sangelui prin plamani pentru a obtine cantitatea necesara de oxigen. Transplantul hepatic este cel mai eficient tratament.
- hidrotoraxul hepatic. Ciroza poate determina acumularea de lichid intre plamani si peretele toracic ceea ce determina compresiunea plamanilor. Tratamentul include medicamente (ca de exemplu diuretice, medicamente al caror rol este de a elimina lichidele), reducerea cantitatii de sare din dieta si evacuarea lichidului acumulat (paracenteza evacuatorie)
- persoanele cu ciroza hepatica au un risc crescut pentru litiaza biliara (pietre). Cu cat este mai severa afectarea hepatica, cu atat este mai mare riscul pentru litiaza biliara
- un alt risc crescut in cazul persoanelor cu ciroza, este cel pentru cancer hepatic, denumit carcinom hepatocelular sau hepatocarcinom.

Abandonarea consumului de alcool!

Consumul unei cantitati excesive de bauturi alcoolice este principala cauza de ciroza hepatica. In cazul diagnosticarii cu ciroza hepatica, este extrem de important renuntarea completa la consumul de bauturi alcoolice, chiar daca consumul de bauturi alcoolice nu este cauza cirozei hepatice. Daca nu se renunta complet, afectarea hepatica progreseaza mult mai repede.

Modificarea dietei

Modificarea dietei poate fi necesara, cum ar fi de exemplu reducerea cantitatii de sare si de proteine din dieta zilnica.
Daca organismul retine lichide, cea mai importanta modificare in dieta este reducerea cantitatii de sodiu ingerate, prin reducerea cantitatii de sare din dieta zilnica. Persoanele cu afectare hepatica au tendinta de a retine sodiu. Acest fapt poate contribui la acumularea de lichid in cantitatea abdominala (ascita), cea mai comuna complicatie a cirozei.

Daca pacientul prezinta riscul de a dezvolta encefalopatie hepatica (alterarea functiilor mentale) datorita afectarii hepatice avansate, medicul poate recomanda limitarea temporara a cantitatii de proteine din dieta zilnica. Totusi, sunt necesare proteine in dieta pentru a fi bine hranit, dar se recomanda ca, cele mai multe proteine din dieta sa fie asigurate din vegetale (preferabil fata de proteinele animale). Se recomanda, de asemenea, evitarea consumarii unor cantitati mari de proteine lao singura masa.

Evitarea medicamentelor daunatoare

Anumite medicamente, incluzand acetaminofen (paracetamol) si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatica in cazul pacientilor care sufera de ciroza hepatica. Acestea cresc, de asemenea, riscul de sangerare variceala la pacientii care au varice la nivelul tractului digestiv. Trebuie consultat medicul specialist pentru alte alternative medicamentoase sigure.

Anumite medicamente prescrise pentru tratarea altor afectiuni pot fi daunatoare la pacientii care sufera de ciroza hepatica. Medicul specialist gastroenterolog, care are in observatie pacientii cu ciroza hepatica, trebuie sa fie informat asupra tuturor medicamentelor pe care le iau acesti pacienti.

Imbunatatirea starii generale de sanatate

Urmarea altor pasicare imbunatatesc starea generala de sanatate sunt de ajutor si la ameliorarea simptomelor cirozei hepatice.
Abandonarea fumatului. Imbunatateste starea generala de sanatate, ceea ce ajuta la a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic, in cazul in care va fi necesar.
Medicii incurajeaza pacientii sa ia multivitamine. Nu trebuie luate produse care contin fier, doar daca medicul specialist le recomanda si nu trebuie luate suplimente de fier.

Periajul dentar zilnic evita problemele de natura stomatologica care pot duce la aparitia infectiilor dentare (abcese).
Se recomanda vaccinarea impotriva urmatorilor agenti infectiosi:
- influenza (agentul microbian care determina gripa). Se recomanda vaccinarea antigripala anual. Persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta complicatii serioase ale gripei
- hepatita A si hepatita B
- pneumococ. Acesta poate determina pneumonia sau infectii abdominale (peritonite). Trebuie consultat medicul specialist cand trebuie facuta revaccinarea.