Abcesul hepatic - cauze, diganostic si tratament

Abcesul hepatic sau abcesul hepatic piogen reprezinta o infectie localizata purulenta, fiind o colectie bine delimitata de puroi ce se formeaza la nivelul ficatului. Abcesul hepatic apare in urma unei infectii bacteriene. Puroiul este un lichid compus din celule albe ale sangelui si celule moarte, detritusuri celulare ce se formeaza atunci cand organismul incearca sa lupte cu o infectie.

In caz de abces hepatic piogen, puroiul se acumuleaza in aceasta colectie intrahepatica, in loc sa se dreneze de la locul infectiei. Abcesul se insoteste de regula de tumefiere si inflamatie la nivelul organelor invecinate si poate da durere si tumefiere a peretelui abdominal adiacent.

Abcesul hepatic piogen poate fi fatal daca nu este tratat la timp.

Dintre cauzele ce duc la o infectie bacteriana cu producere de abces hepatic, cea mai comuna dintre acestea este patologia biliara. Tractul biliar este format din ducte si din colecist (vezicula biliara) ce pornesc de la nivelul ficatului si dreneaza bila in intestinul subtire.

Bila este secretia celulelor hepatice. Patologia biliara este vasta si reprezinta afectiunile tractului biliar, fiind aici implicate ductele biliare, ficatul, pancreasul si colecistul.

Conform ultimelor statistici medicale, un tract biliar infectat si inflamat este asociat cu pana la 50% din totalul abceselor hepatice. Infectia tractului biliar poate aparea din cauza obstructiei ductelor, stazei biliare, tumorilor maligne de pancreas, cai biliare sau ficat sau datorita infectiei din alt focar.

Alte cauze ale abcesului hepatic includ:

• Apendicita perforata. Infectia si inflamatia apendicelui dau apendicita, iar atunci cand acesta perforeaza, bacteriile sunt eliberate in cavitatea abdominala si pot da abces hepatic.
• Cancer pancreatic. Tumorile de pancreas, in special cele de cap de pancreas, obstrueaza caile biliare intrapancreatice si favorizeaza infectia biliara
• Cancerul de colon
• Bolile inflamatorii intestinale, precum diverticulita sau perforatia intestinala. Patologii considerate urgente medico-chirurgicale, intrucat continutul infectios din colon poate disemina in cavitatea abdominala, favorizand formarea de abces hepatic si alte infectii
• Septicemia. Septicemia este infectia sanguina generalizata, ce apare atunci cand bacteriile dintr-un focar se raspandesc, pe calea sangelui, in intreg organismul
• Traumatisme hepatice, survenite in urma unui accident sau leziuni penetrante

Conform studiilor, pacientii cu diabet zaharat au un risc de 3.6 ori mai mare de a dezvolta abces hepatic, intrucat acestia sunt imunodeprimati si sunt astfel mai susceptibili la infectie.

Simptomele date de abcesul hepatic sunt similare celor date in caz de infectie de cai biliare. Acestea pot include:
• Frisoane
• Varsaturi
• Febra
• Durere in hipocondrul drept (cadranul abdominal drept superior)
• Pierdere brusca in greutate (10 kg in cateva saptamani). Pierderea in greutate se datoreaza fie unui cancer pancreatic sau biliar, fie infectiei bacteriene in sine.
• Urina inchisa la culoare
• Scaun deschis la culoare
• Diaree
Simptomele si semnele survin de regula brusc atunci cand se instaleaza abcesul, insa pot fi prezente si inainte si accentuate atunci cand se concretizeaza colectia purulenta la nivelul ficatului.

Pentru a stabili diagnosticul de abces hepatic, medicul specialist internist sau gastro-enterolog va avea nevoie de un scurt istoric al simptomelor actuale si al bolilor din trecut. Mai departe, acesta va face teste paraclinice pentru a confirma diagnosticul.

Urmatoarele teste pot fi utilizate, nefiind insa necesare toate pentru a confirma diagnosticul:

• O ecografie abdominala, care permite in majoritatea cazurilor vizualizarea abcesului;
• O examinare CT cu contrast intravenos, pentru a confirma abcesul si a stabili dimensiunile acestuia;
• Analize de sange pentru a cauta semne de inflamatie, precum nivelul crescut de leucocite si neutrofile;
• Hemoculturi pentru a identifica bacteria cauzatoare si a stabili antibioticul necesar.
• RMN abdominal

Abcesul hepatic piogen va avea aspectul unei mase cu continut lichidian si gazos, la examinarile imagistice.

Unii pacienti pot fi tratati cu succes pentru abcesul hepatic doar cu tratament antibiotic, tintit asupra bacteriei cauzatoare. Totusi, in majoritatea cazurilor este nevoie si de drenarea abcesului.

Drenajul percutan al abcesului hepatic este considerat tratamentul de electie pentru acesta. Drenajul se realizeaza cu ajutorul unui cateter de drenaj inserat la nivelul abcesului, localizarea facandu-se minim invaziv, percutan, cu ajutorul ghidajului ecografic.

Medicul poate realiza si biopsia hepatica in cadrul aceleiasi proceduri, pentru a examina tesutul hepatic la microscop. Astfel medicul poate determina starea de sanatate a ficatului in urma infectiei bacteriene.

In general se incearca tratamentul abcesului hepatic fara interventie chirurgicala, pentru a preveni raspandirea infectiei in organism, bacteriemia si septicemia. Totusi, in cazurile mai severe poate fi nevoie de drenaj chirurgical, pentru a indeparta intregul abces.

Dupa interventia chirurgicala, pacientii vor primi tratament antibiotic timp de cateva saptamani, pentru a asigura eradicarea completa a infectiei. Antibioticele vor fi administrate initial intravenos, pe perioada spitalizarii, fiind apoi administrate oral.

Antibioterapia este necesara si in lipsa interventiei chirurgicale.

Complicatiile abcesului hepatic piogen variaza in functie de cauza acestuia, insa principala si cea mai severa dintre acestea este septicemia. Septicemia sau sepsisul este starea generala de inflamatie si infectie a organismului, fiind o afectiune in care toate organele sunt la risc de insuficienta. Tensiunea arteriala poate scadea semnificativ si este pusa in pericol viata pacientului. In lipsa tratamentului antibiotic de urgenta si a hidratarii intravenoase, sepsisul poate fi fatal.

Drenajul percutan si interventia chirurgicala pentru abcesul hepatic au si ele riscul infectios, de transmitere a infectiei in organism. Acest risc se combate prin tehnici medico-chirurgicale corecte si antibioterapie profilactica, inainte si dupa interventie.

Daca bacteriile se raspandesc in organism, pot aparea:
• Trombembolism pulmonar septic, atunci cand bacteriile stimuleaza formarea de trombi in una sau mai multe artere pulmonare
• Abces cerebral, cu risc crescut de leziuni neurologice permanente
• Endoftalmita, o infectie a portiunii profunde a globului ocular, ce poate duce la pierderea ireversibila a vederii

Abcesul hepatic piogen poate fi amenintator de viata, atunci cand nu este identificat si tratat la timp. Pacientii trebuie sa apeleze la ajutor medical imediat daca au semne de infectie, pentru a evita complicatiile severe. Astfel, diagnosticul prompt si tratamentul antibiotic urgent pot asigura un prognostic bun.

Abcesul hepatic piogen reprezinta infectia purulenta localizata la nivelul ficatului ce survine in urma unei infectii bacteriene. Acesta este o urgenta medicala, ce necesita tratament antibiotic si/sau drenaj pentru a evita complicatiile severe. Cauzele sunt multiple si tin de patologia tractului biliar si a sistemului digestiv.

Bibliografie
https://medlineplus.gov/ency/article/000261.htm
https://www.singhealth.com.sg/patient-care/conditions-treatments/Liver-abscess